262 matches
-
îmi cad din frunze, dar știu, e mîntuire Și e sfințenie, soarta, cînd uneori respiră, Eu sînt aici să facem un pas înspre iubire, Căci astfel fură toate în plan și se zidiră. O, nu, să nu vă temeți, mă bandajez cu iarbă Și, cînd mai simt că șchioapăt, îmi țin în creangă firea, Sînt rană ce nu piere, în mine o să fiarbă Pîn-o să-și afle, răul, în lege nimicirea. Și, uneori, vremelnic, m-ascund într-o pădure, Să-mi
SÎNT O RANĂ de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383070_a_384399]
-
eu nu pot fi înlocuit, ci un continuator, în linii mari - l-aș alege, poate, pe Filozof. E cinic. Un conducător nu trebuie să fie mama soldaților răniți. Nu se cade să i se plângă pe umăr. Și nici să bandajeze rănile supușilor, nepregătiți pentru o luptă prea aspră pentru ei. Să-i victimizeze încă o dată, prin milă; e stupid să golești vistieria cetății oblojind ceea ce numai din întâmplare nu a pierit. Nu de vorbe și de mângâieri au trebuință locuitorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
din picioare urlând . -Nu, doamne nu, nu, te rog, nu! De ce mă pedepsești din nou? De ce de fiecare dată când vreau să schimb ceva în viața mea, destinul mi se opune? Cu ce am greșit? El a reușit să o bandajeze și a luat-o în brațe până s-a liniștit. Sofia a plâns mult la pieptul lui Isac. I-a dat apoi un calmant și a dus-o în dormitor, unde a adormit imediat. Dimineața când s-a trezit, el
FRAGMENT DE MANUSCRIS (2) de SILVIA KATZ în ediţia nr. 101 din 11 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364431_a_365760]
-
și de astre, Un rid uitat și-o nevăzută pată. Mă prinzi de mână și-ntr-un fin balans M-apropii de chemarea ta , ispită! Ne sărutăm aromele în dans Eu, violet arunc frunza rănită... Tu o ridici și-i bandajezi nervura Ce sângerează verde sideral. Și sorbi un bob de rouă de pe gura Deschisă ție într-un gest astral. Într-un vârtej de nuanțe parfumate Se sting zăpezi și primăveri răsar, Aleargă spre pământ, razele toate Din soarele ce mă
ARUNC ZĂPEZILE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361511_a_362840]
-
Salvarea minerilor și-a Roșiei Montane, gabrielenii au început-o cu achiziționările: au achiziționat 78% din totalul proprietăților rezidențiale din zona industrială a proiectului - așa scrie în proiectul lor. Nu au restaurat nici măcar clădirea centrului lor de propagandă, doar au bandajat-o iar pe unii roșieni și turiști îi îmbrobodesc cu palavre! „Vino în”, în cazul acesta, sună ca la tavernele cu băutură proastă și scumpă ocolite de clienți sau ca la bordelurile cu curve bolnave și bătrâne. Eu am intrat
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (5) – ROŞIA MONTANĂ 2012 de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363917_a_365246]
-
a oprit definitiv exploatarea minieră. Apoi, cum ne-a pus Dumnezeu mâna în cap trimițându-ne gabrielenii din Toronto să cumpere Roșia Montană cu centrul istoric cu tot și ce minuni economice vor urma aici. Deocamdată, vedem dor cum au bandajat și pus în cârje clădirile, ca nu cumva să nu cadă peste cei, câțiva roșieni, ce stau nepăsători la o bere în apropiere, pe o terasă urâtă din scânduri. Ceilalți roșieni, mult mai prevăzători au urcat la Tăul Brazi la
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (5) – ROŞIA MONTANĂ 2012 de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363917_a_365246]
-
Sunteți albi, albă-i și rasa, Domn - domn să-nălțăm, Și de proști vindeți și casa, Domn - domn să-nălțăm. Când manele vă cântăm, Domn - domn să-nălțăm, La fără rasă vă-ncadrăm, Domn - domn să-nălțăm. Creierul vi-l bandajăm, Domn - domn să-nălțăm Și la nobody vă-ncadrăm Domn - domn să-nălțăm. Maica Domnului v-ajute Domn -domn să-nălțăm Prin găurici nestrăbătute Domn - domn să-nălțăm Ne dați, ne dați, ori nu ne dați, De noi sunteți încălecați
COLINDUL ŢIGANILOR de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368398_a_369727]
-
își amintește: ”...am luat funia. Am tot ezitat. Apoi mi-am spus că o fac. Am pus funia pe după gât. /.../ Voiam să pun capăt la tot ce făcea. /.../ Funia mi-a intrat în piele, am luat tricoul lui, mi-am bandajat mâna și am strâns mai tare. Apoi am încolăcit funia de capătul patului. Am rămas acolo și am cerut ca Domnul să mă ierte pentru ce am făcut.” Când vine clipa malefică, oamenii sunt aduși în situații fără de ieșire, logica
CÂND TURIŞTII TRĂIESC ÎNTR-O LUME PARALELĂ: CAPE TOWN ŞI CRIMINALITATEA TRANSFRONTALIERĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368466_a_369795]
-
