80 matches
-
cea mai igrasioasă cămăruță; eram ipochimenii pentru care singura bursă de valori se face pe scara blocului prin întrajutorare cu vecinii de la o chenzină la alta sau, și mai grav, abia revenisem de la muncile agricole de toamnă unde păpușoiul, sfecla, barabula refuză să-și multiplice de opt, zece și chiar șaisprezece ori zestrea vegetală, conform dobânzilor oferite de diverse case de ajutor pentru Țară și Popor. Ne uitam unii la alții cântărindu-ne, încercând să înțelegem ce naiba facem cu banii, adică
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
supă spaniolă din ceapă cu pîine prăjită. Săptămîna viitoare e rîndul meu, și am de gînd să fierb un haggis. Găsești unii mari și ieftini la un magazin din Argyle Street, și sînt delicioși dacă îi mănînci cu napi și barabule. După aia, stingem lumina, ne așezăm lîngă foc și ascultăm discuri: jazz și muzică simfonică. Ar trebui să vii și tu. Pare minunat. Oftă. Aș vrea eu să vin. — Și de ce nu poți? — Ei bine... merg la o prietenă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
acolo, dar, la un moment-dat, ce i-a trecut ticălosului prin cap? Să se însoare! Și nu cu una dintre fecioarele mândre și harnice din Rugulu (astăzi Rügülü), comuna Brandul Mare, ci cu o fată cam plinuță din localitatea vecină Barabula (comuna Brandul Mic). După cum se știe, în urma evenimentelor din 24 septembrie (după unele surse în 1947, după altele în 2008), pentru a nu urma un nou măcel, Marile Puteri au decis ca pe ruinele încă fumegânde ale Regatului Vandana (de
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
lui Raul S. Zimberlan, fiul lui Julius Zimberlan al Patrulea a trăit nestingherit în Republica Vandana de Nord. El, cel venit tocmai din Republica Soră Vandana de Sud! Din mai multe înregistrări, se poate constata că la cârciuma din localitatea Barabula (comuna Brandul Mic), susnumitul a lansat o serie de relatări despre realitățile din Republica Soră Vandana de Nord, multe dintre ele vădit răuvoitoare. Într-o zi, nu s-a sfiit nici măcar să descrie în amănunte localitatea Rugulu (astăzi Rügülü), comuna
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
acolo, dar, la un moment-dat, ce i-a trecut ticălosului prin cap? Să se însoare! Și nu cu una dintre fecioarele mândre și harnice din Rugulu (astăzi Rügülü), comuna Brandu Mare, ci cu o fată cam plinuță din localitatea vecină Barabula (comuna Brandu Mic). După cum se știe, în urma evenimentelor din 24 septembrie (după unele surse în 1947, după altele în 2008), pentru a nu urma un nou măcel, Marile Puteri au decis ca pe ruinele încă fumegânde ale Regatului Vandana (de
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
lui Raul S. Zimberlan, fiul lui Julius Zimberlan al Patrulea a trăit nestingherit în Republica Vandana de Nord. El, cel venit tocmai din Republica Soră Vandana de Sud! Din mai multe înregistrări, se poate constata că la cârciuma din localitatea Barabula (comuna Brandu Mic), susnumitul a lansat o serie de relatări despre realitățile din Republica Soră Vandana de Nord, multe dintre ele vădit răuvoitoare. Într-o zi, nu s-a sfiit nici măcar să descrie în amănunte localitatea Rugulu (astăzi Rügülü), comuna
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
vechi; verde; versuri; veșnică; vin; 10 minute (1); 811/242/84/158/1 cartof: mîncare (202); legumă (83); prăjit (58); piure (39); pămînt (33); prăjiți (27); legume (19); amidon (13); pai (13); grădină (11); gustos (9); mare (9); aliment (8); barabulă (8); bun (8); coajă (8); dulce (6); fiert (6); hrană (6); morcov (6); copt (5); ulei (5); barabule (4); chips (4); chipsuri (4); foame (4); maro (4); mic (4); poftă (4); rotund (4); supă (4); varză (4); alb (3); ceapă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
prăjit (58); piure (39); pămînt (33); prăjiți (27); legume (19); amidon (13); pai (13); grădină (11); gustos (9); mare (9); aliment (8); barabulă (8); bun (8); coajă (8); dulce (6); fiert (6); hrană (6); morcov (6); copt (5); ulei (5); barabule (4); chips (4); chipsuri (4); foame (4); maro (4); mic (4); poftă (4); rotund (4); supă (4); varză (4); alb (3); ceapă (3); fruct (3); stricat (3); tubercul (3); verde (3); zeamă (3); carbohidrați (2); cină (2); cîmp (2); copți
