286 matches
-
Timp ascuns sub aripi de înger), după doar cîteva pagini mecanica construirii secvenelor devine previzibilă, iar cele cîteva cuvinte-obsesie (spaimă, cameleon, șoarece/ șobolan etc.) apar cu o frecvență nejustificată; în loc să încarce cu valoare obsesională (cum era desigur intenția autoarei), ele banalizează în plus. Versurile sună artificial, nefiresc, iar pe post de tensiune descoperim un fel de dramatism adolescentin, în sensul rău (dacă există și unul bun) al cuvîntului ("învăț coborîrea în picaj, ca o pasăre cu penajul zdrențuit/ de întrebări albe
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
și, într-adevăr, toți care am terminat școala profesională, după aia o ajuns pe diferite funcții, mulți am mai dat la facultate, o mai făcut liceul, că pe urmă s-a extins liceul și-aicea pe... Socola. Dar, s-o banalizat. Deci, asta este ce pot să vă spun eu despre mine, cum am... Mie nu-mi pare rău. Eu sunt mulțumit de ceea ce am făcut, da' v-am spus: a fost un mare noroc că atunci când am hotărât, rămân sau
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
din apropiere”, ceea ce traduce libertatea de a critica. Relația pe care o prevedea Lenin Între partidul de avangardă și membrii săi de rând este poate cel mai bine ilustrată de termenii „masă” sau „mase”, care, deși În discursul socialist se banalizează, au implicații majore. Nici un alt cuvânt nu transmite mai bine impresia de cantitate și mulțime dezordonată decât „mase”. O dată etichetați astfel, este clar că ceea ce aduc membrii simpli procesului revoluționar este doar importanța pe care le-o conferă numărul lor
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
pe acestă activitate au fost excelente prin atmosfera și relația creată cu clasele de elevi în vederea atingerii obiectivelor propuse. De asemenea nu am putut elabora un draft al activității de consiliere A3.1, deoarece există pericolul de a simplifica sau banaliza activitatea. Cu toate acestea, vom expune pe scurt câteva metode/jocuri interactive inedite prin conținut și formă prin care s-au realizat obiectivele activității de consiliere 1. Jocul “Pași de la liceu la universitate” (Autor: Consilier educațional Carmen Poalelungi). Resurse: de
Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Smaranda Buju () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2375]
-
deocamdată, în fizionomia acestui regim interesează mai cu seamă trăsăturile care privesc partea lui „neagră”, represivă și distructivă (ceea ce, mă grăbesc să adaug, e absolut firesc, cu atât mai mult cu cât această parte tinde să fie ori ocultată, ori banalizată de cei ce poartă răspunderea ei). Infinit mai precară este examinarea sa ca fenomen social, din unghiul schimbărilor produse în alcătuirea societății și în raporturile dintre segmentele acesteia. Firește, cercetările de acest fel nu sunt total absente, iar studiile publicate
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Arend - “ banalitatea răului” - pare să se potrivească perfect pe realitatea la care ne referim. ”Răul” devenise o caracteristică “banală”, curentă, un mod de existență pentru majoritatea populației. O trăsătură esențială a contextului social și “cultural”. “Răul impregnase universul cotidian, se banalizase” (Oprea, 2002), inoculând frica maladivă față de orice împotrivire, construind reprezentarea socială a unei forțe implacabile, a “unei puteri malefice de-a dreptul supranaturale”. Reprimările violente ale oricăror acte de împotrivire sau de simplu refuz erau astfel receptate ca reacții aproape
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
reluate pe înțelesul tuturor și cu nota necesară de surdinizare. Intra în rol istoria mare a fiecărei națiuni europene în parte, cultura savantă își revizuia, în vederea unui parcurs în perspectivă, resursele interne, așa că proiectele generoase ale înaintașilor nu trebuie nici banalizate fără voie, prin sufocante repetiții mimetice, nici deturnate, cu insinuări neapărat malițioase, de la rosturile lor inițiale și firești. Este vorba, înainte de toate, de cota de participare, cu entuziasm, a generației poetului la ceea ce s-a numit, pe drept cuvînt, mișcarea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
partide. O asemenea agitație permanent... contribuie la discreditarea mediului politic și a democrației. Cantonate În regimul precedent la rolul de spectatori pasivi și docili, societ...țile civile se trezesc foarte lent la viat.... Cum faptul de a vota s-a banalizat În cursul perioadei și Încrederea În oamenii politici a sc...zut, rata de participare la consultațiile electorale tinde s... fie tot mai mic. La alegerile legislative maghiare, de la 75,5% În 1990 ea cade la 68,9% În 1994 și
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
