120 matches
-
George McCaffrey întră în Camerele Ennistone prin micul baptisteriu octogonal, unde se aflau ușile grele ele bronz prin care se ajungea la izvor și care constituiau totodată drumul cel mai scurt și mai direct de la promenadă la Camere. Rotonda sau „Baptisteriul“, cum i se spunea, avea două uși, una de fiecare parte, în mod obișnuit încuiate. Totuși, uneori, din cauza lucrărilor de întreținere, una sau alta dintre uși putea fi găsită deschisă. În această zi (după-amiaza zilei la care ne-am referit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
zilei la care ne-am referit), George găsi ambele uși laterale descuiate, așa încât reuși să treacă direct din promenadă spre Camere, fără a mai trebui să defileze prin fața „Lojei Portarului“ sau a biroului de recepție de la intrare. Se opri în „Baptisteriu“ contemplând, o clipă, ușile bătute în ținte, de un auriu-argintat, dindărătul cărora se prelingeau întruna șuvițe de aburi. (Aburul era împrăștiat cu ajutorul unui ventilator plasat în tavan.) George atinse ușile. Erau fierbinți. Răsuci mânerul solid, de alamă, și trase de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ea. În cele din urmă, își comandă o ceașcă de ceai și se așeză, toropită de jale. Se deșteptă din amețeală, văzând limpede silueta lui George trecând chiar pe lângă ea (nu o observase) și dispărând pe ușa ce ducea la Baptisteriu. Erau ceasurile de prezență redusă la Institut și nimeni nu-l văzuse pe George furișându-se muțește, ca o vulpe, pe ușa parțial deschisă, după cum nimeni nu o văzu pe Diane luându-i urma, cu pași la fel de prudenți. Trecu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
o lumină. Împinse încet ușă și privi. Lumina venea de la o lampă aprinsă la capătul promenadei. Nu se vedea nici un om. Lui Tom i se năzări că, dacă ar reuși să se strecoare în Camere prin spate, de pe promenadă, prin Baptisteriu, ar putea afla ceea ce dorea să afle (dacă Rozanov se găsea încă în Ennistone) privind tabela locatarilor, aflată în hol. Dacă ar fi intrat pe ușa principală, ar fi trebuit să schimbe câteva cuvinte cu portarul. Dac-ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
inundă trupul, de la mijloc în jos, o senzație presantă, vertiginoasă, excitantă, ca dorința sexuală. Începu să se miște repede, cu gura deschisă și ochii dilatați. Păși grăbit, în vârful picioarelor, spre sursa de lumină, care era ușa parțial deschisă a Baptisteriului, încăperea ce adăpostea căile de acces spre izvorul fierbinte, ca și intrarea laterală spre lungul coridor al Camerelor. Tom se opri, trase cu urechea, apoi se strecusă pe ușă. În ultimele momente începuse să simtă un miros cald de abur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și intrarea laterală spre lungul coridor al Camerelor. Tom se opri, trase cu urechea, apoi se strecusă pe ușă. În ultimele momente începuse să simtă un miros cald de abur, și o boare de vapori în aer. Rămase nemișcat, uimit. Baptisteriul era înecat în abur. Ușile mari, de bronz, bătute în ținte sub frontonul lor de piatră, erau larg deschise. Răzbea un zgomot înăbușit, sacadat. Tom se apropie. Atinse una dintre uși și își retrase pe dată mâna: metalul frigea. Trecu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
de întunecat și nici Renașterea așa de luminos-inocentă precum o declară dumnealor, cu vinovatul tezism al făcă torilor de marionete“. Drept pentru care am umblat feeric-holbați câte opt ore pe zi, de ne-au intrat picioarele în gât, de la Dom, Baptisteriu și Campanila lui Giotto (cu toate sutele de trepte religios urcate) până la splendoarea benedictină de la San Miniato, trecând prin San Marco, Santa Croce, San Lorenzo, Santa Maria Novella și Orsanmichele, prin ziua de Pitti și Boboli, ziua de Uffizi și
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
a rămas aceeași. Se aude o mașină a Salvării. Sau, poate, e o mașină de pompieri. Din pricina secetei, s-au înmulțit incendiile. Liniștea umple, apoi, din nou curtea. Mă uit la o reproducere a "Porților Paradisului" sculptate de Ghiberti pentru Baptisteriul din Florența. O clipă, am impresia că, acolo unde porțile se unesc se vede, subțire ca o lamă de cuțit, o dungă luminoasă. Ce se află, oare, îndărătul lor? Să fie moartea o lumină violentă pe care n-o poți
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
zise Alexander indiferent. Lanark îi făcu un semn cu mîna, ezită și, apoi, plecă. CAPITOLUL 38. Unthankul Mare Naosul era plin de umbre și părea imens și gol pînă se apropie de ușă și-l văzu pe Jack stînd pe baptisteriu. Lanark dori să treacă pe lîngă el cu o scurtă înclinarea a capului, dar Jack pîndea cu o privire atît de deschisă, că se opri și-i zise încordat: — Ai putea să-mi spui cum să ajung la un oficiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
