112 matches
-
putură să oprească focul. Șuvoaiele flăcărilor se întindeau și se încolăceau pe buruienile maidanului, aprindeau gunoaiele de prin curți și urcau stflpii cătrăniți ai porților. Tot malul gropii ardea, și rampa, și drumul de lemne. Cădura se întețea. Mirosea a baligă încinsă. Apoi pârjolul coborî malurile, într-un cerc de scântei. - Arde! Arde! se auzeau alte țipete. Acoperișurile se spulberau într-o clipită. Zidurile de paiantă se prăbușeau și muierile strigau, strîngîndu-și lucrurile și ce mai putea fi scăpat. Cerul fumega
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de cânepă, presărată peste cărbuni. Sunt indicii că afumarea cu semințe de cânepă dădea rezultate pozitive și în cazul durerilor de cap. În cazul aprinderii de plămâni (pneumoniei) se recurgea la un amestec compus din sămânță de cânepă fiartă cu baligă de cal. Pisate și amestecate cu ceapă și ouă, semințele de cânepă grăbeau tămăduirea rănilor. Alteori, pentru vindecarea rănilor, cânepa se pisa, era fiartă și se amesteca cu smântână. Tot așa, amestecul de sămânță de cânepă, ceapă și usturoi, toate
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
am tăiat un cal/ Și-am făcut o masă mare/ Și-am chemat toate bubușoarele/ Toate zgâncușoarele,/ Bubele dulci de la Ion nu le-am chemat, nu le-am poftit/ Ele de ciudă s-au mâniat și s-au supărat/ În baligă de cal s-au băgat/ În gura cuptorului s-au uscat,/ Iar Ion să rămână curat și luminat/ Ca Maica Domnului ce-a făcut/ Ca Dumnezeu ce- a lăsat’’. Descântecul „de bube dulci” îl știa și Ion Coca. Pentru descântec
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și duminica fata se trezea cu ursitorul ce venea și o cerea în căsătorie. Descântecul „de năjit” (cules de la Iordache Maftei) Acest descântec era practicat pentru vindecarea durerilor de urechi. În timp ce se spunea incantația, se aruncau în foc bucățile de baligă uscată în prealabil, tot la foc: „Ieși năjit/ Din creierii capului,/ Din fața obrazului,/ Din auzul urechilor./ Vine lupul de la munte/ Cu gura căscată, cu gura te rupea./ Cu gura am descântat,/ Cu mâna am luat./ Soarele asfințea/ Și năjit în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lucruri roșii. (Gh.F.C.) De-ți ștergi fața cu fața de masă, orbești. (Gh.F.C.) Bolnavii de stomac să bea apa cu care s-au spălat pietre roșii. (Gh.F.C.) Urciorul trece dacă-l atingi de trei ori cu fir de orz din baligă de cal. (Gh.F.C.) Buboaiele trec dacă le spurci cu murdărie de cîne alb. (Gh.F.C.) Boală lumească Cămeșa cu care o femeie a născut se leapădă, ca să nu capete copilul boală lumească. Boalărea Inima din corb, dacă o vei pune în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
avea pete roșii. în luna mart să iei un mărțișor înainte de răsăritul soarelui; dacă îl vei pune pe-un trandafir, îți va fi fața rumenă ca el. Petele pe față se vindecă cu apă dintr-o gropiță unde a fost baligă de vită. Făină Nu e bine să cerni făină în ziua de Paști, căci din tărîțele acelea se fac locustele care pustiesc cîmpiile. Să nu cerni făină în covată de sus, că-i a rău. Cînd se cerne făina cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o mănîncă zvîrcolacii*. Cînd pe lună o mănîncă vîrcolacii, va fi război ori răzmiriță. Cînd luna are în juru-i țarcalan*, va vremui. La început, luna se lăuda că ar fi mai frumoasă decît soarele. Supărat, soarele i-a aruncat o baligă pe față. De-atunci lumina ei e mai slabă. Fiind în vremea aceea cerul lipit cu pămîntul, de puteai să întinzi mîna să atingi luna, un cioban a curățat-o. Pe lună îi vezi chipul înconjurat de oi și cîni
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cerul lipit cu pămîntul, de puteai să întinzi mîna să atingi luna, un cioban a curățat-o. Pe lună îi vezi chipul înconjurat de oi și cîni. (Gh.F.C.) Pe cînd cerul era foarte aproape de pămînt, un cioban a aruncat o baligă în lună și a chiorît o. Atunci Dumnezeu a urcat cerul sus de tot. (Gh.F.C.) 185 Pentru că luna era foarte frumoasă și frumusețea ei îl ispitea pe soare, care îi era frate, Dumnezeu a mînjit-o pe ici, pe colo, să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se scaldă dracul în el. Dacă faci lăutoare ori speli cămeși lunea, ai să te îmbolnăvești de rîie și de rapăn, ai să faci păduchi și lindini, și de pureci nu te vei mîntui. Luni nu se aduce lut și baligă de vită pentru uns în casă, căci se crede că la din contra, se vor ivi în casă ploșnițe, gîndaci. Lunea e bine să iei, dar să nu dai. Să nu dai nimic din casă lunea, că toată săptămîna păgubești
