599 matches
-
Chelomus oculaator Nees., Microplitis rufiventris Wesm. Plante atacate și mod de dăunare. Omida fructelor este un dăunător polifag ce atacă peste 120 specii de plante cultivate și spontane: porumbul, soia, bumbacul, ricinul, tomatele, ardeiul, pătlăgelele vinete, fasolea, mazărea, năutul, bobul, bamele, măselarița etc. În primele vârste omizile rod epiderma și parenchimul frunzelor, producând perforații ovale. La atac puternic, plantele pot fi parțial defoliate. Începând din vârsta a III-a, larvele pătrund în fructe, unde rod galerii mari. În aceste galerii se
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
pentru distrugerea pupelor hibernante. o Semănatul sau plantatul să se facă cât mai timpuriu, în terenuri bine pregătite și fertilizate pentru o dezvoltare mai rapidă a plantelor. o Semănarea de benzi-capcană formate din plante preferate de dăunător ca năut, ricin, bame, pe care se concentrează adulții în timpul depunerii ouălor. Tratamente chimice aplicate la apariția primilor adulți sau larve în cultură, prin alternanță cu unul din insecticidele: o Danex 80 SP - 0,15 %; o Hostathion 40 EC - 0,1 %; o Decis 2
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
afide în procente variabile, cuprinse între 40 și 90%. Plante atacate și mod de dăunare Se înregistrează atacuri cu frecvență anuală, mai ales pe timp răcoros și cu precipitații moderate. Este un dăunător polifag. La legume atacă castraveții, dovleceii, pepenii, bamele, salata, iar dintre flori: Ageratum, Asparagus, Begonia, Camelia, crizantemele, garoafele, cineraria, gladiolele, crinii etc. Se formează colonii masive pe partea inferioară a frunzelor și dispersate pe inflorescențe și flori. Păduchii înțeapă și sug sucul celular, din care cauză frunzele se
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
grădină, ridichea de lună, sparanghel, soiuri de salată cultivate în câmp; c) produse horticole perisabile: fructe: pere, mere de vară, cireșe, vișine, caise, prune, piersici, struguri; legume: ardei, tomate, vinete, conopidă, pepeni galbeni, ciuperci cultivate, iar dintre speciile mai rare - bamele; d) produse horticole mai puțin perisabile: fructe: mere, gutui; legume: ceapă, usturoi, praz, morcovi, țelină de rădăcină, ridichi, sfeclă, pătrunjel de rădăcină, păstârnac, gulii, cartofi de toamnă, hrean etc; e) produse horticole foarte puțin perisabile sunt nucile, alunele și migdalele
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
valori ridicate: murele (1,2545), piersicile (1,1875), cartofii (1,128). Specificăm că este vorba de valori medii. Produsele horticole se pot clasifica în trei mari grupe, din acest punct de vedere: a) cu masă specifică mică: ardeii, salata, ciupercile, bamele, varza, pătlăgele vinete, merele (plutesc deasupra nivelului apei); b) cu masă specifică medie, dar mai ușoare ca apa sunt: mazărea boabe, pepenii galbeni, ceapa, pătrunjelul, gutuile, căpșunile (plutesc imediat sub nivelul apei, la suprafață); c) mai grele ca apa sunt
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
lor în procesul de respirație (sistemul polifenolic-PFO), în sporirea rezistenței plantelor la atacul microorganismelor, precum și în realizarea gustului, aromei sau culorii produselor horticole. Conținutul în substanțe fenolice este mai ridicat în gutui, afine, nuci, prune, vișine, în fructele de pădure, bame, leuștean, țelină, salată, spanac, mărar etc. În timp ce fructele spontane depășesc pragul de 1,0g substanțe fenolice/100g, speciile cultivate mai astringente la gust nu depășesc în general 0,5-0,6g substanțe fenolice/100g. Substanțele fenolice diferă în conținut, în cadrul aceeași
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