arheologice în promontoriul Dolojmanului, situat între localitățile Jurilovca și Caramanchioi (jud. Tulcea), de către Paul Nicorescu (1890-1946), ducând la descoperirea ruinelor a două bazilici de secol V (una mare trinavată și alta mică uninavată), situate în perimetrul așezării, având altare și baptisterii în formă de cruce. Deși ruinele celor două bazilici nu prezintă cripte decât într-un singur caz, datorită conservării lor admirabile oferă, arheologiei creștine, o contribuție de neimaginat. Ideea este împărtășită și de G. Simion. Acesta din urmă considera că
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Aici odihnește Anthusa, de neam mare, fiică a ilustrului comite Gibastes. Săpăturile arheologice începute de Grigore Tocilescu și P. Polonic, inclusiv la a doua bazilică, în 1899, deși nu s-au putut încheia atunci, au identificat o parte dintr-un baptisteriu cruciform (adâncime 0,50 m) al unei bazilici creștine fără criptă. Descoperirea altor numeroase obiecte ceramice (amfore, candele, capace etc.), toate ornamentate cu semnul crucii, determină datarea acestora după începutul secolului IV. La aproximativ 1 km nord de Axiopolis, pe
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Și aici o amintim pe cea aparținând bazilicii mari, din sectorul vestic al orașului antic, care poate fi considerată cea mai vastă cruciformă specifică unui edificiu de cult paleocreștin. Este interesant că nu s-au descoperit până acum urmele unui baptisteriu. Din decorarea cu picturi a bazilicilor, merită semnalate fragmentele de frescă în desen geometric și floreal păstrate pe pereți și pe tavan spre cripta bazilicii, identificate arheologic sub Liceul nr. 2, din municipiul Constanța, liceu situat pe malul înalt al
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
ceea ce s-a putut inițial citi relativ cu ochiul liber, că ne aflăm în fața unui citat biblic. Acestei bazilici îi erau atașate și unele clădiri anexe pe toată latura sudică (cu 5 încăperi) și nordică, unde se presupunea existența unui baptisteriu, încă neidentificat. Tot aici s-au ivit și bazele unor coloane care susțineau pridvorul de la intrare. Datarea edificiului în secolul V se bazează și pe construcția nartexului; 2) bazilica «de marmură» (B) a fost construită din piatră, cărămidă și marmură
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
una dinspre nord și două dinspre sud, una fiind precedată de un frumos propylon; naosul, cu cele trei navate și altarul, prezbiteriul, cu nivelul ceva mai înalt, mai mult de trei abside (E, V, N), spre S de atrium un baptisteriu, un pastophorium și trei scări de piatră ce uneau nartexul de navata centrală care se separă de cele laterale prin șiruri de coloane. Conform tipului elenistic, îi distingem de la V la E nartexul, imediat după atrium. Nu s-a găsit
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
lipsite de inventarul arheologic, din motive religioase. În cele ce urmează, vom prezenta elementele paleocreștine sub forma unui inventar imediat, în vederea facilitării sintezei lor: 1) la Argamum (Jurilovca, jud. Tulcea) au fost descoperite ruinele a două bazilici cu altare și baptisterii în formă de cruce, o criptă-reliquarium în bazilica A și o bazilică cimiterială D; 2) la Axiopolis (Cernavodă, jud. Constanța) a fost descoperită o bazilică cimiterială martirică uninavată, o capelă funerară, un cavou funerar, inscripții etc. și o parte a
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
formă de cruce, o criptă-reliquarium în bazilica A și o bazilică cimiterială D; 2) la Axiopolis (Cernavodă, jud. Constanța) a fost descoperită o bazilică cimiterială martirică uninavată, o capelă funerară, un cavou funerar, inscripții etc. și o parte a unui baptisteriu cruciform (adânc de 0,50 m), aparținând unei bazilici fără criptă. S-au mai descoperit și numeroase obiecte ceramice (amfore, candele, capace etc.) ornamentate cu semnul crucii, o cruciuliță de aur etc. Toate elementele paleocreștine axiopolitane sunt datate după începutul
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
extinde și în afara necropolelor, în cadrul așezărilor prin prezența unor morminte în bazilicile locale (Noviodunum) ori, pur și simplu prin existența concretă a unor construcții creștine de interes local pentru cult (bazilici de diferite dimensiuni, vezi supra) înzestrate cu altare și baptisterii în formă de cruce (Argamum și Axiopolis). Prezența elementelor paleocreștine poate fi constatată atât în necropole cât și în așezările în care creștinismul a reușit să pătrundă. Amintim aici prezența numeroaselor obiecte ceramice sau metalice: 1) amfore, candele, capace, opaițe