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ea ca să poată mînca mult cît un lup, spre a merge bine corpului. Cînd îți iese lup în cale îi a bine. Gîtul de lup în vrăjitorie se suflă pe el asupra celui ce vrei să moară. Cînd calci în baligă de lup, să te ferești. Cînd te încalți în pat, îți mănîncă lupii rîmătorii*. Cine mănîncă carne scoasă din gura lupului se îmbolnăvește de „colț-de-lup“, de care scapi tot cu legături cu carne încolțită*. Dinții de lup, buni pentru mușcătură
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mănîncă lupii rîmătorii*. Cine mănîncă carne scoasă din gura lupului se îmbolnăvește de „colț-de-lup“, de care scapi tot cu legături cu carne încolțită*. Dinții de lup, buni pentru mușcătură de lup. Să mînjești piciorul stîng de dinainte al vitelor cu baligă, căci astfel lupul nu se va atinge de ele. întîiul copil născut din flori de cătră o fată mare nu trebuie să însereze prin locuri pustii sau pe timpuri grele, că-l mănîncă lupii. Dacă se încunjură pe cineva cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Maria, ci Mica, pentru a izgoni duhurile, că ele vin numai la oameni mari. (Gh.F.C.) Dacă dai mai multor copii din familie același nume, unul va muri. (Gh.F.C.) Năjit în noaptea de Mărina, o femeie în pielea goală ia o baligă de bou și o izbește în gard; această baligă uscată e bună pentru năjit. Baliga adunată în Sf. Varvara de femeie cu pielea goală e bună de năjit. Cînd cineva toarnă apă din căldare pe toartă, acela se îm bol
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vin numai la oameni mari. (Gh.F.C.) Dacă dai mai multor copii din familie același nume, unul va muri. (Gh.F.C.) Năjit în noaptea de Mărina, o femeie în pielea goală ia o baligă de bou și o izbește în gard; această baligă uscată e bună pentru năjit. Baliga adunată în Sf. Varvara de femeie cu pielea goală e bună de năjit. Cînd cineva toarnă apă din căldare pe toartă, acela se îm bol năvește de năjit. Nălucă Dacă i se nălucește cuiva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Dacă dai mai multor copii din familie același nume, unul va muri. (Gh.F.C.) Năjit în noaptea de Mărina, o femeie în pielea goală ia o baligă de bou și o izbește în gard; această baligă uscată e bună pentru năjit. Baliga adunată în Sf. Varvara de femeie cu pielea goală e bună de năjit. Cînd cineva toarnă apă din căldare pe toartă, acela se îm bol năvește de năjit. Nălucă Dacă i se nălucește cuiva ceva și are în mînă ceva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tunzi, strînge-ți părul și-l pune undeva, să nu-l calce oamenii, că capeți durere de cap. Să nu-l pui pe foc, că iar te doare capul, iar cînd tai părul la fetele mititele, să-l pui într-o baligă, că crește lung și frumos. Părul, cînd îl tunzi, să-l mături. E păcat să mături tu sau altul părul după ce te-ai tuns; trebuie să-l iei cu mîna și să-l duci în gard. Femeia însărcinată care va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
te speli pe cap, căci se scutură burdufurile cu brînză în cap (faci mătreață) și-ți albește părul curînd. Părul ce cade la pieptănatul femeilor sau la tunsul fetelor se strînge și se pune într-un gard, lipindu-se o baligă peste el, ca să crească părul din cap. Se crede că dacă voiește cineva să-i crească părul, apoi îi bine să puie pe cineva ca să-i ră teze părul pe cînd crește luna, și anume de o persoană binevoitoare, și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Toader, fetele se lau cu fîn ca să le crească părul, pronunțînd cuvintele: „Toadere, Sîn Toadere, fă cosițele fetelor cît cozile iepelor!“ în sara de Sf. Toader, fetele își taie cîte-o șuviță de păr din cap și o pun sub o baligă semiuscată, zicînd de nouă ori: „Toadere, Sîn Toadere, fă codița fetelor cît codița iepelor!“ în ziua de Sf. Toader, fetele trebuie să se laie pînă în ziuă, ca să le crească părul ca cozile cailor, că dacă n-ar face aceasta
