368 matches
-
tu și dacă am mai avea măcar 2 oameni ca și ține poate schimbarea s-ar produce mai repede.. deocamdată trăim așa cum ne place.... în mocirlă!!!! Mă adaug corului celor înmărmuriți de prestația grobiana și de moralitatea cu iz de balegă atât a “tribunului” cât și a publicului din platou (inert, cretin, complice). Și totuși, refuz să accept mut și să îmi zic ca unică soluție este abandonarea epavei “Romanica”. Acești înși becalizati și vadimizati nu au dreptul să mă alunge
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
județul Sibiu, România, cu domiciliul actual în Germania, 85072 Eichstâtt, str. Buchtal nr. 32, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Sibiu, str. Rahovei nr. 16, sc. A, ap. 1, județul Sibiu. (2319/2004) 19. BIRINGER FLORI-EMILIA, fiica lui - și Balegă Ioana, născută la data de 16 octombrie 1977 în localitatea Balș, județul Olt, România, cu domiciliul actual în Germania, 54634 Bitburg, Messenweg 37, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Șag-Timișeni, str. II nr. 25, județul Timiș. (2278/2004) 20
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170995_a_172324]
-
mecanice în mișcare, dispozitive incendiare disimulate în obiecte banale șamd. Unele dintre cele mai iscusit concepute dispozitive au fost stilouri explozive, cu suficientă putere să ucidă purtătorul lui, puști ascunse în țevi, șobolani explozivi sau mine terestre cu forme de balegă de vacă. În cazul unor operațiuni speciale sau pentru folosirea în situații de urgență, SOE a fabricat mici pumnale care puteau fi ascunse în tocul pantofului sau sub reverul hainei. Ținând cont de posibilitatea ca agenții să fie arestați de
Special Operations Executive () [Corola-website/Science/311966_a_313295]
-
sau balegă este denumirea dată excrementelor animalelor mari (taurine, cabaline etc.), în special vaci și cai. Un amestec de baligă și paie este denumit "băligar" și este folosit drept combustibil sau ca îngrășământ organic natural, după putrezire, când poartă și denumirea de
Baligă () [Corola-website/Science/323063_a_324392]
-
la încălzirea locuințelor, conform metodei tradiționale, aceasta se adună toată iarna iar primăvara se frământă bălegarul cu paie și apă. Din amestecul rezultat se fac niște „turte” care se usucă la soare. Rezultă un combustibil denumit "tizic". Ca metodă modernă, balega se introduce într-un generator de biogaz, sursă de energie regenerabilă, gazul rezultat putând fi folosit fie la bucătărie, fie la încălzirea locuinței. Ca metodă avansată, posibil de aplicat în viitor, Sakae Shibusawa, profesor la "Universitatea de Agricultură și Tehnologie
Baligă () [Corola-website/Science/323063_a_324392]
-
încălzirea locuinței. Ca metodă avansată, posibil de aplicat în viitor, Sakae Shibusawa, profesor la "Universitatea de Agricultură și Tehnologie" din Tokio, a declarat că echipa sa a extras câte 1,4 mililitri de benzină din fiecare suta de grame de balegă de vacă, punând sub presiune "materia primă" și încălzind-o. Având în vedere că anual, în Japonia, se produc peste 500.000 de tone de balegă, se estimează că odată cu aplicarea industrală a noii tehnologii, să se înregistreze o reducere
Baligă () [Corola-website/Science/323063_a_324392]
-
a extras câte 1,4 mililitri de benzină din fiecare suta de grame de balegă de vacă, punând sub presiune "materia primă" și încălzind-o. Având în vedere că anual, în Japonia, se produc peste 500.000 de tone de balegă, se estimează că odată cu aplicarea industrală a noii tehnologii, să se înregistreze o reducere a importurilor de combustibil. Balega este bogată în substanțe hrănitoare (nutrienți ai solului), de aceea se folosește ca îngrășământ, fie aplicată pe sau incorporată în sol
Baligă () [Corola-website/Science/323063_a_324392]
-
presiune "materia primă" și încălzind-o. Având în vedere că anual, în Japonia, se produc peste 500.000 de tone de balegă, se estimează că odată cu aplicarea industrală a noii tehnologii, să se înregistreze o reducere a importurilor de combustibil. Balega este bogată în substanțe hrănitoare (nutrienți ai solului), de aceea se folosește ca îngrășământ, fie aplicată pe sau incorporată în sol toamna, când nu mai sunt plante în grădină, fie ca material de compost. Nu se aplică balega proaspătă la
Baligă () [Corola-website/Science/323063_a_324392]
-
