7,201 matches
-
a fost de curînd dată afară din serviciu și în acest timp mort se declanșează o criză majoră. Află că bărbatul o înșală și se hotărăște să plece în satul părinților ei unde nu o așteaptă nimeni. Scenariul ar fi banal și personajele cu totul comune, dacă n-ar fi înglobate într-o pastă ciudată de motivații excentrice, neașteptate. Nu din gelozie sau tristețe își părăsește femeia casa, ci mai mult dintr-un capriciu artistic, estetic: nu mai suportă să vadă
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
carte, aceste lucruri cântăresc greu în aderența unei alte generații de cititori la proza anilor '70. Însă marele merit al prozei acestei autoare este faptul că istoria este prezentă până la urmă în fiecare pagină, dar metamorfozată la nivelul individului simplu, banal care trăiește în mizeria acelor ani strivit de viața ternă și sufoca(n)tă zi de zi. Fără a avea excepționale abilități de a discuta principii de morală și filosofie perorând artificial la infinit ca niște intelectuali cel puțin geniali
Povestiri actuale despre o lume trecută by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14868_a_16193]
-
vorbirea curentă anunțând sau continuând turul de forță din Dimineața pierdută în proze precum Scurta internare, Ora de navetă sau vara neliniștită, bijuterii textuale perfect intraductibile. De altfel, o mare parte din trăsăturile optzecismului sunt anticipate cu brio: oralitatea, subiecte banale, situațiile mărunte, personajele comune, toposul navetei ș.a., iar Testul, de pildă, e o povestire care ar putea fi foarte bine scrisă de tinerii cenacliștii de azi. Cu alte cuvinte, o proză perfect lizibilă care are toate șansele să placă și
Povestiri actuale despre o lume trecută by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14868_a_16193]
-
sferei stilistice literare (cîntece, basme), dar, nefiind folosite în vorbirea de zi cu zi, rămîn - în mod surprinzător - cu o accepție foarte vagă. în anchetele dialectale din Oltenia și Muntenia, un cuvînt netransparent pentru vorbitori se arată a fi chiar banalul codru : ""se zice de ăia, de basme, a fugit în codru" (dar informatorul nu poate preciza sensul)"; "e reținut de la cîntecele eștea, după mine ar însemna un cuvînt de voioșie". Pentru lingvist e însă interesant ce s-a întîmplat cu
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
Într-o morgă, acolo unde, EA cosmetizează fețe de bărbați și de femei înainte ca bulgării de pămînt să se prăvale peste trupurile lor. De ce o respect atît de mult pe Mariana Mihuț? Pentru că este, într-adevăr, o actriță mare. Banal, nu? Pentru că este un profesionist, pînă în vîrful unghiilor, capricios, vulnerabil, deschis la tot ce înseamnă teatru de calitate, la valoare, pentru că în templul din sufletul ei există altare ridicate pentru oamenii de teatru - modele, repere, pentru că fidelitatea față de scenă
Forță și senzualitate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14881_a_16206]
-
i-a cercetat meticulos cu lupa/ a rîs în hohote apoi/ a plecat însoțit de huiduieli// mai tîrziu a fost în unanimitate votată/ o lege menită să pedepsească sever/ imixtiunea presei scrise/ în viața bășicilor cu pantaloni și cravată" (Știre banală). S-ar putea ca unui cititor viitor astfel de texte să i se pară pe alocuri, ocazionale, gazetărești, însă la intersecția istorică la care ne aflăm ele gem de-o convingătoare poezie în răspăr, cea a ființei civic frustrate, incapabile
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
Mischie să confiște pagina întâi a ziarelor mai abitir decât premierul și președintele la un loc? Nu cunosc calitățile paranormale ale respectivilor, dar simplul studiu fiziognomic arată că n-avem de-a face tocmai cu niște genii. E vorba de banali profitori ai sistemului, de indivizi capabili să obțină informații privilegiate și, în același timp, să polarizeze instituții și persoane prevăzute cu calități specific mafiote. Mai puțin instruiți și posesorii unui comportament public tinzând spre execrabil, îmbuibații din provincie și-au
Feudalizarea, primul stadiu al federalizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14965_a_16290]
-
într-o clipă, un cilindru dintr-un fluid, mai luminos decît lumina, mai ușor decît aerul, transparent și blînd ca lacrima, crescu în mijlocul unui teren viran, pierzîndu-se amețitor în cer, mai sus decît orice privire". Obstinata alegere a celor mai banale și mai previzibile moduri de caracterizare ("mai ușor decît aerul" etc.) e un indiciu suficient de transparent (de ce nu, "ca lacrima") că nu e nici urmă de seriozitate aici, nici urmă de asumare. De altfel, revărsarea transcendentului e folosită ca
Misterioasa literatură din sertar by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14967_a_16292]
-
