59 matches
-
în rechin negru( ?), îți crănțăne ciolanele între colții tranziției, simți că te sufoci, nu poți respira și nici nu poți striga către UE după ajutoare nerambursabile. Una peste alta, nu-știu-de-unde, mai aud și cearta dintre Chirac și Bush acompaniați la balalaică de Putin pe o temă de "Kalinka-kalinka-maia"; ce să mai ia? Culmea e că mai am și vedenii: văd venind dinspre China-Hong Kong, rânjind tipic, blonda pneumonie atipică... Dumnezeule e Apocalipsa și Armaghedonul în mărime naturală Se probează încă o dată
Vreau la eșafod by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13725_a_15050]
-
violoncelele, violele bas și contrabasurile,) (excl. viorile ) 9202.10.90 buc. S 36.30.12.50 Chitarele acustice 9202.90.30 buc. S 36.30.12.90 Instrumente muzicale acustice cu coarde, inclusiv mandolinele, lăutele înrudite, banjo, chitarele havaiene, citerele, balalaicile, harpele, harpele eoliene, țambalele, excl. instrumentele acționate cu arcuș, ghitarele 9202.90.80 buc. S 36.30.13.10 Orgi cu tuburi, orgi de salon și instrumente cu claviatură similare, cu ancii metalice libere 9203 buc. @ S 36.30.13
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
electrice și alte instrumente electrice cu claviatură și chitare electrice 9209.94 S 36.30.18.30 Componente și accesorii de instrumente muzicale cu coarde, altele decât cele electronice, acționate cu arcuș, mandoline, ghitare, lăute înrudite, banjo, chitare havaiene, citere, balalaici, harpe, harpe eoliene, țambale 9209.92 S 36.30.18.95 Componente și accesorii de instrumente de suflat din alamă, instrumente de suflat din lemn, cimpoaie, fluiere bretone și oboi 9209.99.30 S 36.30.18.97 Alte componente
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
Buicliu (contrapunct), Tudor Ciortea (forme muzicale), Theodor Rogalski (orchestrație), Zeno Vancea (istoria muzicii), Tiberiu Alexandru și Emilia Comișel (folclor), după ce studiase Facultatea de Fizico-Chimice (1944-1947). Dragostea pentru muzică a apărut din copilărie, pentru că tatăl l-a învățat să cânte la balalaică, mandolină și chitară și apoi la acordeon. În timpul școlii și facultății a făcut parte din mai multe coruri: Liceul Teoretic de băieți Pitești (dirijor Alfons Popescu), Corala „Crai Nou” (dirijor Liviu Kavassi), biserica „Delea Nouă”, biserica „Sfinții Impărați Constantin și
Vasile Veselovski () [Corola-website/Science/310946_a_312275]
-
doilea a reușit să treacă de la constructivismului artei ruse, prin influențele barlach-iene, la forme de exprimare înrudite cu creațiile lui Ivan Meštrović. Plastica semnată de multilateralul sculptor (scenograf, decorator, grafician, om de litere) a evoluat de la concepția cubistă (Nud cu balalaică, Frontonul Căminului Muncitoresc din Timișoara) spre forme din ce în ce mai pure, cu o putere deosebită pentru exprimarea sentimentelor umane cele mai profunde La începutul anilor ’30 mutarea de la Cluj la Timișoara a Școlii de Belle-Arte a susținut cu forțe proaspete reînnoirea vieții
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
Albania, India, Egipt, SUA, Italia, RD Germană, Franța, Belgia etc. La 5 octombrie 1970 la Sala "Pleyel" din Paris, Nicu Stănescu susține un program de muzică populară românească (împreună cu naistul Damian Luca) alături de fanfara "Scot Guard" și ansamblul rus de balalaici "Ciaika" (laureate cu Chitara de aur și de argint). Aici are bucuria să obțină "Chitara de bronz" la concursul internațional al Asiociației Franceze de Muzică Recreativă. Trecuseră aproape două decenii de la primul său premiu internațional dobândit la Praga (1949). În
Nicu Stănescu () [Corola-website/Science/320434_a_321763]
-
noilor dansuri la modă, printre care și care este dansat în pauzele de la cinematograful "Orpheum". Ulterior Petre Leșcenco face diferite turnee în orașele din Basarabia. În 1925 Petre Leșcenco pleacă la Paris, unde apare într-un spectacol muzical, cântând la balalaică. Apoi, îmbrăcat într-o haină de cerchez dansa o lezghinka cu un pumnal în dinți, pe care, în cele din urmă îl înfigea în podea. Numărul a avut un succes remarcabil. Dorind să-și îmbunătățească tehnica de dans, se încrie
Petre Leșcenco () [Corola-website/Science/319101_a_320430]
-
Letoniei, ca fiu al inginerului Haim Heimann și al soției sale Pnina, funcționară la compania de telecomunicații "Cable and Wireless". În casa lor se vorbea deja ebraica modernă, de asemenea exista o tradiție muzicală bogată: tatăl știa să cânte la balalaică, bunicul pe linie paternă, Menahem Mendel Heimann, care fusese căpitan de spărgător de gheață, cânta la armonică, iar străbunicul fusese, la vremea sa, violonist. În anul 1939, la 5 ani, bunicul, profitând de conexiunile sale marinărești, a reușit să transfere
Nahum Heiman () [Corola-website/Science/319273_a_320602]
-
ea a interpretat cântecul „Ahava hi shir lishnaiym” ( Dragostea e un cântec în doi). De această data cântecul s-a clasat pe locul al 12-lea. Ilanit urma să participe la concursul Eurovision și în anul 1984, cu hit-ul „Balalaica” , dar până la urmă, Israelul și-a suspendat participarea deoarece ziua concursului a coincis cu Ziua Amintirii - (a amintirii Eroilor), zi de doliu care precede Ziua sa națională, după calendarul ebraic - 5 Yiar. Cântecul s-a bucurat însă de un mare
Ilanit () [Corola-website/Science/320023_a_321352]