redusă, iar cantitatea de căldură degajată este mai mică, în cele mai multe din cazuri. La produsele cu grad ridicat de perisabilitate, dacă nu se asigură eliminarea căldurii de respirație, are loc creșterea temperaturii și deprecierea lor rapidă. La mazărea boabe sau bame păstrate în vrac, la 200C, se constată acumularea de căldură până la 35÷400C, declanșându-se în scurt timp încingerea. Intensitatea respirației Măsura intensității procesului de respirație a unui produs horticol este cantitatea de CO2 (mg sau cm 3) degajată de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
cu intensitate respiratorie ridicată (10-20 cm3/kgh) ridichile de lună, păstăile de mazăre și salata; d) cu intensitate respiratorie foarte ridicată (peste 20 cm3/kgh) păstăile de fasole, boabele de mazăre, mărarul, pătrunjelul de frunze, ceapa verde, usturoiul verde, ciupercile, bamele, conopida. Variația intensității procesului de respirație este caracteristică pentru fiecare specie, pe parcursul creșterii și maturării fructelor și legumelor. În faza de diviziune a celulelor, intensitatea respirației este foarte mare. La sfârșitul acestei faze și începutul fazei de creștere în dimensiuni
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Se disting mai multe etape sau grade de maturare, la care se poate face recoltarea produselor horticole: a) maturitatea tehnică (industrială) corespunde unei anumite direcții de prelucrare. Nucile verzi, păstăile fasolei de grădină, boabele verzi de mazăre, prunele pentru dulceață, bamele, castraveții, dovleceii, pătlăgelele vinete, conopida, legumele de frunze, se recoltează într-o fază mai incipientă de maturare, care odată depășită, le face necorespunzătoare calitativ. La tomatele pentru suc, prunele, caisele și piersicile pentru gem, maturitatea tehnică coincide cu realizarea maturității
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
se suprapune cu maturitatea de depozitare. e) maturitatea fiziologică este caracteristică fructelor și legumelor cu semințe și este faza în care acestea pot germina. Semințele fructelor se închid la culoare, sâmburii se lemnifică. Maturarea semințelor la pătlăgelele vinete, dovlecei, castraveți, bame, fasole sau mazăre de grădină, ardei gras etc, constituie o fază când maturitatea de consum a acestor produse a fost depășită. f) supramaturarea este caracterizată prin reducerea intensității proceselor metabolice, diminuarea rezistenței la agenții externi, deprecierea fermității, culorii, gustului sau
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
grupează în 10 grupe tehnologice: 1. legume solanacee pentru fructe tomate, ardei, vinete 2. legume cucurbitacee castraveți, pepeni verzi, pepeni galbeni, dovlecei 3. legume frunze salata, spanacul, cicorile, loboda etc 4. legume păstăi-capsule fasolea de grădină, mazărea de grădină, bobul, bame 5.1. legume rădăcini (rădăcinoase) morcovii, pătrunjelul de rădăcină, păstârnacul, țelina de rădăcină, sfecla roșie, ridichile (de lună, de vară, de iarnă) etc 5.2. legume tuberculi cartofii (extratimpurii, timpurii și de vară) etc. 6. legume bulbi (bulboase) ceapa, usturoiul
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
conținutul în glucide la valori mult mai mari, de 14-19 % amidon, 5-9 % monoglucide, sau 55 g/100g substanță uscată, valoarea energetică fiind de 1000-3400 Kcal/Kg. Momentul apariției bobului pe piață este luna mai, el fiind mai timpuriu decât fasolea. BAMELE sunt cultivate pentru fructele lor, capsule verzi, întrebuințate pentru diverse preparate culinare sau pentru industrializare. Conțin apă 76%, glucide 6 %, celuloză 1-2 % s.u., 2% protide (proteină brută peste 12% din s.u.), acid ascorbic 35 mg %, substanțe minerale. Prin
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