la televiziune este un poem cavaleresc pe două roți, epopee modernă a căutării Graalului, un spectacol sportiv doar în punctul de plecare, fiindcă, în acela de sosire, ni se revelă ca o ficțiune literară complexă, eroică și comică, măreață și banală, expresie a unei necesități ineluctabile sau a celui mai pur accident. Textul Turului Franței are un context la fel de sonor ca o cutie de rezonanță. Acest context e dat de istoria și de geografia Franței, de monumentele revizitate ale trecutului și
Turul Franței ca literatură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14989_a_16314]
-
Băcanu, chiar dacă duce la marginalizarea ei socială și o transformă din jurnalist în corector, e minimalizat de ea însăși), nici aventuri literare. Doar un om care observă și se observă. Și din toată această platitudine asumată, din toată această viață banală se construiește unul dintre cele mai spectaculoase texte ale ultimilor doisprezece ani. Las la o parte în spațiul rămas toate celelalte tipuri de spectaculos pe care jurnalul Tiei Șerbănescu le conține pentru a face o scurtă discuție în jurul spectaculosului literar
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
eu, acum un an, am împlinit (nu 60, ci 70 de ani!) și Fundația, pentru care am făcut cîte ceva, nu doar că nu m-a Ťserbatť, dar - ca și Uniunea, universitatea etc. - nu mi-a trimis nici măcar o felicitare banală"... Neașteptată este apariția, în toată această corespondență cu prietenii și apropiații, a unei scrisori adresate lui Sorin Ovidiu Vîntu: "Am aflat despre ŤGelsorť și despre Dvs. prin vechi prieteni din arena literară, dnii Eugen Simion, președinele Academiei, unde și eu
Mircea Zaciu, între jurnal și dicționar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15292_a_16617]
-
Rodica Zafiu Nu mi se pare tocmai banală frecvența cu care termenul popor circulă și astăzi, în discursul public românesc, cu sensurile și conotațiile sale destul de diferite și de ambigue. Emfaza națională, clișeul politic și eticheta etnografică sau sociologică, în formele lor uneori incredibil de luate în serios
"În popor" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15322_a_16647]
-
prin întreg palpitul său interior, să admită că iubirea ar consta într-o "aventură thanatică". (Aici s-ar impune, în paranteză o remarcă. S-ar putea ca asocierea Eros/ Thanatos să fie o penibilă reminiscență a uneia dintre cele mai banale experiențe fiziologice, aceea care indică - în cazul extazului erotic, al orgasmului - ceea ce francezii designează prin la petite mort. Dar ar fi o explicație dintre cele mai triviale, căci voluptatea carnală, extazul simțurilor care anulează, pentru o scurtă durată, conștiința individuală
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
să-ți răspundă în felul acesta. Revelația a avut-o atunci cînd, la un Crăciun, prietenii l-au rugat să joce rolul Moșului. Constată cu uimire că, după șapte ani în care fusese profesor, nu știe să pună decît întrebările banale pe care mai toți adulții le pun copiilor; răspunsul unei fetițe la o astfel de întrebare - Stau în Balta Albă lîngă lift - pur și simplu îl năucește și așa îi apare ideea experimentului. învață să născocească întrebări simple, dar care
"Unii vorbesc normal, iar alții vorbesc în ghilimele" by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15341_a_16666]
-
lui sincopate. Vitalitatea aceasta, care-i dă farmec, este diagnosticată, curând, ca fiind exaltarea unui maniaco-depresiv, drept pentru care familia, scoala & societatea se grăbesc să-l vindece de "nebunia muzicii" și să-l aducă la "normalitate". Un film care începe banal și în notă comică, pentru ca, pe parcurs, să-și schimbe tonalitatea și să aducă în discuție indiferența & opacitatea adulților față de tineri și frământările lor, legitimitatea unor metode de "socializare"- pe de o parte, iar pe cealaltă, iresponsabilitatea, lipsa de discernământ
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]
-
geometrie filtrată de timp, trecând pe coordonatele cvadridimensionale ale eternității: "circumferința cercului o fi fost altădată/ un vârf de compas Richter/ o biblie pentru furnici/ sau alte culori excomunicate/ ridicol că nimeni/ nu spune nimic despre asta/ nici măcar oceanul/ acea banală anexă/ a unui computer." Dincolo de oceanul acesta anexat unui computer (superbă metaforă, din punctul meu de vedere, a unei eternități de dincolo de noțional, înghițită de vid) se profilează neliniștile morții, însă moartea este pentru Valeriu Mircea Popa un fapt traductibil
Metaforele și răscumpărarea by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15364_a_16689]
-
intrări; un triumf datorită căruia cinema-ul francez a depășit, la el acasă, 40% din cota de piață! Căzînd Amélie, s-ar putea deduce că publicul european de la începutul mileniului trei caută o reevaluare a cotidianului, caută miracolul din burta banalului, caută, pe drumul umorului trăznit, sîmburele de sentimentalism și, pe drumul lucidității - sîmburele de vulnerabilitate... Amélie e o chelneriță în Montmartre, cu o viață banală, fără nimic fabulos în ea. Fabuloase sînt doar privirea și surîsul ei, indescriptibile, de zînă
