355 matches
-
cândva). Aproape totul este de o grosolănie insuportabilă. Dimineața, dacă ai mașină și vrei să pleci cu ea, se poate întâmpla să o găsești blocată de alte mașini, ai căror proprietari le-au parcat "unde le-a venit" (așa cum se balegă vacile "unde le vine"). În autobuz, liceeni cu figuri golănești, îmbrăcați în haine ostentativ-jegoase, comunică între ei prin țipete stridente, emise uneori chiar lângă urechea ta, ca și cum tu n-ai fi om, ci o bară de susținere sau un compostor
Valul de vulgaritate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10129_a_11454]
-
oaspeții am privit câteva minute, cruciți, calul care necheza, liniștit, în mijlocul sufrageriei vărului meu.” Or, calul ăsta (nu un cal, ci calul!), care „nechează, liniștit, în mijlocul sufrageriei” cu „bibelouri în vitrină” și cu, pe jos, „covoare scumpe”, pe care le balegă (tot „liniștit”, pesemne), e cât se poate de la el acasă în acest spațiu locativ impropriu. Nu logica calului (scuzați cacofonia!) e de natură să scandalizeze, dar a convivilor (umani), mahmuri, amnezici, somnambulici (sau doar abulici) și „cruciți”, - ca mai toate
Circul nostru vă prezintă două puncte by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/13571_a_14896]
-
învăț să mă dau... și pe urmă o să am o pană, o sa trebuiasca sa ii schimb cauciucul, o sa cad și o să îmi sparg capul, de ce a trebuit Moș Crăciun să îmi distrugă viața?! Tu ce ai primit? Optimistul primise o balega: - Eu? Un căluț. Trebuie să fie pe aici, pe undeva!
Un banc înduioşător by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19549_a_20874]
-
-ți spun cât valorezi. • Cel mai bine îi ținem minte pe cei care ne-au rămas datori. Oh, nu uitați că trupele sunt trupuri. • Cu unii aș dori să fiu paralel... Ca să nu ne întâlnim niciodată. • Și vacile sfinte se balegă. • Uneori preferi să nu ai masă, decât să nu ai scaun. • Cel care condamnă trebuie să aibe leafă mare. • Faptul că se nasc mai mulți copii nu este meritul maternităților. • Prostia se plătește numai dacă o folosești. • Din puțin nu
ZICERI (223/224) – MINUS CU MINUS & DOUĂ POSIBILITĂŢI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383967_a_385296]
-
se alimenta iarna cu paie soba oarbă, pentru încălzirea camerei de dormit. Și cealaltă cameră a avut la început tot sobă oarbă ,zidită din cioburi de olană spartă, lipite între ele cu pământ galben amestecat cu pleavă de grâu și balegă de cal, care apoi erau „drișcuite ” cu același amestec din lut și pleavă și la urmă date cu var alb amestecat cu puțină sineală , însă mai târziu când au avut bani, părinții au dărâmat-o și au construit una din
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384089_a_385418]
-
despre maeștrii aceia, replică Dante sec. Se Îndepărtaseră de trepte, Îndreptându-se către logia de la Orsanmichele. Căruțele negustorilor de stofe se opreau În acel loc pentru a-și face plinul, Înainte să plece spre târgurile din Nord. Căldura chinuitoare fermenta balega zecilor de cai care se perindau prin pasajul acela Îngust. Roiuri de muște se roteau Înnebunite, strecurându-se chiar și În gurile trecătorilor. În pofida soarelui torid, strada colcăia de oameni cu chipul acoperit, pentru a se proteja. — Nu pentru o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
preroman și din fondul latin, au trecut și la alte popoare, odată cu produsele păstorești care erau de bună calitate. Vechimea păstoritului la români este dată de folosirea și astăzi a cuvintelor moștenite din limba dacică: mânz, cârlan, țap, gălbează, grumăzare, balegă, baci, țarc, strungă, stână, bacă, cârlig, cață, ghioagă, lângă care se adaugă terminologia de factură romană: lapte, unt, caș, coraslă, chiag, a mulge, a strecura, dublată de autohtonele dacice: brânză, zer, zară, urdă, searbăd, dar și cuvinte slave cum sunt
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din care se confecționau vasele. Dimpotrivă, e suficient să decopertăm solul și la o anumită adâncime din lutul galben, folosit și la „uns” prispa caselor, pereții (se aplică apoi varul) și camerele erau unse tot cu lut galben, amestecat cu balegă de vacă sau de cal ca să nu crape. Din același material se confecționau cărămizi, date prin nisip și apoi uscate la soare, așezate în formă de cuptor și arse, cum se mai văd și astăzi în Lunca. Asemenea lutării erau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
