112 matches
-
mănîncă lupii rîmătorii*. Cine mănîncă carne scoasă din gura lupului se îmbolnăvește de „colț-de-lup“, de care scapi tot cu legături cu carne încolțită*. Dinții de lup, buni pentru mușcătură de lup. Să mînjești piciorul stîng de dinainte al vitelor cu baligă, căci astfel lupul nu se va atinge de ele. întîiul copil născut din flori de cătră o fată mare nu trebuie să însereze prin locuri pustii sau pe timpuri grele, că-l mănîncă lupii. Dacă se încunjură pe cineva cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Maria, ci Mica, pentru a izgoni duhurile, că ele vin numai la oameni mari. (Gh.F.C.) Dacă dai mai multor copii din familie același nume, unul va muri. (Gh.F.C.) Năjit în noaptea de Mărina, o femeie în pielea goală ia o baligă de bou și o izbește în gard; această baligă uscată e bună pentru năjit. Baliga adunată în Sf. Varvara de femeie cu pielea goală e bună de năjit. Cînd cineva toarnă apă din căldare pe toartă, acela se îm bol
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vin numai la oameni mari. (Gh.F.C.) Dacă dai mai multor copii din familie același nume, unul va muri. (Gh.F.C.) Năjit în noaptea de Mărina, o femeie în pielea goală ia o baligă de bou și o izbește în gard; această baligă uscată e bună pentru năjit. Baliga adunată în Sf. Varvara de femeie cu pielea goală e bună de năjit. Cînd cineva toarnă apă din căldare pe toartă, acela se îm bol năvește de năjit. Nălucă Dacă i se nălucește cuiva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Dacă dai mai multor copii din familie același nume, unul va muri. (Gh.F.C.) Năjit în noaptea de Mărina, o femeie în pielea goală ia o baligă de bou și o izbește în gard; această baligă uscată e bună pentru năjit. Baliga adunată în Sf. Varvara de femeie cu pielea goală e bună de năjit. Cînd cineva toarnă apă din căldare pe toartă, acela se îm bol năvește de năjit. Nălucă Dacă i se nălucește cuiva ceva și are în mînă ceva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tunzi, strînge-ți părul și-l pune undeva, să nu-l calce oamenii, că capeți durere de cap. Să nu-l pui pe foc, că iar te doare capul, iar cînd tai părul la fetele mititele, să-l pui într-o baligă, că crește lung și frumos. Părul, cînd îl tunzi, să-l mături. E păcat să mături tu sau altul părul după ce te-ai tuns; trebuie să-l iei cu mîna și să-l duci în gard. Femeia însărcinată care va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
te speli pe cap, căci se scutură burdufurile cu brînză în cap (faci mătreață) și-ți albește părul curînd. Părul ce cade la pieptănatul femeilor sau la tunsul fetelor se strînge și se pune într-un gard, lipindu-se o baligă peste el, ca să crească părul din cap. Se crede că dacă voiește cineva să-i crească părul, apoi îi bine să puie pe cineva ca să-i ră teze părul pe cînd crește luna, și anume de o persoană binevoitoare, și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Toader, fetele se lau cu fîn ca să le crească părul, pronunțînd cuvintele: „Toadere, Sîn Toadere, fă cosițele fetelor cît cozile iepelor!“ în sara de Sf. Toader, fetele își taie cîte-o șuviță de păr din cap și o pun sub o baligă semiuscată, zicînd de nouă ori: „Toadere, Sîn Toadere, fă codița fetelor cît codița iepelor!“ în ziua de Sf. Toader, fetele trebuie să se laie pînă în ziuă, ca să le crească părul ca cozile cailor, că dacă n-ar face aceasta
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îl vorbește de bine, și atunci să-și muște umărul stîng, ca cel ce-l vorbește de rău să-și muște limba și el să nu-l mai poată grăi de rău. Cînd urechea vîjîie cuiva, să se afume cu baligă lipită în ziua de Mărina. După ce a scăldat copilul, l-a înfășat și i-a spălat pelincele, mama se spală și ea în altă apă curată, și după aceea îi dă țîță, căci altfel îi curg urechile. Femeia în poziție
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
presura împrejurul vacii mac; făcînd așa, nime’ nu va putea lua laptele de la acea vacă, așa cum nu-i nime’ în stare să culeagă macul presărat. Dacă vrei să nu-ți poată lua nimenea mana de la vacă, unge-i țîțele cu baligă de-a ei. în presara Sf. Gheorghe se pun pe tomurluciul* porților și portițelor, apoi pe la grajduri, brazde cu iarbă verde și crengi de răchită, crezîndu-se că, făcîndu-se astfel, apoi ielele nu pot lua mana vaci lor, iară strigoaicele nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mai cu samă al Bobo tezei vine în casă o femeie, vitele fătătoare vor făta pui de parte femeiască; de va fi bărbat, de parte bărbătească. După ce un copil este botezat și adus acasă de la biserică, se pune pe o baligă de vacă din obor, apoi se duce mă-sa și-l ia de acolo. Aceasta se face ca să aibă copilul parte de vite. Cine țese sîmbătă seara nu are noroc la vite. Se crede că nu este bine a cumpăra