Fenomenul "Amélie" și fenomene colaterale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15379_a_16704]
-
publicul european de la începutul mileniului trei caută o reevaluare a cotidianului, caută miracolul din burta banalului, caută, pe drumul umorului trăznit, sîmburele de sentimentalism și, pe drumul lucidității - sîmburele de vulnerabilitate... Amélie e o chelneriță în Montmartre, cu o viață banală, fără nimic fabulos în ea. Fabuloase sînt doar privirea și surîsul ei, indescriptibile, de zînă bună căreia i s-a confiscat bagheta magică, dar care, cu un aer năzdrăvan, continuă să-și exercite atribuțiile. Inițial, în stadiul de proiect, regizorul
Fenomenul "Amélie" și fenomene colaterale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15379_a_16704]
-
a numeroase romane, nuvele, precum și cărți pentru tineret, publicate în marea lor majoritate la Gallimard, se impune din nou în 2001 cu romanul Des phrases courtes, ma chérie (ed Actes Sud/Leméac). Este o carte despre îmbătrânire și moarte. Subiectul, banal prin eterna și implacabila lui recrudescență, este salvat de finețea percepției și tehnica de construcție a personajului principal - mama autoarei - impresionant prin forța și coerența caracterului. O luptă tenace, când directă, când disimulată, cu miză mare sau derizorie, este secretul
Memoria salvată by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/15407_a_16732]
-
Schoenberg, Weber, iar înainte de a mă culca, Oda Ceciliei de Haendel și concertul pentru orgă și orchestră de Francis Poulenc (lapsus, zice Freud, că vine, că mă gândeam la "orchestră", când scriam cuvântul): asta e o zi "normală", adică săracă, banală, cu muzică. La cinema se dă "Caligula" cu P. O'Toole, se zice că e o mare Schweinerei sado-mazochistă pentru bătrâni libidinoși. Vă sărut cu drag și pe curînd!!! Nego (VAMPIR, cu majusculă) Curioasă soarta acestei cărți poștale cu cei
Ilustrata germană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15452_a_16777]
-
deschiderile oferite de discursul lui Searle sînt mult mai largi - limba, reprezentările și raportul lor cu realitatea sînt constante ale discursului filosofic al ultimelor decenii, iar Realitatea... este un titlu de referință pentru domenii din cele mai diferite. O scenă banală dintr-un restaurant din Paris, bani, căsătorii, jocul de șah și alte asemenea fapte, minore, cotidiene, poartă "povara metafizică" a realității sociale și formează materia auxiliară de analiză a unei argumentații ce seduce prin inteligență, plasticitate și, nu în ultimul
Limbaj și instituții sociale by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15470_a_16795]
-
nota de plată la întreținere. Sau, cum scrie Dănuț Ungureanu în Curentul, sub titlul "România, înspăimîntată de calorifere": "populația nu-și poate plăti un confort minim - căldură cînd e frig, și apă caldă, cînd vrea să se spele. Aceste produse banale egalează, dacă nu chiar depășesc, salariul minim pe economie, apropiindu-se amenințător de cel mediu." În pofida comediei jucate la TVR1, pe tema așa-numitei identificări a cauzelor, cu variațiunile promisiunilor de tot soiul (sancționată de Cornel Nistorescu în Evenimentul zilei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15464_a_16789]
-
prezente, dar "mintea sclipitoare" va reuși să le țină la cîțiva pași distanță. Ca și cînd ar fi vorba de un om cu două creiere, care se zbat în cap să nu mai locuiască împreună... În contextul unui film relativ banal, se decupează o idee regizorală inspirată: aceea de a șterge cu totul granița dintre nebunie și normalitate; personajele și situațiile produse de boală sînt tratate în cheie realistă, pe picior de egalitate cu "lumea normală"; spectatorul e prins într-o
Misterioasele ecuații by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15458_a_16783]
-
găsește, de această dată, nu în istoria războiului rece, ci în textele autorului. Cioran, ca și Dante, scrie fabricând un personaj pe care îl cheamă tot Cioran. Ne putem da seama după deosebirea dintre caietele lui, care sunt uneori chiar banale, și textele rafinate și ironice pe care Cioran le-a lucrat, până ce-a ajuns la o mare dexteritate verbală. Mulți dintre criticii noștri erau atât de pasionați de personajul Cioran, încât nu vroiau să caute o altă biografie decât cea
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
celuilalt Stelian Tănase, dar nu are cum să-i intuiască concretețea. Șocul deschiderii dosarului chiar de către "eroul" său (în 2001), este redat perfect într-o prefață intitulată sugestiv: "Scheletul din dulap". Nu erau informații seci, vitale (fuseseră scoase), ci mult banal cotidian (întîlniri, discuții, convorbiri telefonice) însușit de alții, notat scrupulos, confiscat. Citirea propriului dosar, întîlnirea incredibilă cu propriul spectru. Recurențele jurnalului (relatarea refuzurilor editurii, bănuiala că este urmărit) sînt însoțite de mecanismul din subsolul paginii, mult mai complex. Din cînd
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]