de combustibil. Balega este bogată în substanțe hrănitoare (nutrienți ai solului), de aceea se folosește ca îngrășământ, fie aplicată pe sau incorporată în sol toamna, când nu mai sunt plante în grădină, fie ca material de compost. Nu se aplică balega proaspătă la plante întrucât aceasta le arde. Balega trebuie să stea aproximativ 6 luni înainte de a o folosi ca îngrășământ natural. Gestionarea și utilizarea necorespunzătoare a gunoiului de grajd în agricultură, la nivelul gospodăriilor, are drept consecință poluarea cu nutrienți
Baligă () [Corola-website/Science/323063_a_324392]
-
nutrienți ai solului), de aceea se folosește ca îngrășământ, fie aplicată pe sau incorporată în sol toamna, când nu mai sunt plante în grădină, fie ca material de compost. Nu se aplică balega proaspătă la plante întrucât aceasta le arde. Balega trebuie să stea aproximativ 6 luni înainte de a o folosi ca îngrășământ natural. Gestionarea și utilizarea necorespunzătoare a gunoiului de grajd în agricultură, la nivelul gospodăriilor, are drept consecință poluarea cu nutrienți a apei (atât a apelor de suprafață cât
Baligă () [Corola-website/Science/323063_a_324392]
-
material de construcție numit chirpici, care ține loc de cărămidă la construirea caselor țărănești tradiționale de la șes. În casele țărănești din vechime, podeaua era din lut bătut cu maiul și muruit cu argilă (roșie ori albastră), amestecate cu funingine și balegă de vacă proaspătă. Pereții de lemn erau cercuiți, după care se lipeau (adică: tencuiau) cu pământ amestecat cu pleavă, paie de grâu ori ovăz tocate și puțină balegă, frământat bine cu picioarele ori cu un mai de lemn. Medicul-scriitor Vasile
Baligă () [Corola-website/Science/323063_a_324392]
-
maiul și muruit cu argilă (roșie ori albastră), amestecate cu funingine și balegă de vacă proaspătă. Pereții de lemn erau cercuiți, după care se lipeau (adică: tencuiau) cu pământ amestecat cu pleavă, paie de grâu ori ovăz tocate și puțină balegă, frământat bine cu picioarele ori cu un mai de lemn. Medicul-scriitor Vasile Voiculescu, în cartea sa "Dicționarul de leacuri", scoasă de Fundația Culturală Regală Principele Carol, în 1935, la litera B, în articolul despre „Balega de vite”, scrie următoarele:
Baligă () [Corola-website/Science/323063_a_324392]
-
ori ovăz tocate și puțină balegă, frământat bine cu picioarele ori cu un mai de lemn. Medicul-scriitor Vasile Voiculescu, în cartea sa "Dicționarul de leacuri", scoasă de Fundația Culturală Regală Principele Carol, în 1935, la litera B, în articolul despre „Balega de vite”, scrie următoarele:
Baligă () [Corola-website/Science/323063_a_324392]
-
mestecată și rumegată, prin mișcările mandibulei la stânga și la dreapta. Iarba mestecată și îmbibată cu salivă trece de data aceasta în rețea, foios și de aici în cheag, unde se continuă digestia care se termină în rectum (unde se formează balega, aceasta folosind ca îngrășământ natural, iar în țările tropicale ca tencuială sau combustibil). O dată pe an vaca dă naștere unui vițel, pe care îl hrănește cu lapte produs de mamele. Există 1,19 milioane de exploatații cu 1,73 milioane
Vacă () [Corola-website/Science/307403_a_308732]
-
vârstă, mai experimentați), studiată la "Marmota marmota", deși este un factor de risc eco-epidemiologic din cauza promiscuității, poate și să procure avantaje pentru supraviețuirea hibernală. Marmota este "cecotrofă", adică ea își digeră de două ori alimentele ingerându-și unele din propriile balegi / "crotine". Marmotele alpine se hrănesc cu vegetale erbacee, semințe și mici nevertebrate (insecte, păianjeni, viermi). Ele preferă mlădițe fragede și își țin hrana cu membrele anterioare. Împerecherea marmotelor are loc în aprilie - mai, aproape imediat după ce acestea apar la suprafața
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]
-
sunt nume de persoane sau toponime. O inscripție pe un inel găsist la Ezerovo, Bulgaria, este unul dintre puținele materiale lingvistice păstrate în limba traca. Traca a constituit substratul limbii române. O serie de cuvinte românești provin din traca: „balaur”, „balega”, „cioară”, „copil”, „gușa”, „vatra” etc. A fost o limbă de tip satem (adică utilizează cuvântul "sută" și nu "centum"). Fiind vorbită pe un teritoriu întins, se presupune că ar fi existat diferențe dialectale, sau chiar diferite limbi: limba dacă în
Limba tracă () [Corola-website/Science/313999_a_315328]
-
bizantin, La inceputul anilor 1970, paralel cu activitatea arheologică, a început procesul de renovare și construcție a cartierului, călăuzit de străduința de a păstra pe cât se poate traseul vechi al ulițelor. Sinagogile au fost refăcute și curățate de gunoiul și balega acumulată în cursul anilor. După lungi dezbateri, marile sinagogi Hurva și Tiferet Israel au fost lăsate în starea de ruine, pentru a păstra amintirea zilelor distrugerii cartierului. Sinagoga Hurva a fost, în cele din urmă, reconstituită și rezidită în anul