în întâmpinarea bravilor ostași și a dârzilor eroi pe zdrențele cărora mândria ostașului mai triumfa alături de tresele regale decolorate, cu baionete și câini polițiști. Însoțitorul convoiului care se repatria era nedespărțit de voluminoasa geantă în care erau încarcerate umbrele lor, bandajate cu dosarele întocmite de NKVD, pentru a fi predate Secăturității noi Republici populare, ce trebuia să facă corectura de rigoare: încadrarea de la „prizonier de război” la cea de „criminal de război”. Radu Mărculescu în fața urii și a furiei satanic dezlănțuite
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]
-
cap. Psihiatrul nu a putut să-l convingă în nici-o formă și atunci a recurs la un șiretlic: i-a propus o intervenție chirurgicală să-i scoată păsărelele din cap. Psihopatul accepta bucuros. Chirurgii simulează operația, îi fac narcoză îi bandajează capul și când îl trezesc, îi arată o colivie cu două păsărele. Fericit, psihopatul pleacă acasă cu păsărele în colivie. Fericirea i-a fost spulberată de un patapievici care îl întreabă: „Da, cuibul unde-i?”. Dezastru total pentru bietul psihopat
NATURA ŞI FASCINAŢIILE EI GENETICE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367003_a_368332]
-
între 8 și 20 de milioane de semeni pare de neconceput. Нормальный!? * E bine să se știe! Singurul român care „a fost zburat în cosmos”, Dumitru Prunariu, a avut un rol minimal în expediția extraterestră! Glumeții afirmă că avea mâinile bandajate la aterizare! La fel ca toți ceilalți cosmonauți din celelate țări ale fostul lagăr comunist. A fost un simplu gest de curtoazie din partea marelului URSS. Mult mai valoroase sunt alte realizări ale cercetătorilor români în domeniul explorării spațiului cosmic, preluate
TABLETA DE WEEKEND (71): AH, CANICULA! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349274_a_350603]
-
solicitare pentru o petrecere cu tema „Pirații din Caraibe”. Norocul dumneavoastră este că nu am apucat să le spun încă celorlalți câte personaje va avea povestea lor, așa că pot să le pun câte o bandană Rușinosului și Somnorosului, să le bandajez câte un ochi lui Hap-Ciu și Somnorosului, iar lui Mutulică să-i ascund piciorul drept într-o proteză și să-i trimit pe toți cinci în cealaltă poveste. Treceți Luni pe la noi să semnați contractul și să achitați avansul, iar
ALBĂ CA ZĂPADA ŞI... de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350172_a_351501]
-
solicitare pentru o petrecere cu tema „Pirații din Caraibe”. Norocul dumneavoastră este că nu am apucat să le spun încă celorlalți câte personaje va avea povestea lor, așa că pot să le pun câte o bandană Rușinosului și Somnorosului, să le bandajez câte un ochi lui Hap-Ciu și Somnorosului, iar lui Mutulică să-i ascund piciorul drept într-o proteză și să-i trimit pe toți cinci în cealaltă poveste. Treceți Luni pe la noi să semnați contractul și să achitați avansul, iar
ALBĂ CA ZĂPADA ŞI... de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350172_a_351501]
-
culese de tine și-așezate în glastra, uitând parcă, de ce am plâns, amintindu-mi de noiembrie, cel de-nceput, când am lăsat, în urmă, dor, tristețe și împăcare, dac-ar mai fi vreun loc și pentru ea. Sufletu-mi, e bandajat în fâse sterile, de iubire uitată, nemângâiat, demult, defel, legănat doar, de vântul speranței, rătăcit, la poarta sărutului tău, pe care-l aștept, parcă de-o viață, rămas, cu brațele deschise, amorțit, de așteptarea târzie, scormonind disperat, în adâncul inimii
O VIAȚĂ ȘI-O SĂPTĂMÂNĂ de COSTI POP în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365518_a_366847]
-
erau puțini kilometri, ultimii în pantă, printre niște clădiri una mai dărăpănată ca alta, dar lăsau de înțeles trecutul lor frumos al bunăstării de atunci ce acum s-a transformat în monumentalitate neglijată. Piața veche din centrul istoric, deprimantă și bandajată de gabrieleni era aproape pustie, cu cutia Poștei Romane, roșie și prăfuită, căzută pe o rână de pe suportul ei metalic, așteptând și ea să se dea drumul la minerit în speranța ca atunci vin „investitori canadieni” și o așează și
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (8) – DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365141_a_366470]
-
câte un pumn de praf destul de fin de pe uliță să se oprească sângele și abia când ajungeam seara acasă mă spălam cu apă caldă și săpun. Dacă rana era mare, mama îmi spăla rana cu ceai de mușețel și mă bandaja cu frunze de pătlagină care se găseau din abundență în curtea și grădina părintească. Rana se închidea foarte repede. Vara, în iulie, când se coceau pepenii, tata aducea de la bostană câte o căruță de pepeni verzi și galbeni. Aveam de unde
TIMPUL FRUCTELOR ŞI VREMEA AMINTIRILOR de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366146_a_367475]
-
gând chitara sculpatată-n frunza de copac E toamna asta infinitul pe care-l caut bându-i ochii O iau la vale-n părăsitul tărâm încețoșat în oftatul din genunchii Ce i-am scrijelit pe stânca ce-am urcat-o astă-vară Bandajându-i doar cu lunca înverzită-ntâia oară... Referință Bibliografică: E toamna asta / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1724, Anul V, 20 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihaela Tălpău : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