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îl vorbește de bine, și atunci să-și muște umărul stîng, ca cel ce-l vorbește de rău să-și muște limba și el să nu-l mai poată grăi de rău. Cînd urechea vîjîie cuiva, să se afume cu baligă lipită în ziua de Mărina. După ce a scăldat copilul, l-a înfășat și i-a spălat pelincele, mama se spală și ea în altă apă curată, și după aceea îi dă țîță, căci altfel îi curg urechile. Femeia în poziție
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
presura împrejurul vacii mac; făcînd așa, nime’ nu va putea lua laptele de la acea vacă, așa cum nu-i nime’ în stare să culeagă macul presărat. Dacă vrei să nu-ți poată lua nimenea mana de la vacă, unge-i țîțele cu baligă de-a ei. în presara Sf. Gheorghe se pun pe tomurluciul* porților și portițelor, apoi pe la grajduri, brazde cu iarbă verde și crengi de răchită, crezîndu-se că, făcîndu-se astfel, apoi ielele nu pot lua mana vaci lor, iară strigoaicele nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mai cu samă al Bobo tezei vine în casă o femeie, vitele fătătoare vor făta pui de parte femeiască; de va fi bărbat, de parte bărbătească. După ce un copil este botezat și adus acasă de la biserică, se pune pe o baligă de vacă din obor, apoi se duce mă-sa și-l ia de acolo. Aceasta se face ca să aibă copilul parte de vite. Cine țese sîmbătă seara nu are noroc la vite. Se crede că nu este bine a cumpăra
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un conflict permanent între autenti citate și lizibilitate. Această sfîșiere se manifestă, pe de o parte, printr-un fel de efracție sistematică ce constă în subvertirea limbii franceze pentru a-i conferi respirația halucinantă, acel parfum de fîn și de baligă, acea plasticitate savuroasă a limbii române, pe de alta, printr-o derută paradoxală. Mai mult de atît, sapțiul cultural al limbii originare se răzbună ca o amantă abandonată și respinge corpul devenit străin. A fost și cazul, emblematic, al lui
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
cu carele locuitorilor din celelalte sate, chiar dacă se aflau la o distanță mai mare. Pe lângă cei 75 de eroi morți în gara Rafaila, au mai fost înhumați și 50 de morți la Huc, 25 de morți la Viișoara (pe atunci, Baliga) precum și 100 de morți la Todirești. Totalul, este înspăimântător: 250 de pierderi irecuperabile! Media de vârstă a acestor copii a fost de 19,9 ani! Doar câțiva oameni bătrâni din Todirești au mai știut unde este cimitirul militar, deoarece nu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
din noi și trebuie să ajungă și la inima aceluia. Ce părere aveți? Peisaj rural Soarele scăpăta spre asfințit, dar arșița era încă mare. D.N.-ul șerpuia prin sat și se pierdea undeva, după deal. Asfaltul era ornat cu câteva baligi aburinde, ca niște plăcinte uriașe de poale-n brâu, ce deveneau din ce în ce mai mici și care se micșorau din ce în ce mai mult, căci trecuse cireada satului și vacile dispăruseră nu de mult în ogrăzile oamenilor. Ceva mai încolo, înspre ultima casă, dintr-un
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
astea. Înseamnă că tot de-ale mele sunt nevoit să fumez. Și după ce oftă din toți rărunchii, scoase un pachet cu Winston și se servi tacticos cu o țagară. - Cică vine un utilaj de la județ să ne curețe asfaltul de baligă și pământ. - Da, că județul n-are altceva de făcut decât să se ocupe de treburile noastre. N-ai auzit de descentralizare? Mai citește și tu ziarele, mai ie-te cu lumea, ce dracu'. - Americanii au găsit leacul cancerului. - Da
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
și mai ales în Andaluzia; unul dintre subiectele pictorului Francisco Goya, cf. GR [versiunea traducătorului] (n. tr.). cojoce în original (n. tr.). bourdeils în original; această notă este valabilă pentru aparițiile ulterioare ale cuvântului bordeie (n. tr.). turtă prismatică din baligă amestecată cu paie, folosită la țară drept combustibil sau ca material de construcții, cf. DEX (n. tr.). Bîrlad în original; această notă este valabilă pentru aparițiile ulterioare ale numelui Bârlad (n. tr.). Tecuciu în original; această notă este valabilă pentru
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]