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
ales pe-aci, prin părțile noastre, dar moi! Moi la suflet! „Lasă-i, bă, să se pricopsească ei, că nici noi nu murim!” Ăsta e românul! Cum simte o adiere și-i e un pic mai bine, se-nmoaie ca balega În ploaie! Altceva ar fi dacă ar simți toți, dar toți, țăpușa la spate, pusă aci, În dos, ca pe vremea lui Țepeș! Altfel, la noi, de când e lumea, unii fură și alții Îndură! Eu mă mir că mai e
Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
pentru a muia blana și de a o face mai suavă după care o băgau în saramură. Odată ce pielea devenea flexibilă și suavă o raclau cu un cuțit pentru a-i îndepărta părul. Odată acest lucru obținut ungeau pieile cu balegă sau alte materii fecale animale sau cu o soluție realizată din creierul animalelor. De asemenea, mai erau tratate cu ulei de cedru, alaun și tanin și se întindea treptat odată cu pierderea apei și cu absorbirea soluțiilor de dubit. Resturile de la
Tăbăcire () [Corola-website/Science/327473_a_328802]
-
Pupăza ("Upupa epops"), cucul armenesc sau (regionalisme) nevăstuică, pasăre de balegă este o pasăre insectivoră, migratoare, din familia upupide ("Upupidae"), ordinul coraciiforme ("Coraciiformes"), de circa 28 cm lungime, cu penajul pestriț de culoare cafeniu, cu aripile și coada negricioase, cu dungi transversale albe, cu ciocul cafeniu deschis, lung, ascuțit la vârf
Pupăză () [Corola-website/Science/313121_a_314450]
-
după ce un taur dăruit de mire este băgat într-o colibă păzită de mama miresei și este ucis. Pentru samburu fertilitatea este de o importanță capitală. O femeie fără copii, este ridiculizată, chiar și de către copii. Băieții samburu aruncă cu balegă de vacă către coliba femeii considerate sterilă. Un ritual de fertilitate presupune plasarea unei figurine de noroi în fața casei femeii. O săptămână mai târziu are loc o ceremonie în cadrul căreia soțul invită vecinii să mănânce un taur sacrificat cu el
Samburu () [Corola-website/Science/325237_a_326566]
-
în swahili). Aceasta poate fi constituită doar dintr-o familie, compusă dintr-un bărbat și soția/soțiile lui. Fiecare femeie are propria ei casa, pe care ea construieste cu ajutorul altor femei din materiale locale, cum ar fi bete, noroi si balega de vaca. Așezările mari, cunoscute sub numele de lorora pot consta din 20 sau mai multe familii. Cu toate acestea, așezări tind către locuințele cu două sau trei familii, cu case construite 5-6 într-un cerc cu un spațiu deschis
Samburu () [Corola-website/Science/325237_a_326566]
-
ape, având învelitoare din draniță în rânduri suprapuse și două fumărițe (tip specific de horn pentru evacuarea fumului) pe partea din față. Temelia construcției este din piatră de râu așezată în rânduri suprapuse. Pardoseala este din lut bătătorit uns cu balegă. În interior, una dintre încăperi este amenajată în interior cu inventarul de lucru al olarului, cealaltă fiind folosită ca locuință. Cuptorul de ars ceramica este construit sub plecătoare. La intrare se află cerdacul, de unde poate intra sub plecătoare. Temelia construcției
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
unii la ceilalți, apoi se întorc și, cu partea posterioară scoasă din apă, elimină cu putere fecale și urină, într-un arc larg. Acest comportament indică faptul că teritoriul este ocupat. Ceilalți masculi din teritoriu fac și ei grămezi de balegă de-a lungul căilor de acces spre zona lor, marcând-o olfactiv. Hipopotamii se recunosc reciproc după miros și uneori se urmează unul pe altul, cu nasul aproape de coada celui din față, în deplasările nocturne. Rareori apar dispute între masculi
Hipopotam () [Corola-website/Science/314225_a_315554]
-
zadii, cămăși, ș.a. - printre care puneau crenguțe de busuioc. O masă și 2-3 scaune completau mobilierul. Pereții erau împodobiți cu blide și icoane pe sticlă, încoronate cu ștergare. Fața casei - padimetrul - era din pământ muruit cu lut galben, amestecat cu balega de cal. La casele cu trei camere, una era un fel de cămara. Cu grijă erau construite acareturile - grajdul, saivanul și cotețele porcilor - pentru a feri animalele de răpitori, ca atunci erau pline pădurile de lupi și urși. Un moment
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]