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de suportat miasmele care se răspândeau de pe străzi și din case. După ce Ariald a dat o seamă de porunci, și Gundo a pocnit cel puțin zece servitori puturoși, ne-am dus spre casa tatălui meu. Am trecut prin fața bazilicilor, a baptisteriului și a episcopatului, toate înconjurate de un mare număr de sarcofage. Casa tatălui meu se afla pe malul drept al râului, în zona negustorilor. M-am oprit să sărut piatra tombală de la mormântul maică-mii, și Rotari a binevoit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
că tatăl meu murise de un blocaj al rinichilor. Ne-am așezat la marginea drumului, cu picioarele în șanț, și-am plâns în inima mea văzându-l pe el plângând de-a binelea. La Concordia mi-am îngropat tatăl lângă baptisteriu într-un sarcofag de piatră frumos, pe care am pus să-i fie gravat numele și întreaga dragoste a unui fiu nevrednic. L-am însărcinat pe rabinul Aha să lichideze bunurile rămase mie și să-mi transfere echivalentul în aur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
imposibile, cu lacrimoso. Floare albastră: amoroso, il tuo piacere nu e același lucru cu "Fericirea ta iubite", după cum t'abbraccerei la nuca (îți voi îmbrățișa ceafa) se îndepărtează de firescul "Te-oi ținea de după gât"; Dorința: substantivul masculin il fonte (baptisteriu, cristelniță), folosit pentru "izvorul", este cel puțin forțat. Un caz de traducere literală este versul Quando con le ciglie stanche la candela a sera spengo, ceea ce s-ar traduce cu "Când cu gene ostenite sting lumânarea...), de unde și umorul involuntar
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
de 9, sărbătoarea Sfântului Dionisie și a Sfântului Donnino. Domnul Baliano de Sidone, mare baron al Franței, care venise de dincolo de mare pentru a se întâlni cu împăratul Frederic al II-lea, m-a ținut în brațe la botez în baptisteriul din Parma, care era aproape de casa mea, după cum mi-au spus rudele mele. Își amintea de acest lucru, și mi l-a confirmat și fratele Andrei de dincolo de mare, din orașul Acri, frate minor, care era cu domnul amintit și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în leagăn, iar ea le-a luat pe cele două surori ale mele (erau micuțe) și, lăsându-mă pe mine în leagăn, le-a adăpostit în casa rudelor sale. Într-adevăr se temea că s-ar fi prăbușit peste ea baptisteriul, deoarece casa mea era aproape de el. Din acest motiv, eu nu o iubeam foarte mult, deoarece ar fi trebuit să se îngrijească mai mult de mine pentru că eram băiat, dar ea îmi răspundea că îi fusese mai ușor să le
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
concepții, imaginile artei apusene trebuiau să compenseze printr-un plus de realism adăugat simbolismului tradițional, devenit însă, cu timpul, insuficient pentru viziunea deschisă spre cunoaștere ce anunța emancipata epocă a Renașterii. Fig. 25. Coppo di Marcovaldo, Hristos în slavă. Cupola Baptisteriului San Giovanni din Florența. Detaliu Fig. 26. Paolo di Giovanni Fei, Fecioara cu Pruncul și doi îngeri Trăsăturile stilistice ale Goticului au fost resimțite însă, nu doar în partea de Apus a Europei, ci și în Răsărit, influențele artistice ale
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Grup de apostoli. Portalul central al Catedralei Notre-Dame din Paris. După 1163. (Foto: Adrian Stoleriu). Fig. 24. Vedere din interiorul Catedralei Sfântul Ștefan din Viena. Sfințită în 1147. (Foto: Adrian Stoleriu). Fig. 25. Coppo di Marcovaldo, Hristos în slavă. Cupola Baptisteriului San Giovanni din Florența. Detaliu. Mozaic. Sec. XIII (Foto: Adrian Stoleriu). Fig. 26. Paolo di Giovanni Fei, Fecioara cu Pruncul și doi îngeri. Tempera pe pînză (transferată pe panou). 94,5 x 82,5 cm. 1380. (Foto: Adrian Stoleriu. Credite
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
se transformă într-un punct, într-un nimic infinitezimal fără lungime, fără lățime și fără înălțime. Un punct este un obiect zerodimensional. În anul 1425, Brunelleschi a pus un asemenea punct în centrul reproducerii grafice a unei renumite clădiri florentine, Baptisteriul. Această formă geometrică cu zero dimensiuni, punctul de fugă, este o mărime infinitezimală, ce reprezintă un obiect aflat pe pânză, la o distanță infinită față de privitor (Figura 18). Pe măsură ce se retrag înspre fundal, obiectele se apropie din ce în ce mai mult de punctul
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]