se indică sosurile dietetice: tomat, alb, caramel și de zarzavat. Sosul tomat obținut din tomate sau din bulion se prepară cu ceapă fiartă, foarte fin tocată sau strecurată prin sită și se folosește la mâncăruri cu cartofi, fasole verde, dovlecei, bame, făinoase (orez, macaroane, tăiței, fidea) și budinci preparate cu albuș de ou. Sosul alb se prepară din făină cu albuș de ou sau cu lapte rece, dat În câteva clocote. Este mai eficient la adaus de suc diluat de lămâie
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
și tentoane, carnea de porc, oaie, gâscă, rață și vânat, slănină, friptură la cuptor, mezelurile grase și puternic condimentate, afumături, conserve, sosuri cu rântași, alimente prăjite În untură, legume bogate În celuloză brută (castraveți, varză, ridichi, țelină, fasole, mazăre, linte, bame, ceapă) care agresează mecanic mucoasa gastrică și impune un efort digestiv crescut. Laptele dulce, smântâna, brânzeturile fermentate și ouălele sunt greu tolerate și pot produce diaree. De asemenea sunt respinse pâinea neagră și proaspătă, condimentele iritante (piper, ardei iute, muștar
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
dietă chiar dacă, aparent, persoanele respective se consideră vindecate. Ce se recomandă ? O alimentație bogată În legume proaspete (salată verde, spanac, pătrunjel, morcov, țelină, sfeclă roșie, varză albă și roșie, broccoli, conopidă, tomate, cartofi copți, ridichi, fasole verde, mazăre verde, bame, ceapă, usturoi, hrean), fructe proaspete (cireșe, piersice, mere roșii, pere, struguri roșii, pepene verde, portocale, lămâi, grapefruturi roșii, coacăze, căpșuni, mure, dude, zmeură, afine, nuci, curmale, migdale, stafii) și fibre celulozice, toate acestea având efect de reducere a riscului apariției
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
1877 el oferea, în magazinul său de pe Calea Mogoșoaiei, „vis-á-vis de Palat“ următoarele conserve preparate din „legume naturale“ în fabrica sa: mazăre verde păstăi, bob verde păstăi, fasole grasă verde, fasole fină verde, dovlecei verzi, tarhon verde, pătlăgele vinete și bame verzi (TEL., an. VIII, 8 ianuarie 1877, p. 4). 275. Băcănia lui „Martinovici și Angelu“ (desigur Anghel), cu firma „La Crucea de aur“, la intersecția străzii Lipscani cu strada Smârdan („în colțul Hanului Șerban-Vodă“), pe aceeași parte cu Banca Națională
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se indică sosurile dietetice: tomat, alb, caramel și de zarzavat. Sosul tomat obținut din tomate sau din bulion se prepară cu ceapă fiartă, foarte fin tocată sau strecurată prin sită și se folosește la mâncăruri cu cartofi, fasole verde, dovlecei, bame, făinoase (orez, macaroane, tăiței, fidea) și budinci preparate cu albuș de ou. Sosul alb se prepară din făină cu albuș de ou sau cu lapte rece, dat În câteva clocote. Este mai eficient la adaus de suc diluat de lămâie
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
și tentoane, carnea de porc, oaie, gâscă, rață și vânat, slănină, friptură la cuptor, mezelurile grase și puternic condimentate, afumături, conserve, sosuri cu rântași, alimente prăjite În untură, legume bogate În celuloză brută (castraveți, varză, ridichi, țelină, fasole, mazăre, linte, bame, ceapă) care agresează mecanic mucoasa gastrică și impune un efort digestiv crescut. Laptele dulce, smântâna, brânzeturile fermentate și ouălele sunt greu tolerate și pot produce diaree. De asemenea sunt respinse pâinea neagră și proaspătă, condimentele iritante (piper, ardei iute, muștar
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