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
rodnicie", presupune "citirea" "rodului" în cărbunii proveniți de la un singur lemn, fag sau alt lemn tare: se înșiră un număr anumit de cărbuni pe vatră, se denumesc după roadele care se fac în acea zonă (grâu, secară, popușoi, orz, ovăz, barabule, etc.) și se lasă până a doua zi dimineață cărbunii prefăcuți în cenușă prevestesc un an bun și rodnic, iar cei care rămân întregi arată sărăcia. Luna, în mentalitatea țăranului, este "proorocul", "profetul cel mai bun": astfel, "când luna e
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
o basma, căci ea-și desface cornul în vrîste după numărul zilelor. Cînd e crai-nou, atunci la partea călugărească se cîntă marele tropar Lumină lină, iar la mireni se zice: „Frumoasă, sănătoasă m-ai găsit, frumoasă, sănătoasă să mă lași.“ Barabulele* nu se pun la lună nouă, pentru că, punîndu-le atunci, ar dudăi beldiile* lor în sus, pe cînd barabulele n-ar rodi în pămînt. Cînd e lună nouă, nu se samănă legume, nici nu se răsădesc pomi, că nu fac roadă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
călugărească se cîntă marele tropar Lumină lină, iar la mireni se zice: „Frumoasă, sănătoasă m-ai găsit, frumoasă, sănătoasă să mă lași.“ Barabulele* nu se pun la lună nouă, pentru că, punîndu-le atunci, ar dudăi beldiile* lor în sus, pe cînd barabulele n-ar rodi în pămînt. Cînd e lună nouă, nu se samănă legume, nici nu se răsădesc pomi, că nu fac roadă, ci numai floare. Descîntecele de dragoste se fac la lună nouă. (Gh.F.C.) La lună nouă, unii zic că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
stomac argea - acoperiș aripi (a) - a se îmbolnăvi arnici - ață colorată de brodat astruca (a) - a înmormînta, a acoperi cu pămînt atacat - tuberculos azimă - turtă nedospită B babiță - diaree baieră - legătură de care se prinde un obiect transportabil bală - dihanie barabulă - cartof barba-lui-Dumnezeu - spice de grîu împletite bată - scutec, cingătoare bărbănoc - plantă, merișor bătătură - fir trecut prin urzeală bătucel - plantă, muscă-cîinească beldie - vrej, cotor beleală - jupuitură benchi - zbenghi, semn bîigui (a) - a rătăci bîrdan - bută, burduhan bîrneț - cingătoare în jurul capului blajini
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iar biroul județian din 7 membri din care 4 plătiți de U.T.M. scoși din producție (subl.ns.)”. Iată, deci, avantajele ștabilor utemiști: plătiți boierește, burdihanele pline și cămara familiei doldora de bunătăți în comparație cu ceea ce mâncau muritorii de rând, adică barabule fierte cu mămăligă și murături iar la felul I, borș cu buruieni. Meniul nu a fost născocit de noi ci tot de ei, adică de cei care nu pierdeau nicio ocazie de a da sfaturi de cumpătare altora așa cum nu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
cu guri uscate!", "Ergo bibamus", "Și la Iași se bea!", "Crâșmărița de la Teiu" ș.m.a. Este obligatoriu să luăm în considerare și ipoteza că documentele salvate de Toader Hrib nu-s decât parte din virtualul "Fond Taniac" și că, pentru fierberea barabulelor rusoaicei din Rădăuți, se vor fi mistuit pe horn cine știe câte alte dosare. Oricum, ceea ce s-a păstrat și ni s-a revelat acum e destul pentru a ne uimi încă odată cât de multe nu știm despre truda înaintașilor. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
-i priponesc din loc în loc, să aibă iarbă proaspătă și bună! Să caut ouăle în cuibare și să le aduc în odaia mare, la răcoare, într-un lighean. Să dau apă și lături la porc și să fierb altele, din barabulele vechi și urluială pentru ziua următoare. Să tai lemne că adusese tata niște crengi uscate din prundul Moldovei și mă îndemna să fac "zilnic oleacă de gimnastică folositoare și ție și casei", zicea dânsul. Într-o zi după ce câinele cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