E TOAMNA ASTA de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366186_a_367515]
-
iepurii sălbatici rodeau merii, că se ungeau cu balegă de vacă proaspătă și îi legau cu zdrențe. Așa am procedat și eu, am mers în sat, în Moldova Veche, la un cunoscut care avea vaci si am adus balegă proaspătă, bandajând nucul. A trebuit să schimb bandajul de câteva ori pentru a nu se întrerupe alimentarea cu sevă din rădăcinile nucului. La venirea primăverii, nucul a înfrunzit iarăși în ciuda dușmanului necunoscut, dar în toamnă nucile nu au mai avut calitatea dinaintea
NUCII COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366195_a_367524]
-
nefolositor, să dezinfectam rană (și deseori ustura și doare)..., să lăsăm să se vindece, să se formeze o cicatrice în timp. Clientul vine deseori în criză..., cu rană suprainfectata de ani de zile (din copilărie)..., după ce a încercat să o bandajeze fără să o curețe. Rană e adâncă, are puroi și supurează. Clientul are nevoie să înțeleagă că trebuie să dea la o parte bandajul pentru a lucra asupra rănilor trecutului. Lucrul asupra trecutului nu e întotdeauna plăcut, însă este întotdeauna
O SOLUTIE LA STRESUL OMULUI MODERN. DIALOG CU CRISTIANA ALEXANDRA LEVITCHI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350807_a_352136]
-
dat seama că trebuie să mă exprim și eu într-un fel. Salvarea mea a fost în momentul în care am găsit un creion în banca de la școala primară.L-am ascuțit cu briciul tatălui meu și după ce m-am bandajat am tras vreo două înjurături și câteva linii. Atunci am descoperit revelația desenului. Primii “pictați” au fost profesorii mei. Ei au fost și primii mei critici catalogând părerile lor artistico-pedagogice cu note de mijloc. Evident, m-am întrebat: am desenat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/346598_a_347927]
-
dat seama că trebuie să mă exprim și eu într-un fel. Salvarea mea a fost în momentul în care am găsit un creion în banca de la școala primară.L-am ascuțit cu briciul tatălui meu și după ce m-am bandajat am tras vreo două înjurături și câteva linii. Atunci am descoperit revelația desenului.Primii “pictați” au fost profesorii mei. Ei au fost și primii mei critici catalogând părerile lor artistico-pedagogice cu note de mijloc. Evident, m-am întrebat: am desenat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/346598_a_347927]
-
dat seama că trebuie să mă exprim și eu într-un fel. Salvarea mea a fost în momentul în care am găsit un creion în banca de la școala primară.L-am ascuțit cu briciul tatălui meu și după ce m-am bandajat am tras vreo două înjurături și câteva linii. Atunci am descoperit revelația desenului. Primii “pictați” au fost profesorii mei. Ei au fost și primii mei critici catalogând părerile lor artistico-pedagogice cu note de mijloc. Evident, m-am întrebat: am desenat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/346598_a_347927]
-
dat seama că trebuie să mă exprim și eu într-un fel. Salvarea mea a fost în momentul în care am găsit un creion în banca de la școala primară.L-am ascuțit cu briciul tatălui meu și după ce m-am bandajat am tras vreo două înjurături și câteva linii. Atunci am descoperit revelația desenului.Primii “pictați” au fost profesorii mei. Ei au fost și primii mei critici catalogând părerile lor artistico-pedagogice cu note de mijloc. Evident, m-am întrebat: am desenat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/346598_a_347927]
-
vine în față aproape încingându-te, fiindcă prezintă și o scobitură unde intră corpul iar el se duce pe sub brațe pentru a nu cădea măslinele pe jos. Aceste coșuri se numesc Avion. Măslinele le strângem cu mâna. De fapt se bandajează degetele cu un fel de scoci și le tragem ușor în coș pentru a nu se lovi prea tare. Acestea sunt măsline de consum verzi. Cele negre se strâng în Decembrie din câte am înțeles de la alți români ce lucrează
JURNAL SPANIOL I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/352042_a_353371]
-
Acasa > Versuri > Farmec > AJUNGE CÂT AM SUFERIT Autor: Georgeta Nedelcu Publicat în: Ediția nr. 262 din 19 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Viața împarte echitabil: unora zile negre, altora icre de aceeași culoare (Vasile Ghica) Îmi scot sufletul și-l bandajez cu speranțe, iar pe umeri mai pun o dimineață și un răsărit de soare, mulțumind lui Dumnezeu că mă mai rabdă. Las un bilet copiiilor mei că am plecat în străinătate să muncesc. Vreau să nu mai fiu săracă, vreau
AJUNGE CÂT AM SUFERIT de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355387_a_356716]