dietă chiar dacă, aparent, persoanele respective se consideră vindecate. Ce se recomandă ? O alimentație bogată În legume proaspete (salată verde, spanac, pătrunjel, morcov, țelină, sfeclă roșie, varză albă și roșie, broccoli, conopidă, tomate, cartofi copți, ridichi, fasole verde, mazăre verde, bame, ceapă, usturoi, hrean), fructe proaspete (cireșe, piersice, mere roșii, pere, struguri roșii, pepene verde, portocale, lămâi, grapefruturi roșii, coacăze, căpșuni, mure, dude, zmeură, afine, nuci, curmale, migdale, stafii) și fibre celulozice, toate acestea având efect de reducere a riscului apariției
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
atacul ciupercii este foarte puternic. În plante, ciuperca produce toxine ce opresc creșterea. Soiul Mobil omologat în 2003 este rezistent la verticiloză. Cercul de plante gazdă a ciupercii este foarte larg, el cuprinzând vinetele, ardeii, castraveții, pepenii galbeni și verzi, bamele și numeroase specii de plante din flora spontană ca: pălămida, păpădia, teișorul, loboda, urzica, steluțele, știrul, zârna,etc. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire constau în dezinfectarea termică sau chimică a solului în spațiile protejate, distrugerea resturilor de plante atacate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cine știe ce legi ale pământului românesc), ar fi să dau citire iarăși unei liste de bucate, În care găsim: ciulamaua, pilaful, ostro pelul, anghima chtul, tocana, ghiveciul, puiul, găina sau curca gătită cu roșii sau numai cu sos de roșii, cu bame, cu ciuperci, cu gutui, cu prune, cu legume felurite, țărănește, sau cu car tofi noi, cu gă luști, cu mazăre verde sau boabe, cu fasole verde sau țucără, cu do vlecei În floare, cu vinete, cu conopidă sau cu smântână
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Staniu, mg/kg, max. Plumb Aciditate totală Substanțe solubile % FIȘA DE LUCRU NR.4.1. Ghiveci de legume în bulion tabelul 4.4. Denumirea legumelor Formă Cantități folosite în kg la 100 kg amestec Ardei grași Pătlăgele vinete Fasole păstăi Bame Dovlecei Morcovi Frunze de pătrunjel Pătlăgele roșii Mazăre Proprietăți organoleptice la conserve termosterilizate din porumb tabelul 4.5. Aspectul recipientelor b. Cutii -la exterior -la interior b. Borcane Aspectul conținutului Culoare legumele bulionul Miros și gust Consistentă Părți necomestibile Corpuri
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
nu prezintă corpuri străine, nici gusturi și nici miros. FIȘA DE LUCRU NR.5.1. Ghiveci de legume în bulion tabelul 5.1. Denumirea legumelor Formă Cantități folosite în kg la 100 kg amestec Ardei grași Pătlăgele vinete Fasole păstăi Bame Dovlecei Morcovi Frunze de pătrunjel Pătlăgele roșii Mazăre Proprietăți organoleptice tabelul 5.2. Aspectul recipientelor c. Cutii -la exterior -la interior b. Borcane Aspectul conținutului Culoare 37 legumele bulionul Miros și gust Consistentă Părți necomestibile Corpuri străine Proprietăți fizice și
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
promis că voi fi ascultătoare. A treia zi am trecut deja la bucătărie. Prima soție a lui Issa frământa din apă și făină un fel de turte (lipie), iar eu le coceam. Mâncarea de bază era carnea de oaie, năutul, bamele, mult orez, un fel de bulion de roșii și șattu (ardei iuți tocați mărunt). De voie, de nevoie, am învățat să mănânc ca și ei. Au trecut patru ani. Am rămas însărcinată și am născut gemeni, două fetițe. Atunci, Issa
Agenda2003-2-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280578_a_281907]
-
a conceput la vârsta de 61 de ani. Femeia s-a născut pe 25 august 1885 conform calendarului nostru și ar putea fi cea mai bătrâna femeie care a trăit vreodată. Ea locuiește într-un oraș mic din sudul Chinei, Bama, și se pare că este orașul cu cei mai longevivi oameni, rata centenarilor fiind de 30 de procente la 100.000 de oameni. De ziua sa, femeia a mărturisit secretul unei vieți lungi și sănătoase: Îmi văd de treaba mea
Vezi cum arată cea mai bătrână femeie din lume by Sarbu Liana () [Corola-journal/Journalistic/81198_a_82523]