1,114 matches
-
de autori notabili, care n-au putut vedea lumina tiparului". Și carantina aceasta stupidă a durat ani mulți. De-abia în 1981 Editura Științifică și Enciclopedică publică, în traducerea regretatului poet și eseist Cezar Baltag (stocul de scrisori către Cezar Baltag e memorabil), întîiul volum din Istoria credințelor și ideilor religioase, urmat, apoi, de celelalte. Dar, acum, Eliade era rău bolnav de artrita lui reumatismală, cu degetele și încheieturile mîinilor inflamate și dînd dureri mari. Se cam plictisise de tot și
Din epistolarul Mircea Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17317_a_18642]
-
și credibil. În manualul de care vorbesc, Pantheonul național e alcătuit după criterii cînd aiuritoare, cînd obscure. El include generos un simplu versificator că Grigore Vieru, dar ignorează pe Mircea Ivănescu, pe Ileana Mălăncioiu, pe Gellu Naum sau pe Cezar Baltag, citînd la întîmplare. O notă emfatica marchează prezenta în palmares a lui Eugen Barbu, în pagubă lui Ștefan Bănulescu, înregistrat colateral, ca nuvelist; se comentează cu mare aflux de epitete Groapă, dar se trece sub tăcere un roman de talia
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
suflul scurt și opera puțină... Și, totuși, românul înnoitor, obiectiv, cum tot ceruse Lovinescu, se va naște datorită unuia dintre acești autori de proza scurtă. Va fi Rebreanu (Sadoveanu va scrie și el, marile sale române, după 1930, cînd apare Baltagul, adică în noua, marea să nouă vîrstă de creație, care începe în 1928 cu nuvelă Hanu Ancutei). Ion, marele român al lui Rebreanu, din 1920, este, incontestabil, actul de naștere al românului modern românesc. Și, fapt revoluționar prin importantă, desi
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
a țarii sau rezumă confuz o cantitate impresionantă de clișee. Un exemplu elocvent, dintr-o "conversație" despre generația '80: "- Ce viziune au poeții? - Generația '60-'70 de poeți era reprezentată de Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Ion Alexandru, Ștefan Baltag (!), Ileana Mălăncioiu și-și avea ca înaintași pe Lucian Blaga și Ion Barbu. Generația '80 este reprezentată de Mircea Nedelciu, Mircea Dinescu, Ion Stratan, Florin Ilarie(!), Traian Cosovei, Mircea Cărtărescu și-și avea ca înaintași pe Mihai Eminescu, Tudor Arghezi
O lecturã-pedeapsã by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17446_a_18771]
-
Iordăchescu Ionuț Președintele Asociației Magistraților din România (AMR), judecătoarea Gabriela Baltag, l-a criticat pe procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Lăură Codruța Kovesi, pentru declarațiile acesteia despre dosarul ICĂ, în care este cercetat Dan Voiculescu. Am văzut interviul și răspunsurile, sunt mâhnita că astfel de ipoteze pot fi formulate
Dosarul ICA: Șefa Asociației Magistraților, atac la Kovesi by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/24096_a_25421]
-
criticat pe procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Lăură Codruța Kovesi, pentru declarațiile acesteia despre dosarul ICĂ, în care este cercetat Dan Voiculescu. Am văzut interviul și răspunsurile, sunt mâhnita că astfel de ipoteze pot fi formulate", a declarat Baltag, miercuri seară, în emisiunea "Subiectiv", de la Antenă 3, moderată de jurnalistul Răzvan Dumitrescu. Șefa AMR a atras atenția că "activitatea judecătorului nu poate fi supusă presiunii". Nu se poate sugera că se poate da o soluție sau alta", a punctat
Dosarul ICA: Șefa Asociației Magistraților, atac la Kovesi by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/24096_a_25421]
-