baligă de vacă (până a nu răsări soarele!) se amesteca cu busuioc, boance și se usca și, când era cazul, se lua o bucată, se aprindea și se afuma în timpul descântecului. Aici se recunoaște rolul fumigațiilor în tratarea bolii, iar balega de vacă este folosită pentru multe scopuri în societățile tradiționale ale crescătorilor de vite. Altă vindecătoare din satul Lunca a fost Aristița Toader Știrbu - zisă Driță, născută Drăgan, renumită familie de doftori populari. Când și-a spusă ea descântecele însemnate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
încăperii. Nu era un pod care să despartă spațiul de locuit de acoperiș. Și la acest tip de locuință și la casa casă, de asemenea era din pământ bătătorit, peste care se aplica o lipitură din lut galben amestecat cu balegă de cal, ca să nu crape. Când structura locuinței s-a complicat și diversificat, s-a construit un tavan din grinzile transversale peste care s-a bătut scândura. Tavanul era vopsit, iar grinzile puteau fi decorate cu rozete, asemuind soarele, alte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
făcute de meșterul fierar, până la fabricarea cuielor la scară industrială, peste care se aplica o lipitură din lut galben cu pleavă, se lasa să se usuce bine și apoi urma finisarea, fețuiala, cu un strat subțire de lut amestecat cu balegă de cal ca să nu crape. Se aplicau două varuri albe. Pentru o izolare termică mai bună podul era lipit ca și pereții. Unele case răzășești și construcții anexe au rămasă netencuite la exterior, până când timpul le-a măcinat și risipit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Joaquín Costa. Era o noapte rece, cu un vînt tăios și cu un cer de smoală. Am trecut În fugă pe dinaintea Casei Mizericordiei și a Casei Milosteniei, nebăgînd În seamă privirile și murmurele ce șuierau dinspre portalurile Întunecate, mirosind a balegă și a cărbune. Am ajuns la colțul cu strada Fernandina. De aici, strada Joaquín Costa apărea ca o breșă de stupuri Înnegrite afundîndu-se În negurile Ravalului. Feciorul mai mare al proprietarei pensiunii ne aștepta În stradă. — Ați chemat poliția? Întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
vopsită în culori diferite, în loc de cearceaf. Pe atunci nu se foloseau covoare ca acum. Cele mai înstărite familii din comună aveau întinse pe jos covoare de iută sau țesute la război, direct peste dușumea sau peste pământul galben amestecat cu balegă de cal ori pleavă și apoi întins pe jos în loc de dușumeaua. Așa se "tencuiau" și casele peste care lipitură se dădea cu var stins și albăstrit cu sineală. Cum spuneam, tata a construit bordeiul, ne-a instalat patul și cele
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
suficientă, așa că ieși în bătătură, își agăță ciobul de oglindă de un cui bătut direct în trunchiul salcâmului crescut falnic în fața casei. De el se sprijinea și plita oarbă, zidită din spărturi de olană, lipite cu pământ galben amestecat cu balegă de cal. Acolo pregătea bunica Floarea mâncarea, de cum se topea ultima zăpadă la începutul primăverii și până cădea alta la sfârșit de toamnă târzie. Foloseau drept combustibil ogrinji de porumb, ori tizic sau crengile uscate de viță de vie. Bunicul
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
suficientă, așa că ieși în bătătură, își agăță ciobul de oglindă de un cui bătut direct în trunchiul salcâmului crescut falnic în fața casei. De el se sprijinea și plita oarbă, zidită din spărturi de olană, lipite cu pământ galben amestecat cu balegă de cal. Acolo pregătea bunica Floarea mâncarea, de cum se topea ultima zăpadă la începutul primăverii și până cădea alta la sfârșit de toamnă târzie. Foloseau drept combustibil ogrinji de porumb, ori tizic sau crengile uscate de viță de vie. Bunicul
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
nasul în cele mai mici detalii ale mecanismului după care era administrată îngrășătoria de bovine, fără a ține cont de nemulțumirile celor obișnuiți cu traiul lejer de până atunci. - Dacă eu îți spun să speli cel puțin odată pe zi balega, o speli, se răstise într-o zi la Nea Ion, care moțăia cu furca la picior, urmărind zborul muștelor grase din grajd. Sunt prea multe animale bolnave aici și voi atâta știți, să dați din umeri! Înșfăcase furtunul, îl derulase
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368309_a_369638]
-
o încercase alături de o fată. Îi strânse totuși mâna întinsă, doar pentru a-i vedea reacția când se murdărea cu praful rămas pe degetele lui de pe furajul uscat. Ea nici nu clipi. Respiră fără efort aerul încărcat cu miros de balegă proaspătă și se avântă de-a lungul șirului de animale, mângâind câte un exemplar pe frunte. Ochii verzui îi străluceau ca luminați de o bucurie lăuntrică. Interesant. - Ne-ați spus să folosim baia din vestiar, se întoarse la un moment