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tovarășa Elena“. Aveam parte de un panopticum de femei acre și urâte: tovarășa Ana, tovarășa Liuba, tovarășa Lina Ciobanu, tovarășa Suzana Gâdea, tovarășa Aneta Spornic. Moda instaurată de ele era un coc împletit în creștetul capului, ca o grămăjoară de baligă. Și un zâmbet de superioritate disprețuitoare când se vorbea despre imperialiști sau despre Occident. R.P. Ați pomenit de fondul secret și de expedierea anumitor scriitori „la secret“. Ce însemna de fapt o asemenea izolare? Cine mai putea să ajungă la
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
de rață, de oaie, de capră, de lup, de pisică, de găină, de urs, de pescăruș, de muscă, de greiere. Reușeam să le deosebesc și să le descriu perfect în funcție de mirosul lor. Simt și acum în nări aburii moleșiți ai baligii de cal și mirosul ascuțit al căcărezei de capră. Mi se părea că rândunicile, stând tot timpul suspendate în aer, nu evacuau niciodată sau că o făceau într-un mod foarte hermetic. N-am reușit să-mi explic motivele acestei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Îndemnuri bune“, tinzând, cum spunea Nae Cațavencu, „ca România să fie bine și tot românul să pros pere“, iar coperta re vis tei, ilustrată cu un prost gust decisiv, Înfățișa zorile ridi cându-se deasupra unui sat de operetă, fără nici o baligă În drum și cu țărani de carnaval, În haine noi nouțe, plimbându-se fără nici o treabă prin fața Bisericii, școa lei, Cooperativei și Băncii Populare, aceste minciuni convenționale din viața sate lor noastre. Ei, dar pe după perdeaua revistei Răsăritul, care apărea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
bunicul, moș Ghiță Beldie, și cu carul lui cu boi și fără „hier“ la roate, de la Stroești la Pitești, ațipind cu ochii la stele și ascultând, la popasuri și În sfânta liniște a nopții, rumegatul boilor, În aromeala caldă a baligii abu rinde; și mai târziu, În adolescență, drum pe jos și peste munți de la București la Sibiu, de unde, după ce l-am așteptat pe taica mitropolitul cu ceva creițari, ne-am Întors, ca vai de picioa rele noastre, În zdrențe, spre
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
simpli: lasă-i în amarul lor. O privire poporanistă mângâie noile șosele reparate din banul public: situația este sub control. Da, e drept că avem asfalt nou, occidental, dar n-am pierdut nimic din specificul național și integrarea în ecosistem: baligile au revenit la locurile lor, pe mijlocul șoselei. Natura ca cireadă triumfă asupra civilizației ca asfalt și automobile. O altă față a elitismului o reprezintă felul în care intelighenția românească își înțelege rolul social. Mai precis, felul în care ei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
atmosferă, dând acizi: azotic și sulfuric. De aici, ploile acide, necunoscute până atunci. Se spune că drumul spre iad e pavat cu bune intenții. O bună intenție a fost aceea de a rezolva problemele legate de adunarea, transportul și depozitarea baligii animalelor de tracțiune, poate cea mai importantă preocupare a municipalităților secolului trecut, prin tracțiunea mecanică; oricât de paradoxal ar părea, aceste deșeuri poluau atunci la fel ca cenușa termocentralei ce deservește astăzi o localitate de aceeași mărime. Consecința a fost
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
producția primară de biomasă, În scop energetic, e limitat. Și atunci, ce-i de făcut? Să ne cuplăm la cealaltă parte a circuitului de carbon și energie, adică la deșeuri. Tradițional, În unele zone ale țării se folosește drept combustibil baliga uscată, adică tizicul. Dar e singura și mai ales cea mai comodă sau modernă cale? Pentru a răspunde, să vedem ce se Întâmplă În mod natural cu deșeurile. Un ecosistem, agricol de pildă, nu este numai ceea ce se vede, adică
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