seară, în emisiunea "Subiectiv", de la Antenă 3, moderată de jurnalistul Răzvan Dumitrescu. Șefa AMR a atras atenția că "activitatea judecătorului nu poate fi supusă presiunii". Nu se poate sugera că se poate da o soluție sau alta", a punctat Gabriela Baltag. "Eu nu găsesc nicio scuză pentru nimeni, nimeni nu are nevoie să discute despre un dosar aflat pe rol", a mai declarat președintele AMR. Lăură Codruța Kovesi, procurorul șef al DNA, a declarat, marți, într-un interviu pentru TVR 1
Dosarul ICA: Șefa Asociației Magistraților, atac la Kovesi by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/24096_a_25421]
-
dat procurorilor DNA puterea de a scoate judecătorii din dosare. Luna trecută a fost adoptată o hotărâre prin care magistrații în cazul cărora DNA începe urmărirea penală trebuie să se abțină de la a mai judeca dosare de corupție. Judecătoarea Gabriela Baltag, membru în Consiliul Director al Asociației Magistraților, a comentat, în emisiunea "Subiectiv cu Răzvan Dumitrescu": "A fost o grabă teribilă de a comunica instanțelor ca nu cumva să scăpăm din vedere conținutul acestei hotărâri. Această hotărâre a plenului CSM, din
CSM dă puteri sporite DNA. Magistrații contestă "creația foarte gravă" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21954_a_23279]
-
care am putut să-i consult din consiliul director, 5 la număr, este cel mai grav atentat la independența judecătorului (...). Există vulnerabilitatea oricărui judecător să se trezească cu o plângere de acest fel, fiind îndepărtat de la judecarea anumitor cauze". Gabriela Baltag a subliniat că "această creație a CSM-ului este foarte gravă și Asociația Magistraților o va contesta". Nu o putem lăsa așa, dar pentru asta trebuie să facem toate procedurile prevăzute de lege", a conchis ea.
CSM dă puteri sporite DNA. Magistrații contestă "creația foarte gravă" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21954_a_23279]
-
neamului său; niciodată o vină n-a fost mai falsă, mai expresivă!" Nostalgia deceniului șapte Articolele din Riscul în cultură au ca dominantă afectivă o nostalgie a deceniului șapte, deceniu în care Nicolae Breban, alături de Nichita Stănescu, Matei Călinescu, Cezar Baltag și alții, a cunoscut gloria. Gloria concretă, constând în aplauze, succes la femei, cronici literare elogioase, premii, călătorii în străinătate etc. Așa cum Adrian Păunescu nu mai poate concepe existența fără Cenaclul "Flacăra", Nicolae Breban nu se poate obișnui să trăiască
NICOLAE BREBAN, ESEIST AMATOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16890_a_18215]
-
acesta este o nouă formă de evazionism și de ocolire a problemei. Pur și simplu nu cred că este așa - și nu mai caut nici un fel de argumente. Dacă în discuție se aduc, totuși, nume precum Nichita Stănescu sau Cezar Baltag, Marin Preda sau Eugen Barbu, problema este, oarecum, de altă natură. Li se reproșează acestor scriitori oficializarea rapidă și tăcerea, dacă nu cumva chiar complicitatea cu puterea. Sigur că sînt lucruri care trebuie discutate. Dar, din păcate, nimeni nu stă
Revizuiri și... revizuiri by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/15825_a_17150]
-
poate aștepta". Ceea ce nu-l împiedică pe cronicarul prob a prețui ipostaza postumă a poetului șaizecist, prematur dispărut, întrupată de culegerea Liniștea versului: Totul pus acum sub semnul diferenței, concept de bază care în utilizarea ce-i dă prefațatorul (Cezar Baltag) semnifică lupta cu "robia babiloniană a generalului", a "indiferențialului". Exemplele date și nu numai ele confirmă victoria repurtată de poet asupra "coșmarului indistincției", a "pustiei generalului", adică exact asupra abuzului de conceptualism de care suferise lirica sa. Cîteva astfel de
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
