192 matches
-
prăbușirea finală, el a fost puternic erodat În momentele de criză politică, fiind, pe de altă parte, banalizat ca urmare a extinderii considerabile a aparatului de partid și a generalizării Învățământului de partid care cuprinsese toate categoriile de populație. O banalizare cu atat mai puternică cu cat procesul de de-diferențiere politică a fost mai important. Este și cazul României, țara cu partid comunist unic, cel mai mare din Europa În raport cu populația activă, a cărui rapidă expansiune s-a realizat și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
anticipatele" (RL 1155, 1994, 3). Succesul formulei este explicabil: cu minimum de efort, ea comunică ideea de joc, de simulare, de neseriozitate - transformîndu-se într-un semnal ironic comod și eficient. Evident, cu riscurile prea marii transparențe și mai ales ale banalizării rapide.
"A..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17146_a_18471]
-
și Își vor canaliza conduitele, modul de a gândi și de a acționa, În conformitate cu voința liderului, devenind În final grupuri manipulate de acesta. Cele de mai sus reprezintă efectele, În timp, ale mitologizării persoanei umane. Opusul mitologizării persoanei Îl reprezintă banalizarea individului. Acesta este actul de reducție valorică și formală care tinde să uniformizeze indivizii, dizolvând personalitățile individuale Într-o masă colectivă amorfă, lipsită de identitate. Acestea sunt ideile egalitare, care conferă maselor, prin ștergerea diferențelor personale dintre indivizi, falsa impresie
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
s-au decernat Premiul „Suplimentului literar-artistic al «Scânteii tineretului»” (1983), Premiul Uniunii Tineretului Comunist (1984), Premiul Filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor (1998, 2001), Premiul „Mihai Eminescu” al Fundației Scrisul Românesc (2000). Deși debutul lui P. prefigurează o accentuată preferință pentru banalizarea intenționată a recuzitei poetice tradiționale, pentru acuta autoreflexivitate a eului, sunt căutate sursele de inspirație în cadre și situații dintre cele mai derizorii („în noaptea asta/ vreau să scriu cel mai lung poem/ de dragoste/ e ora zero unu/ sunt
PREDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289003_a_290332]
-
intenționalitate În ceea ce privește crima planificată de un regim politic sau altul și permite inclusiv lămurirea raportului cu pogromurile constatate ca având legătură cu politica genocidară În sine. Credem că o asemenea abordare se situează salutar În afara unei eventuale acuze de trivializare, banalizare a Holocaustului prin comparație. De altfel, raportul din 2004 al Comisiei Wiesel definea trivializarea prin comparație a Holocaustului ca ținând de acele comparații care caută minimalizarea fenomenului. Despre așa ceva nici nu poate fi vorba aici. Dimpotrivă, se poate chiar spune
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
imaginea poetică a noii realități, ci printr-o recreare artistică prin care lozinca e ridicată la Înalte valențe poetice. Acest fel de lozincă Îl vom găsi În poezia lui Maiakovski: «Adevăratul poet ațâță dintr-o scântee focul cunoștințelor limpezi». O banalizare a lozincii, În poezie, bagatelizează efortul creator al clasei muncitoare, cuceririle proletariatului, clocotul vieții noi, socialiste. Și În același timp Îngreunează mult munca poetică a noului cântăreț - poetul din uzină și de pe ogor care caută În versurile confraților săi, o
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
fără a se consuma; dezvoltarea TIC revoluționează activități fundamentale ale societății umane: afacerile, învățământul, guvernarea, managementul întreprinderii. Domeniul tehnologiilor informației numerice (TI) este domeniul tehnic probabil cel mai dinamic și cu penetrarea cea mai largă în gospodărie și societate, datorate: banalizării informației (orice tip de informație: alfanumerică, grafică, cartografică, imagine fixă și mobilă, voce poate fi reprezentată numeric și orice prelucrare numerică poate fi definită pe baza noțiunii de sumă și a logicii binare; evoluției rapide a microelectronicii, respectiv nanoelectronicii, precum și
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
cu atât mai mult, umorul ori sancțiunea. Defecte curente ale știrii Subinformarea: limba de lemn, politețe, excesivă, folosirea jargoanelor. Etichetarea: citatul trunchiat, prejudecata, ideile de-a gata, ruperea din context. Suprainformarea: acordarea importanței unor subiecte în dauna altora. Altfel spus, banalizarea efectelor dramatice, crearea confuziei prin detalii nesemnificative. Parainformarea: informația reală se substituie prin detalii cu semnificații îndoielnice, reduse. Pseudoinformarea: publicitate mascată sau propagandă. Știre vs fapt divers Nu putem ignora acest tip de știre, mai ales că presa noastră o
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
