105 matches
-
fă Tu și vorbește Tu. Eu unde mă prezint? 2. A-l încălzi pe Cristos. În sfânta grotă a nașterii, mă-garul a suflat încălzind pe Pruncul Isus. La fel, preotul trebuie să încălzească sufletele cu căldura plăcută a fraternității sale baptismale și a paternității sale sacerdotale, fără a neglija căldura umanității sale, a vigorii sale creative; această datorie a preotului nu este scrisă în nici o prevedere pastorală, dar este atât de importantă în a da profunzime și motivare tuturor programelor și
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
vine de la cel rău” (cfr. Mt 5,37). A doua notă. Preotul, la amvon, se joacă pe sine însuși. Amvonul este locul unde este chemat să exprime gingășia paternității sale, căldura afectivă a dublei sale fraternități, cea umană și cea baptismală. Dar, la amvon preotul trebuie să fie de partea lui Dumnezeu, apărând cauza împărăției, vestind Evanghelia în întregime, fără îndulciri, fără a sări peste paginile incomode, fără dorința de a fi pe placul oamenilor ci pe placul lui Dumnezeu. Amvonul
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
explicit creștină. După ce a făcut diverse experiențe religioase, în 1931, intră în Institutul Carității al părinților rosminiani din Domodossola și, în 1936, a fost sfințit preot. Rèbora a trăit din Dumnezeu și a trăit și ca om, în lumina lumânării baptismale și a Lumânării pascale; viața sa a știut de Crucea Învierii. Poezia pe care o punem drept concluzie a cărții face parte din Poesie religiose (1936-1947) și este o splendidă secvență de „definiții” poetice despre preot. Cu această lirică, Clemente
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
cu o rațiune ecleziologică: „Preotul, slujitor al Bisericii care prin universalitatea și catolicitatea sa nu se poate lega de nici o contingență istorică, va sta deasupra oricăror partide politice” (n. 33, § 1). Într-adevăr, preotul participă la catolicitatea Bisericii, în afară de inserarea baptismală, și prin ordinațiunea sacerdotală, întrucât aceasta îl leagă de episcop, membru al unui organism de natură universală, cum este Colegiul episcopal. Apoi, «Directoriul» justifică această interdicție printr-o motivație cristologică, care evident este cea mai autoritară, chiar dacă, amintita motivație ecleziologică
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
un apostol, mai mult decât după o oarecare evidență intrinsecă textului însuși. Concluzie Aprofundarea pe care am dezvoltat-o până la acest punct demonstrează că nu întotdeauna și oriunde a fost tradusă în mod real, în acțiune, vechea profesiune de credință baptismală creștină, reprodusă de Paul în Scrisoarea către Galateni, în care se afirmă unitatea bărbatului și a femeii în Cristos. Se pare că au existat, în multe cazuri, factori care au limitat modalitatea de a-i trata egal pe evrei, pe
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
permite să fim nici simpli laici, nici totalmente membri ai ierarhiei. Se cuvine să simțim taina propriei consacrări, ce, asemenea oricărei alte consacrări, își are temelia în botez, și ne cere să fim disponibili și detașați de egoism, așa încât harul baptismal să ne ajute să creștem cum se cuvine, nu pentru a afișa o atitudine de superioritate sau de excelență, ci pentru a ne obișnui să dăruim. Una dintre minunatele însușiri ale harului consacrării, în cadrul harului botezului și a însăși darului
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
parte femeiască, pentru că voi toți una sunteți în Hristos Iisus” (Gal. 3, 28). footnote>. Textul de la Col. 2, 11 începe cu spiritualizarea circumciziei ca mod de a descrie experiența creștină a mântuirii adusă de Hristos, referindu se apoi la încorporarea baptismală a creștinilor. Corespondența nu este între două ritualuri, al circumciziei și al botezului, ci între ritualul evreiesc și lucrarea divină a circumciziei spirituale realizată de Hristos. În ceea ce privește „circumcizia lui Hristos”, David F. Wright este de părere că ea reprezintă moartea
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
19, 9; In. 4, 53; I Tim. 3, 2-4; II Tim. 4-19. footnote>. În caz că respectiva familie n-ar fi avut, lucrul acesta ar fi fost imediat precizat<footnote J. Peretruchin, op. cit., p. 38. footnote>. O referire interesantă la această „atmosferă baptismală” din familiile primilor creștini găsim în Epistola către Tit (1, 6) a Sfântului Apostol Pavel: „Preotul trebuie să fie fără prihană, bărbat al unei femei, având fii credincioși ...”. Așa cum s a remarcat pe bună dreptate, „ce alta poate însemna cerința
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