contrasteze (învățământ, corpus, canon și concurs), contestația se dislocă în dezordine. Pe de altă parte, multiplicarea neobișnuitului precipită o înnoire a formelor și procedeelor; de unde precaritatea inovațiilor, uzura prin saturația privirii și întoarcerea finală la nediferențiatul inițial. Prea multe noutăți banalizează noul și, din cauză că se evenimențializează, spectacolul devine publicul. Un cocktail de vernisaj fără început și sfârșit, trecând dintr-o galerie în alta, învăluind într-o rumoare confuză și identică bizarerii uimitoare care se succed pe pereți cu toată viteza, fără
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
vedea, a percepe, și theaomai, a contempla, a considera (de unde vin "teatru" și "teoremă"). Așa cum fotografia a eliberat pictura de îndatorirea asemănării, televiziunea a eliberat cinematografia de îndatoririle ei documentare să spunem de "subiectele de societate" și de cotidianul social. Banalizând imaginea, mediul cel mai ușor își obligă înaintașul mai greoi să supraliciteze extraordinarul pentru a-și justifica existența. Fotografia sau televiziunea, deopotrivă stimulante și concurente, sunt cele mai bune propagandiste ale înaintașului pe care-l declasează. Principalul complice este totodată
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
în noi ca un caleidoscop, mozaic fără formă, cronică fără cronologie, fărâme fără autor. Televiziunea dă ora, nu anul. Acest caracter fugitiv explică preocuparea ei pentru fidelizare, obsesia "întâlnirii regulate" cu telespectatorul. Ea are nevoie să balizeze timpul pentru că-l banalizează. Ea este timpul care trece și timpul meteorologic, nu cel care cristalizează și se ordonează, "dobândit pentru totdeauna", ca la Tucidide. Amăgire sau fericire? Amândouă deodată, poate. Cinemateca păstrează un patrimoniu de emoții, I.N.A. un stoc de sclipiri. Altfel spus
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și reducerea la zero a istoriei umane în fiecare dimineață de către o piață a informației care nu poate să vândă decât ceea ce nu s-a mai văzut toate acestea n-au apărut odată cu imaginea electronică. Aceasta prelungește, dacă vrem să banalizăm numaidecât, o escaladă a telescopajelor temporale care începe, la noi, în jurul anilor 1840, odată cu telegraful și agenția Havas, dar atingerea limitei directului absolut nu este lipsită de pericole, inclusiv pentru jurnalism. Fobia repetitivului și teama de a plictisi sfârșesc prin
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
mai fiabilă decât intervievarea oamenilor pe stradă și transmisiile live. Transpunerea lumii în imagini ajunge ca, într-o zi, să facă din lume o imagine; din istorie un telefilm; și dintr-o luptă îndoielnică, așa cum sunt toate, un western oarecare. Banalizând extraordinarul și sublimând banalul; eufemizând catastrofele și atrocitățile; nivelând evenimentele, toate furtive și strălucitoare, la fel de spectaculare și, astfel, mai mult sau mai puțin indiferente; favorizând un consum mai întâi ludic, curând oniric și în final pornografic al actelor și operelor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
-și urma vocația de știință angajată? (22.06.2009) De ce pleacă activii? Câteva informații disparate, venite din orizonturi diferite, m-au alertat să caut explicații pentru un fenomen pe care-l știe toată lumea. Este atât de comentat Încât s-a banalizat și nu mai impresionează: fuga din România a persoanelor active, creative, capabile de inovație și sătule de marasmul moral. Mi s-a povestit, mai Întâi, despre demersurile unei clase de elevi de la un liceu titrat din Iași, pentru o Întâlnire
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Amore, ciclul Graalului, din volumul al treilea. Eliade însuși oferă cheia interpretării narațiunii Podul: "V-am dat cheia: gândiți-vă la istoria religiilor, la ce aș putea numi taina primei repetiții, la misterul acestei expresii: a doua oară, expresie aparent banalizată printr-o excesivă uzură, și deci profanizare a limbajului, dar care păstrează totuși, bine camuflate, fragmente dintr-o revelație primordială"78. Oricum, intenția mărturisită a lui Eliade este de creație, în sensul de revelare a "unor lumi paralele Universului cotidian
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
la invazia sacrului... (Liviu Leonte). Nicolae Panaite este un poet care nu se grăbe ște, ca atâția alții. Poemele sale se nasc încet și asta nu înseamnă lene, ci înțelepciunea de a nu arunca pe ʺpiațăʺ cuvinte nepotrivite și gânduri banalizate de modă. (Corneliu Ștefana che). Călător prin spații sacre, la propriu și la f igurat, s-a lăsat și el copleșit și luminat de duhul Cotnariului, închinându-i o admirabilă hlamidă voivodală, remarcându-se printr-o subtilă interferență între spiritul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
1997a: 485 etc.), expresie "la modă" (Șuteu 1959, Guțu Romalo 1992), șlagăr lexical (Iordan 1975a), automatism verbal (Dimitrescu 1983: 8). Accepțiunea generală a termenului clișeu (lingvistic) este cea atestată în DEX2 ca sens figurat al cuvântului: "formulă stilistică, expresie etc. banalizată din cauza repetării excesive; șablon" (s.v.). Întrucât termenul este confundat în limbajul obișnuit cu banalitate, stereotipie, automatism verbal etc., restrângem definiția sa la "o formă lingvistică (cuvânt, sintagmă, propoziție) care se bucură la un moment dat de o anumită vogă, reflectată