numai fragmente). A crede În Isus nu Înseamnă a crede În fiecare conjuncție sau prepoziție a Noului Testament, dat fiind că, așa cum am văzut, acestea pot fi altele de la manuscris la manuscris. A nu se Înțelege că aș milita pentru banalizarea ori desacralizarea textului Noului Testament. Nici vorbă! Însă oricine este familiarizat cu textele „sacre” ale școlilor filozofico-religioase din Antichitatea târzie știe că pentru un neopitagorician, de pildă, „cărțile sfinte” erau De vita pythagorica sau Viața lui Apollonios din Tyana, pentru
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
o parte, emisiunilor de ficțiune, iar pe de altă parte emisiunilor informative (telejurnale, magazine de informare) se regăsesc deci frecvent și în programele de televiziune analizate în cadrul acestui proiect. ● O altă trăsătură pe care o subliniază mai mulți autori este banalizarea reprezentării violenței în operele de ficțiune, caracteristică evidențiată de timpuriu, încă din 1967, de către George Gerbner, fost decan al Annenberg School for Communications (după ce o fundație americană a comandat studii de psihologie socială asupra violenței din media și din societate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
aproape evidența însăși. Pentru un „intelectual român” s-ar părea însă că o astfel de poziție epistemologică este vina însăși a antropologilor și a altor „relativiști postmoderni”. Există, desigur, o reținere întemeiată față de un asemenea demers într-o asemenea problemă : banalizarea răului, riscul de dizolvare a ororilor într-un mozaic de fapte mărunte și trivial-neutre. Desigur, acest risc există, dar el ține tot de o „manipulare” morală, inversă de data aceasta, a unui instrument cognitiv : folosirea contextului pentru a demonstra ceva
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
condiția umană banală. Ba chiar, prin tendința de absolutizare pe care-o resimțeam atunci atât de puternic, am început să cred că tocmai erotismul e ceea ce-i împiedică pe oameni să se realizeze, că dragostea și deci femeia sânt cauzele banalizării, ale eșecului. Timp de doi ani, în acea stare de înstrăinare despre care am încercat să dau o sugestie, mi-am făcut un sistem monstruos de idei în această privință .Hotărâsem că eu nu avea dreptul să cunosc vreo fată
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
îi face purtătorii unor potențe ce-i ridică cu mult peste normalitatea celor a căror iubiri s-au stins ori nu s-au aprins încă. Însă, deplina recunoaștere și confirmare a dictonului Cine iubește acela și suferă mult, dincolo de reflexul banalizării și obișnuinței în raport cu această afirmație, își găsește deplina justificare. Și tocmai prezența celor a căror iubire nu a început alături de cei a căror dragoste a apus deși nu vine spre a arăta că orizontul acestui sentiment divin, odată dispărut, nicicând
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
undei de rezonanță și conversia sa fragmentară în clipe de criză ontică ce par a fi momente simple și efemere asemeni banalului cotidian. Este o încercare de a controla suferința individuală prin demersul unei integrări alunecoase și perfide ce intenționează banalizarea ei, reducerea sa la nivelul superficialității mundane care vorbește prin expresi precum trebuie să fie cumplit dar va trece sau după această încercare va fi și bine. Este tonul optimist ce proiectează prematur suferința în relativitate evitând astfel răgazul, pauza
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
cu steagul american. În nici o țară n-am întîlnit drapelul de stat în locuri atât de neașteptate: în cimitire, la restaurante sau pe terenuri goale. În Europa, așa ceva ar stârni mirare și chiar proteste, probabil. S-ar vorbi de o banalizare nepermisă a simbolului național. Explicația pe care mi-o dau, corectă sau nu, în legătură cu frecvența neobișnuită a drapelului în America e una bazată pe o impresie. Există două straturi, cred, în identitatea oricărui american. Unul originar. Cei veniți aici și-
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
fost semnalate în decursul istoriei artelor, însă niciodată nu a cunoscut o asemenea amploare. Pe de altă parte dezvoltare abuzivă a abstracționismului a dus la o scădere a calității produsului artistic, la o pierdere a tehnicii de execuție, la o banalizare și o degradare a ”produselor” de artă plastică facilitând apariția pe piața de artă a unor lucrări executate de amatori cu pretenție de profesioniști. Ca o reacție împotriva abstractionismului ”abuziv”, suprarealismul și mai apoi hiperrealismul își propunea o reîntoarcere la
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
acestuia, identificînd în vitalismul ei anarhic o „psihologie morbidă”. În 1914, comentatorul revine - tot în Noua revistă română, vol. XV, nr. 10, 9 feb. 1914, la rubrica „Însemnări“ -, cu un text despre „Ultimul manifest al viitoriștilor“ unde înregistrează simptomele de „banalizare” a curentului. Avem de a face în fapt cu o formă de compensare simbolică a decalajului cultural: manifestările radical-novatoare sînt privite ca „exotice” și „fără aderență” la fondul autohton, prizate eventual ca „noutăți amuzante” și mode efemere, pentru a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