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368309_a_369638]
-
mucles... Duran puse degetul la gură în sensul că nu spune nimănui și plecă acasă. Pe seară șatra de țigani se înființă la el la poartă. Deshămaseră caii pe poiană, aprinseseră focul și se pârleau pe lângă flăcările care miroseau a balegă arsă. Poiana se umpluse de țigani și mai mari și mai mici, desculți și despuiați. Câteva chivuțe cu desagii în spinare și cu plozii în brațe plecară prin sat după căpătat sau după ciordeală. Polizache cu trei mardeiași intrară în
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
o bună zi, lângă ei și-a întins cearșafurile o pereche care i-a produs Timonei un spasm! El blond, burtos, cu ceva fire de păr lung și moale, ea tot blondă, durdulie și, după aprecierea doamnei, bleagă ca o balegă de vacă-n călduri. Până aici nimic deosebit! Numai că, aveau ăia niște prosoape cu animale, niște creme de plajă cu mirosuri absolut necunoscute, niște sacoșe colorate, ochelari de soare, ceasuri electronice, colaci și o saltea pneumatică vișinie, de să
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
aștepte camionul cu butelii, când trecea spre Oltenița marțea și vinerea. Acum găteau folosind ca material combustibil corzile tăiate de la vița-de-vie, la plita oarbă construită din bucăți de olană spartă zidite cu pământ galben amestecat cu pleavă de grâu și balega de la măgăruș. - Hai că nu mai este mult și este gata mâncarea, spuse mama sa. - Mai rabd, chiar dacă îmi este o foame de lup. Nu am mâncat nimic de astăzi de la prânz. Am luat un cârnăcior în gară cu o
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
ei. • - Problema asta ma depășește: e prea mică pentru mine! • Regele Franței, Louis Quinze al XVI - lea. • Dacă te bagi în tarate te mănâncă porcii. Și dacă nu te bagi în tarate nu te mănâncă porcii? • Și vacile sfinte se balega. Cei mai mari hoți sunt avocații care îi apără pe hoții cei mari. Lipsa de talent nu se constată la cantar. • Intrarea artiștilor se afla cât mai departe de ieșirea publicului... • E bine să crezi în ceva. Dar și mai
ZICERI (109/110) REGELE FRANŢEI & CEL CARE UITĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349761_a_351090]
-
vopsită în culori diferite, în loc de cearceaf. Pe atunci nu se foloseau covoare ca acum. Cele mai înstărite familii din comună aveau întinse pe jos covoare de iută sau țesute la război, direct peste dușumea sau peste pământul galben amestecat cu balegă de cal ori pleavă și apoi întins pe jos în loc de dușumeaua din lemn. Așa se "tencuiau"și casele peste care lipitură se dădea cu var stins și albăstrit cu sineală. Cum spuneam, tata a construit bordeiul sau coliba cum i
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
strigam eu, parcă arsă. Tatamare, unde e câinele? Fața i se lumină și se îndreptă spre șopron. Șopronul era lipit de bucătărie, care, de fapt, era o casă cu două încăperi: bucătăria cu vatră și țăstul, din paie, pământ și balegă de vacă, atârnat oblic în cârlig, dulapuri, o măsuță cu trei picioare care stătea și ea în cui, după ușă, mașina de gătit cu petrol, scăunele mici, făcute de tatamare, dar care erau luate mereu în picioare din pricina mea pentru că
II. GRIVEI de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347568_a_348897]
-
vopsită în culori diferite, în loc de cearceaf. Pe atunci nu se foloseau covoare ca acum. Cele mai înstărite familii din comună aveau întinse pe jos covoare de iută sau țesute la război, direct peste dușumea sau peste pământul galben amestecat cu balegă de cal ori pleavă și apoi întins pe jos în loc de dușumeaua. Așa se "tencuiau" și casele peste care lipitură se dădea cu var stins și albăstrit cu sineală[2]. Cum spuneam, tata a construit bordeiul, ne-a instalat patul și
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
acest pământ, trecutul este luminat de clipa prezentă, viitorul pare trandafiriu. Ce păcat că nu ne este la îndemână să ne văruim casele zilnic! Pentru ca totul să fie curat și primitor îți spoiești pardoseala cu un amestec de pământ și balegă de vacă, pentru că, oricât de ciudat ar părea, spoiala uscată are un miros de curat. Și totuși, casa nu îți este de ajuns, așa că, pe lângă ea, răsădești câteva flori. * Uneori poate că nu îți pui casa în locul cel mai nimerit
III. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365159_a_366488]