botezul nou născutului, în expunerea textului de la Matei 8, 1-13. Pornind de la rațiunea păcătosului care „oferă cea mai mare rezistență în fața credinței și cuvântului lui Dumnezeu”, Luther spune celor care ar transforma raționalitatea adultului într-o premisă necesară a credinței baptismale: „Spune-mi, de ce botezi un om când acesta recurge la rațiune? Tu răspunzi: El aude cuvântul lui Dumnezeu și crede. Dar eu te întreb: De unde știi aceasta? Tu spui: Mărturisește cu gura. Să presupunem că îți spun: Și dacă minte
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
aici și acum că îi aparțin Aceluia la a Cărui poruncă și sub a Cărui făgăduință sunt botezați și nu-și arată credința lor ca fiind lucrătoare prin iubire? Prin urmare, necesară nu este abolirea botezului nou-născutului, ci sporirea credinței baptismale, ca ea să se mențină ca o credință perpetuu nouă care se bazează pe începutul făcut de Iisus Hristos cu noi”<footnote Heinrich Vogel, op. cit., p. 57. footnote>. Nașii - garanți ai creșterii în credință a pruncilor O altă interogație adresată
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
martiriu ori îndreptățiți de nedreptățile le-ar fi săvârșit. În fața lui Dumnezeu soldatul și civilul creștin au aceleași îndatoriri: inevitabilitatea păcătuirii este inexistentă pentru cine are numai datoria de a nu păcătui. Nu este posibilă căderea la învoială cu privire la angajamentele baptismale; dacă se cedează necesităților, cauzelor de forță majoră, atunci ar putea să fie admise ca licite și transgresiunile voluntare, ca efecte necesare ale unor cauze determinate, astfel încât orice eveniment ar fi justificat cu fatalismul psihologic. În De idolatria, 19, 1-3
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ornament exterior din piele cu plăcuță din metal, simbolul fidelității față de serviciul militar și al supunerii desăvârșite față de împărat. Semnul lumesc este opus celui mântuitor al Domnului, care este de neșters și definitiv lăsat de sacramentul lui Dumnezeu prin însemnul baptismal. Semnul reamintește însemnarea (una dintre cele trei rituri postbaptismale) menționat de Tertulian și de Ciprian. Antiteza profundă dintre semnul lumii și cel mântuitor ne conduce spre opoziția dintre lupta pentru lume și cea pentru Dumnezeu, concepție care ajunge la Apostolul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ochi trupești - le socoate mai vrednice de crezare decât cele văzute, ce zac sub ochii noștri materiali”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Urările de bun venit ale aceluiași și lauda celor care au venit din împrejurimile Antiohiei, în vol. Cateheze baptismale, p. 122) 10 „Se numește credință, credința care face semne și minuni. Dar se numește credință și ceea ce ne duce la cunoașterea lui Dumnezeu, potrivit căreia fiecare din noi este credincios”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
vadă prin ochii credinței și în fiecare clipă arzând de nerăbdare să se împărtășească de ele”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cateheza aceluiași despre faptul că moaștele sfinților mucenici sunt un prilej de mare folos pentru noi, în vol. Cateheze baptismale, p. 110-111) „Dar ce, zici tu, oare bunurile acelea stau în speranțe? Desigur că în speranțe, însă nu în speranțe omenești, care de multe ori se spulberă, și îl rușinează pe cel ce speră, deoarece a murit deja cel ce
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
chiar Hristos a zis ucenicilor: Mergând, învățați toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui și al Fiului și al Duhului Sfânt (Mt. 29, 19)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Prima cateheză către cei ce urmează a fi luminați, în vol. Cateheze baptismale, p. 32) ,,Domnului nostru Iisus Hristos, împreună cu Care Tatălui și Duhului Sfânt slavă, putere și cinste”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Urările de bun venit ale aceluiași și lauda celor care au venit din împrejurimile Antiohiei, în vol. Cateheze baptismale
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
baptismale, p. 32) ,,Domnului nostru Iisus Hristos, împreună cu Care Tatălui și Duhului Sfânt slavă, putere și cinste”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Urările de bun venit ale aceluiași și lauda celor care au venit din împrejurimile Antiohiei, în vol. Cateheze baptismale, p. 130) „În Dumnezeu Persoanele sunt distincte însă fără ca această distincție să implice vreo inferioritate ... când se zice Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, unul este darul, una este și puterea”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Bogățiile oratorice, p.