dramatică a fiecărei secvențe (...). Alte dăți - expresia apropiindu-se de apoftegmă - tot autorul Plumbului, cînd de o seninătate convalescentă, cînd reflexiv-enigmatic-sumbru, este cel care călăuzește pe emul în efortul de materializare, parcă pentru a face să se confirme spusa lui Baltag despre "concretul" care "salvează"". Criticul nu se lasă conturbat nici de excelența "atitudinii" autorilor care, întorcînd spatele nu doar clișeului totalitar, de uz vulgar propagandistic, ci și "evazionismului" insidios, propus pe sub mînă de către trecutul regim, își compun "țesuturile poemului" din
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
dacă poezia se salvează din "situații mimate" și își recapătă "capacitatea de asistență" în situații limită (ultimele poeme ale lui Marin Sorescu), ea își reface legăturile cu existența. Poeții lui Al. Cistelecan sînt vizionari (Aurel Dumitrașcu, Dan Damaschin), reflexivi (Cezar Baltag), exorcizează angoase și suferințe (Angela Marinescu), fantezia lor lexicală îngăduie și un "strop de melancolie" (Ion Stratan), se află în faze "de erupție a decepției" (Andrei Zanca), sînt paradisiaci (O. Soviany), evoluează "de la feeric la surescitare" (Liviu Ioan Stoiciu), au
Aproape totul despre "recenzioară" by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15939_a_17264]
-
Cistelecan este să nu dea note sau calificative cărților asupra cărora se oprește, el nefiind, deci, un critic entuziast, ci mai degrabă cîrtitor, (marea majoritate "se bucură" de acest tratament), atipic se manifestă atunci cînd emite judecăți de valoare. Cezar Baltag este unul dintre poeții care-l conving să se exprime limpede în acest sens: el e "poetul ce a înțeles cel mai bine sensul pascal al creației: sacrificiul și învierea" sau "...psalmii lui Cezar Baltag sînt - cred - pragul cel mai
Aproape totul despre "recenzioară" by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15939_a_17264]
-
emite judecăți de valoare. Cezar Baltag este unul dintre poeții care-l conving să se exprime limpede în acest sens: el e "poetul ce a înțeles cel mai bine sensul pascal al creației: sacrificiul și învierea" sau "...psalmii lui Cezar Baltag sînt - cred - pragul cel mai înalt al liricii noastre actuale de interpelare a lui Dumnezeu". Al. Cistelecan își învinge rezervele și chiar maliția cînd comentează volumele lui Alexandru Lungu, Ion Horea, Dan Damaschin, Ilie Constantin. Nu-și ascunde nici preferința
Aproape totul despre "recenzioară" by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15939_a_17264]
-
fragmentarismul sau tehnica filmului de la sfîrșitul secolului și dilatarea operată de modelul proustian sau joycean din prima sa jumătate. Ion Bogdan Lefter - Scurtă istorie a romanului românesc (cu 25 de aplicații), Editura Paralela 45, Pitești, 2001, 262 p., f.p. Cezar Baltag, azi Mărcile generaționiste, cu siguranță formulele de identificare cu cel mai mare succes în epoca postbelică, operează, cu toate contestările și impreciziile delimitărilor, ca marcaje frontaliere cu aproape aceeași retoricăși aceleași animozități interteritoriale ca granițele politice. După contestarea formulei, transcendenței
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
marcaje frontaliere cu aproape aceeași retoricăși aceleași animozități interteritoriale ca granițele politice. După contestarea formulei, transcendenței și a metaforei modelului modernist, operată mai ales în ultimii ani, Mircea A. Diaconu definește identitatea generației '60, și, prin recul, a lui Cezar Baltag, poetul în discuție, construind un întreg aparat argumentativ defensiv. Simptom al acceptării premiselor acestor atacuri, monografia nu încearcă o altă abordare (din perspectiva, poate părea o blasfemie, dar textul poetic susține o asemenea ipoteză, a unei anume tranzitivități și a
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