una de alta, se aflau în vecinătate și astfel au făcut împrumuturi reciproce pe care latina lear fi preluat și supus legilor fonetice specifice evoluției sale, rezultând în română forme precum ceafă, grumaz, buză, mugur, zară, mazăre, sâmbure, viezure, mal, baligă, abure, țarc, țeapă, a grăpțăna, jimb „știrb, cu gura strâmbă”, cursă, fărâmă, bască, strungă, brad, căciulă, mânz, baltă, țap etc. Afară de cuvintele moștenite din graiurile strămoșești (traco-geto-dacic și ilir), pe care albaneza se crede că le confirmă, Pușcariu susține că
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
dacă ne ștergem picioarele cu ștergarul, ștergem norocul. Motivul însă, am apreciat încă de mic, era că ștergarul se murdărea repede pentru că noi nu ne spălam decât superficial. În fiecare sâmbătă, după ce ne culcam, mămica „lipea” cu lut amestecat cu baligă de cal pardoseala camerei în care dormeam și antreul. Casa noastră nu avea podele de lemn. Era „pardosită” cu lut, cu pământ. Această „pardoseală” se strica repede, și se transforma în praf, dacă nu se refăcea la timp. După ce ne
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Îl aruncă, nu au trezit În Nicolai Arsenievici aceasté pérere. El sépa liniștit, si aerul pe care Il respira era un aer de primévaré. Dupé a treia noapte de pîndé, Alexandr Timofeevici se Întorcea acasé. Satul era pustiu și numai baligile care Începuseré sé se usuce În mijlocul drumului erau dovadă cé pîné la Alexandr Timofeevici au mai trecut oameni. Dar Alexandr Timofeevici nu era obosit. Dacé cineva s-ar fi uitat atent la fața lui Alexandr Timofeevici, ar fi gésit foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
CÎnd tai lemne Îți fac și plécinte... - Da’ de rînit, nu te-ai gîndit sé rînești, nu? Sté vacă ceea-n baligé de-o séptémîné. - Iaca bine c-ai venit tu sé rînești. Murea vacă ceea féré tine. Se ridică baliga pîné-n pod și murea. - Hai, pune o daté sé ménînc, cé mi-e somn. Eu mé duc sé mé culc, da’ tu sé vezi ce mai faci prin grédiné, poate mai săpi oleacé. Marusea Ivanovna intré sub podnaves și scoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
și mai ales în Andaluzia; unul dintre subiectele pictorului Francisco Goya, cf. GR [versiunea traducătorului] (n. tr.). cojoce în original (n. tr.). bourdeils în original; această notă este valabilă pentru aparițiile ulterioare ale cuvântului bordeie (n. tr.). turtă prismatică din baligă amestecată cu paie, folosită la țară drept combustibil sau ca material de construcții, cf. DEX (n. tr.). Bîrlad în original; această notă este valabilă pentru aparițiile ulterioare ale numelui Bârlad (n. tr.). Tecuciu în original; această notă este valabilă pentru
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
de aproximativ doi metri care înalță fiecare casă deasupra vecinei sale de mai jos, are câte trei ferestre oarbe, distanțate între ele ca ochii unui animal, și un joc de șipci în culori de la nuanțele de vânătaie până la cele de baligă. Fațadele cândva albe sunt coșcovite. Casele sunt în număr de douăsprezece, fiecare cu câte două etaje și două uși. Cea de-a șaptea ușă e a casei lui. Scările sunt de lemn, tocite, sub ele se deschide un soi de
John Updike Fugi, Rabbit by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8410_a_9735]
-
imperiul de lene calmă" al copilăriei dumneavoastră: ,, Pe măciulii gustoase de maci, într-a amiezii/ Urca domol cireada de buburuze roșii,/ Umflați cu știr și șteve se bucurau strămoșii/ Că se-mplinesc dovlecii în țarină și iezii./ Plesneau muștele-n baligi de zeamă și căldură./ Din borți pândeau păianjeni și coropișniți rele./ Apusurile grave chifteau în bătătură/ Ca niște uriașe grămezi de pătlăgele./ Pătrunși de rostul vremii și-a scurgerii acestei,/ În cele șapte zile și nopți din săptămână,/ Ei așteptau
Emil Brumaru „M-au eliminat de la grădiniță pentru că, iarna, trînteam fetițele în nămeți...” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7573_a_8898]
-
văzduh zburând chiar și centrul ei după cum se știe în ultimii ani una cu marginile și-n această marmeladă zburătoare se întrupează moi pietoni numai că și ei cad de sus iar pe jos nu se mai văd decât niște baligi maronii de vacă ori de bou dar și boii și vacile s-au dus s-au descuamat de pe noi bem lapte bun de plastic clonat în două "în trei în câte câți vrei" și cei pe care nu i-a
Poezie by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/15171_a_16496]