excentricități deja „depășite” în țările de origine. Potrivit lui Davidescu, primul manifest al futuriștilor „a fost nou, a surprins și a devenit repede amuzant”, drept pentru care „scriitori, chiar dintr-ai noștri, l-au adoptat ca pe o inovație”. Sesizînd pericolul banalizării, futuriștii italieni au recidivat cu noi manifeste, cel mai radical dintre toate fiind cel tehnic, al destructurării sintaxei. Următoarea afirmație a lui Davidescu poate apărea astăzi deconcertantă: „pe urma acestui fel neînțeles de a scri s-a clădit, cel puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
sensibilități distincte. - Iertarea pentru renașterea vieții de familie: se remar-că faptul că, cu cât legăturile sunt mai puternice și decisive pentru viață, cu atât ofensa care o tulbură este mai grea și iertarea mai dificilă. Această situație se lovește de banalizarea iertării, gândită ca un lucru simplu de făcut. Din dinamica iertării face parte și libertatea persoanei, cu un nivel de intimitate fără termen de comparație, de aceea are caracter de reciprocitate Este dramatică oferirea acestui dar prețios unei persoane care
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
propriul fond, independent de orice criteriu exterior [...]. Smulge oamenii din rutina și plictiseala vieții cotidiene exaltând aspectele iraționale ale vieții [...]. Noțiunea charismatică este, în fiecare clipă, propria-i "epifanie"". Julien Freund, Sociologie de Max Weber, PUF, Paris, 1983, pp. 203-205. • Banalizarea charismei Sociologia religioasă a lui Weber descrie trecerea de la charisma magicienilor și profeților la funcțiile preoției. Această translație se desfășoară într-o mișcare descendentă. Ea se întinde istoric printr-o evoluție care "banalizează" domeniul religios introducând în el logica economică
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Freund et alii, 1971). El îi preferă termenul "cotidianizare", din dublul motiv că noțiunea de "rutină" are defectul de a adăuga o tonalitate peiorativă, complet străină de spiritul lui Weber, pentru care ea ar trebui să exprime doar procesul de banalizare a excepționalului. Deși ținem cont de această remarcă privitoare la spirit, vom admite că nu pot fi schimbate, în cadrul a una sau două cărți, uzanțele stabilite de generații (Weber, 1996). Pierre Bourdieu arată că eficacitatea acestui proces este de a
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în ordine și să se lase recuperați. Potențiali vectori de amenințare pentru puterile seculare sau religioase, ei sunt obiectul controlului social. Simmel folosește imaginea castelului de apă, care difuzează și difractă apa prin capilaritate, strat după strat, pentru a explica banalizarea și generalizarea treptate ale formelor create de modă în ansamblul grupurilor sociale (1988). Potrivit lui Merleau-Ponty (1963), cultura nu face decât să răspândească și să adapteze ceea ce artistul a creat deja. Clivajul artă/cultură se regăsește astăzi în opoziția obișnuită între
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
acest beneficiu, după criza vânzărilor manifestată din 1991. Formele de rezistență Sociologul nu poate nega că anumite părți din lumea culturii rezistă, uneori cu toate forțele, procesului de rutinizare. Din acest punct de vedere, analizele se împart: unii insistă pe banalizarea creației și a profesiilor (Menger, 1989; Moulin, 1992), alții, pe modalitățile de rezistență (Becker, 1988; Heinich, 2000), după cum aceasta se exprimă în reprezentări sau în modul de viață. Reprezentări persistente Creatorii se definesc foarte frecvent ca ființe unice, singulare și
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
atractive. Faptul că se dezbracă în fața unui bărbat le produce unor femei o mare plăcere exhibiționistă. Din punct de vedere peisagistic, sânii goi reprezintă pentru bărbați o plăcere certă. Prin prea multă dezgolire (în afara cadrului medical sau profesional), există riscul "banalizării", al anulării oricărei imaginații, prin situarea sânilor sub raportul interesului, prin pierderea rolurilor erotic și estetic. Nu toate privirile cad pradă banalizării. Cel ce privește va admira o pereche de sâni frumoși și atât. Va funcționa un erotism vizual, discret
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
goi reprezintă pentru bărbați o plăcere certă. Prin prea multă dezgolire (în afara cadrului medical sau profesional), există riscul "banalizării", al anulării oricărei imaginații, prin situarea sânilor sub raportul interesului, prin pierderea rolurilor erotic și estetic. Nu toate privirile cad pradă banalizării. Cel ce privește va admira o pereche de sâni frumoși și atât. Va funcționa un erotism vizual, discret, pentru că toți bărbații normali trăiesc spectacolul sânilor goi cu o profundă emoție ascunsă care nu declanșează nicio inițiativă condamnabilă. Despre recunoștință ecunoștința
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]