o blasfemie, dar textul poetic susține o asemenea ipoteză, a unei anume tranzitivități și a fragmentarismului, de exemplu). Există, doar schițate, asemenea alte identificări (cum e, de pildă, abordarea distanțării față de suprarealism ș.a.). Criticul merge pe urmele eseurilor lui Cezar Baltag însuși și în disocieri față de postmodernism (să amintim că Cezar Baltag a tradus Sfîșierea lui Morfeu pentru numărul din 1986 dedicat postmodernismului, al Caietelor critice). Centrul de greutate al formulei lui îl constituie, conform poeticii pe care a expus-o
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
anume tranzitivități și a fragmentarismului, de exemplu). Există, doar schițate, asemenea alte identificări (cum e, de pildă, abordarea distanțării față de suprarealism ș.a.). Criticul merge pe urmele eseurilor lui Cezar Baltag însuși și în disocieri față de postmodernism (să amintim că Cezar Baltag a tradus Sfîșierea lui Morfeu pentru numărul din 1986 dedicat postmodernismului, al Caietelor critice). Centrul de greutate al formulei lui îl constituie, conform poeticii pe care a expus-o în eseuri și pe care au semnalat-o criticii, Sensul, metafora
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
Ion Barbu, Lucian Blaga și Nichita Stănescu, preocuparea constantă pentru a impune ideea hierofaniilor, interpretarea credințelor arhaice intrate în calendarul creștin și a faptelor religioase în sine, toate acestea sînt în măsură să demonstreze forța demersului integral al lui Cezar Baltag, care devine în felul acesta un fel de apostol al metaforei în spațiul originar". "Apostol" totuși al religiei ermetice pe care a profesat-o tot modernismul hard în care a crezut, Cezar Baltag se află într-o postură slabă, redat
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
demonstreze forța demersului integral al lui Cezar Baltag, care devine în felul acesta un fel de apostol al metaforei în spațiul originar". "Apostol" totuși al religiei ermetice pe care a profesat-o tot modernismul hard în care a crezut, Cezar Baltag se află într-o postură slabă, redat publicului într-o recapitulare a temelor de lectură pe care el însuși le-a impus și departe de recitirea neistorică, limpezită care să ni-l poată aduce contemporan. Mircea A. Diaconu - Cezar Baltag
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
Baltag se află într-o postură slabă, redat publicului într-o recapitulare a temelor de lectură pe care el însuși le-a impus și departe de recitirea neistorică, limpezită care să ni-l poată aduce contemporan. Mircea A. Diaconu - Cezar Baltag. Monografie, antologie comentată, receptare critică, Editura Aula, Colecția "Canon", Brașov, 2000, 96p., 20.000 lei Rafinament stilistic Din direcția transfrontalierilor generaționiști, a celor singulari ca formulă sau evoluție, dar asimilați trendului actual (o dovadă în acest sens fiind chiar editarea
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
Nicolae Manolescu Contemporane cu Pădurea spînzuraților, Baltagul și Enigma Otiliei, romanele ciclului Hallipa (Fecioarele despletite, 1926, Concert din muzică de Bach, 1927, Drumul ascuns, 1932, și Rădăcini, 1938) înfățișează un moment ulterior în evoluția genului la noi. împreună cu Camil Petrescu, dar fără a teoretiza, Hortensia Papadat-Bengescu (1875-1957
Hortensia Papadat-Bengescu - 125 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15687_a_17012]
-
delimita umanul de non-uman, Soacra cu trei nurori ne permite să sesizăm cum lucrează distanțarea ironică a autorului față de propriile personaje, Harap Alb este un joc cu false identități, Capra cu trei iezi, un basm anti-mioritic în același fel ca Baltagul, iar în Miorița însăși mama ciobanului este, din aceeași familie cu Vitoria Lipan, adeptă a pedepsirii vinovaților. Eminescu apare, din punctul de vedere al miturilor personale, o "natură funciar schizoidă", identificîndu-se cu Narcis (personalitatea scindată, dublul, de obicei feminin, fiind
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]