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
o manieră brutală și stângace, permițând fiului său să descopere această relație extraconjugală: sentimentul de vinovăție pe care l-a resimțit în fața depresiei fiului său a făcut-o să înceteze această relație și să se consacre acestuia. Mama lui Valérie banalizează dificultățile școlare ale fiicei sale, îi spune vorbe de mângâiere, dar Valérie nu crede în ele și le interpretează ca vorbe spuse din milă, înclinând astfel să se situeze în sfera relației oedipiene paternale. Alain, la fel ca și Valérie
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
În practica noastră clinică constatăm adesea că discursul adolescentului în ceea ce privește valoarea gestului său evoluează: întrebat în primele ore de după întâmplare, adolescentul afirmă o dorință de a muri; dar revăzut câteva zile mai târziu, el își critică gestul, tinde să-l banalizeze și afirmă că a dorit doar să-i sperie pe cei din jur și să-și exprime proasta dispoziție. Mai mult, unele gesturi realizate fără o dorință adevărată de a muri pot avea consecințe fatale deoarece adolescentul a evaluat greșit
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
diminuarea sentimentului de furie interioară a adolescentului dar și a tensiunilor intra-familiale. Această alinare imediată, pe care am putea s-o comparăm cu un efect cathartic, face dificilă asistarea persoanei cu tentativă de suicid. Astfel, adolescentul își critică gestul banalizând problemele care l-au condus aici și care par a fi dispărut în mod miraculos. Membrii mai apropiați ai familiei, în special părinții, se regăsesc în jurul adolescentului, conflictele sunt pe moment uitate. Ușurat că a supraviețuit și subiect al atenției
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
îngrijirea cât și prevenția a oricărei persoane implicate ce aparține mediului medical, social și psihologic, constă în a fi convins că o tentativă de suicid la adolescent este un act potențial grav care nu trebuie în nici un caz să fie banalizat cu ușurință. Banalizarea imediată, înainte ca bilanțul evaluării prezentat mai sus să fie efectuat, este rezultatul unei conspirații a tăcerii, riscând să liniștească adolescentul sau pe părinții acestuia care banalizează de asemenea evenimentul și nu doresc, adesea,decât să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
potențial grav care nu trebuie în nici un caz să fie banalizat cu ușurință. Banalizarea imediată, înainte ca bilanțul evaluării prezentat mai sus să fie efectuat, este rezultatul unei conspirații a tăcerii, riscând să liniștească adolescentul sau pe părinții acestuia care banalizează de asemenea evenimentul și nu doresc, adesea,decât să fie ajutați în acest sens, și poate fi considerată ca o greșeală profesională sau cel puțin ca o non-asistență a unei persoane aflate în pericol potențial. Această atitudine nu înseamnă că
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sau obținerea unor lucruri pe care părinții refuzau să i le ofere înaintea tentativei), atunci se poate pune problema apariției unei apetențe traumatofile ceea ce conduce spre o amenințare crescută a recidivelor. Dar a calma nu înseamnă în nici un caz a banaliza! A calma înseamnă ca medicul care acordă prima consultație să nu reacționeze prin contra-atitudini în care propria sa subiectivitate să prevaleze asupra evaluării obiective a situației, să nu formuleze un „prognostic” imediat înaintea unei evaluări serioase și argumentate (fie că
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
parte ea constituie un prim contact, preludiu pentru relația ulterioară pe baza căreia se va putea efectua travaliul de relaționare. Această convorbire se limitează uneori la relatarea modului concret în care s-a trecut la act, adolescentul încercând să-și banalizeze gestul; în alte cazuri se produce un adevărat flux emoțional care poate să semene cu un gen de „confesiune” pe care psihologul îl recepționează fără a putea întotdeauna să găsească sensul sau logica acestuia. Această veritabilă „hemoragie” de cuvinte și
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
o treime din cazuri ea este reticentă, în 20% dintre cazuri familia manifestă o neînțelegere totală a gestului adolescentului, în 12% dintre cazuri familia semnează o cerere de externare a tânărului contrar avizului medical și în 10% dintre cazuri ea banalizează complet actul suicidar (Laurent și colab., 1993). Ori, așa după cum subliniază Ladame, „comportamentul suicidar al adolescentului poate să se sfârșească doar dacă se schimbă ceva în viața sa”. Acest ceva se referă atât la viața psihică internă a adolescentului cât
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]