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Care face minuni. Ai văzut câte sunt darurile botezului? Mulți cred că singurul dar este iertarea păcatelor, noi însă am numărat zece vrednicii”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia a III-a a aceluiași rostită către neofiți, în vol. Cateheze baptismale, p. 59) „Cu lacrimile ochilor lui, Petru s-a botezat a doua oară (prin pocăință - n.n.). Plângând așa cu amar, și-a șters păcatul său; iar după plânset i s-au încredințat cheile Cerurilor. Dacă plânsul lui Petru a șters
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de † Irineu Slătineanu, Editura Adonai, București, 1995, 190 pp. 35. „Scrisori din exil. Către Olimpiada și cei rămași credincioși. Despre deprimare, suferință și Providență”, volum realizat de diac. Ioan I. Ică jr., Editura Deisis, Sibiu, 2003, 361 pp. 36. „Cateheze baptismale”, Traducere din limba greacă veche de Pr. Marcel Hancheș, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2003, 130 pp. 123 37. „Cateheze maritale”, Traducere din limba greacă veche de Pr. Marcel Hancheș, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2004, 180 pp. 38. „Mărgăritarele Sfântului Ioan
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Ferréol (coord.), Minoritari, marginali, excluși, Iași, Editura Polirom, 1996. Ianoși, Ion, Prejudecăți și judecăți, București, Editura Hasefer, 2002. Jelloun, Tahar Ben, Hospotalité Française. Racisme et immigration maghrébiene, Paris, Seuil, 1997. Jenkins, Richard, Social identity, London, Routlegde, 2004. Jensen, Robin M., Baptismal Imagery in Early Christianity: Ritual, Visual, and Theological Dimensions, MI, Baker Academic, 2012. Jodelet, Denise, Reprezentarea socială: fenomene, concept și teorie, în Serge Moscovici (coord.), Psihologia socială, traducere de Anca Verjinski, București, Editura Ideea Europeană, 2010. Joly, Martine, Introducere în
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Mary Douglas, op. cit., p. 11). 285 Joseph Fontenrose, op. cit., p. 52. 286 Ibidem. 287 Simon Price, Emily Kearns (eds.), The Oxford Dictionary of Classical Myth and Religion, Oxford, Oxford University Press, 2009, p. xvi. 288 Ibidem. 289 Robin M. Jensen, Baptismal Imagery in Early Christianity: Ritual, Visual, and Theological Dimensions, MI, Baker Academic, 2012. 290 Ernst Cassirer, op. cit., p. 99. 291 Idem, The Philosophy of Symbolic Forms, 3 vol., New Haven, Yale University Press, 1953-1957. 292 Jürgen Habermas, The Liberating Power
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
I, 61, în col. cit., p. 88-90; a se vedea și Kurt Aland, op. cit., p. 54-55. footnote>. Dovezile Sfântului Irineu sunt valabile pentru Roma Și pentru Galia. Kurt Aland menționează în apărarea sa Și referința părintelui apostolic Herma la practica baptismală, care este Și ea asociată Romei, în jurul mijlocului secolului al II-lea, Și ia în considerare prima facie numai receptorii responsabili<footnote Kurt Aland, op. cit., p. 54. footnote>. Semnificația tăcerii unei astfel de surse este o problemă importantă, datorită faptului
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
mijlocului secolului al II-lea, Și ia în considerare prima facie numai receptorii responsabili<footnote Kurt Aland, op. cit., p. 54. footnote>. Semnificația tăcerii unei astfel de surse este o problemă importantă, datorită faptului că textele care se referă la procedura baptismală doar în termeni relevanți numai pentru candidații care sunt capabili să vorbească pentru ei înșiȘi sau să acționeze responsabil (de exemplu, se supun instrucției catehetice sau postului) aparțin Și Didahiei, lucrare pe care majoritatea specialiștilor o datează în anul 100
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
Chiar dacă în versiunea grecească se pare că nu există, versiunile latină Și orientală concordă în a vorbi despre botezul „celor mici” (parvulos)<footnote David F. Wright, op. cit., p. 3-4. footnote>, mai întâi a celor care pot răspunde singuri la întrebările baptismale Și apoi a celor care nu pot<footnote Cf. Joachim Jeremias, Infant Baptism in the First Four Centuries ..., p. 73-75; Kurt Aland, op. cit., p. 49-52; Joachim Jeremias, The Origins of Infant Baptism ..., p. 28-32. Jeremias are probabil dreptate când susține
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
să răspundă singuri Și erau instruiți Și cum să o facă. Printre aspectele lăsate oarecum nelimpezite de către Sfântul Ipolit se numără Și forma cuvintelor cu care părinții sau rudele răspund pentru „cei mici”. Toate dovezile disponibile indică faptul că riturile baptismale timpurii erau fondate la origine pentru a se ocupa numai de acei capabili să vorbească pentru ei înșiȘi, fiind lent Și stângaci adaptate la subiecții nou-născuți (bebeluși)<footnote J. C. Didier, „Une adaptation de la liturgie baptismale au baptême des enfants
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
indică faptul că riturile baptismale timpurii erau fondate la origine pentru a se ocupa numai de acei capabili să vorbească pentru ei înșiȘi, fiind lent Și stângaci adaptate la subiecții nou-născuți (bebeluși)<footnote J. C. Didier, „Une adaptation de la liturgie baptismale au baptême des enfants dans l’Eglise ancienne”, în Mélanges de science religieuse, 22, 1965, p. 79-90. footnote>. Deși Sfântul Ipolit nu putea fi mai clar în relevarea practicii romane contemporane a botezării nou-născuților Și copiilor, tot ceea ce spune restul
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]