că el se trăgea din Maramureș - a avut noroc că știa limba rusă și vorbea cu țăranii de acolo. De fapt, bărbații și tineretul erau pe front; rămăseseră femeile. Săracii, vai de capul lor, i-au mai dat unu’ o barabulă... Unu’ Îl Întreabă pe tata: „Băi, Între voi, Între evrei, acolo, nu este vreun doctor?”. Tata zice: „Uite, eu Întâmplător Îs doctor”. Habar n-avea. Zice: „Ce s-a Întâmplat? Ce aveți?” - „Uite, domnule, este o epidemie de scabie În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
e cu varza. Un ciorap e un colțun, perje-s prunele din prun și povidla e magiun. Plapuma, cum zicem noi, e ogheal la Dorohoi Un copil ce s-a lovit plânge fiindcă s-a pălit. Un cartof e-o barabulă Ori zici cușmă ori căciulă Donița e cofăel romanița - mușețel ce-i basma, e și tulpan, iar un miel de peste-un an în Moldova e cârlan. Fumul iese pe hogeag și iaurtul e chișleag Păpușoi zic la porumb și nu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
e cu varza. Un ciorap e un colțun, perje-s prunele din prun și povidla e magiun. Plapuma, cum zicem noi, e ogheal la Dorohoi Un copil ce s-a lovit plânge fiindcă s-a pălit. Un cartof e-o barabulă Ori zici cușmă ori căciulă Donița e cofăel romanița - mușețel ce-i basma, e și tulpan, iar un miel de peste-un an în Moldova e cârlan. Fumul iese pe hogeag și iaurtul e chișleag Păpușoi zic la porumb și nu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
sufletul în India sub a cerurilor cort și mare parte dintre ei au făcut stînga-mprejur întorcîndu-se la baștină pentru că acasă nu mai rămăsese nimeni nici să stingă opaițul. De aceea orbecăim noi nu-mai printre întunericuri și întunecați. Halal cultură de barabulă! În sanscrită Maitra are sensul de înțelept, de unde scapeții culturnici de o para chioară au zis mitraism - adică religia înțelepților. El mai este perceput în textele vedice și ca ,,prieten”, iar cultul lui apare și în textele hitite din secolele
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
monografie, interesează sub raport științific și întreține plăcerea lecturii totdeodată. Câteva dintre coordonatele acestui univers trebuie reținute: onomastica populară (Catrina lui Proțap, Măriuța a Baroiului, Saveta Bida, Pachița Ursache, Ileana Ghiurcului, Viorica Nemțoc de la Țarnă, Margalina, Doca, Verona); supranumele/poreclele (Barabulă, Doba, Ivan, Catrinoasa, Verigă, Bodașcă, Tărâță, Bordei, Forman, Putinică, Ciocârlie, Chiron); toponimia minoră (Întrepareie, Puntea de la Mitoc, Hlineț, Pădurea Berna, Șvarac/Șforac, Cutul Gavaraș, Țarna, Pe Lan, Toloaca, Horaiț, Humărie); gospodăria tradițională, familia, megieșii, neamurile; instituțiile satului (Biserica, Școala, Primăria
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
carele pregătite. După ce încărcau bine gunoiul, părinții le indicau locul unde trebuie să-l descarce. Dar, de obicei, cei veniți ne erau apropiați și ne cunoșteau ogoarele. S-a întâmplat ca printre ei să fie și unul Isopescu Gheorghe, poreclit Barabulă. Acesta a încărcat o haraba așa de plină și tot o bătucea să încapă mai mult, încât mamei i s-a părut ceva suspect. I a spus unde să meargă și lui i-a convenit ogorul de la Șvarac. După ce a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lui i-a convenit ogorul de la Șvarac. După ce a ieșit cu carul pe poartă, mama s-a luat după el, pe scurtătură. La un moment dat a dispărut din vizor și-atunci mama l-a urmărit ca-n filme. Gospodarul Barabulă s a oprit mai aproape de drum pe ogorul primarului și a început să descarce cu furca mare. Deodată s-a trezit cu mama lângă el... Doamne ajută, domnule Isopescu. Ce faci, ai rătăcit ogorul, sau te-ai înțeles cu domnul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și-a luat-o spre ogor. Mama a venit acasă într-un suflet, că trebuia să pună mesele în curte pentru toți clăcașii. A venit și tata, având grijă ca toți să fie omeniți cum se cuvine. Despre fapta lui Barabulă, mama i-a povestit tatei mult mai târziu. N-a vrut să le strice gospodarilor cheful. Asemenea clăci a mai organizat tata cu sătenii pentru căratul buștenilor din pădurea Berna, când am construit șura și grajdul și când am ridicat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de către Alexandru Vodă Lăpușneanu (1564), aducerea moaștelor Sfântului Ioan cel Nou din Suceava la Iași (1564), zidirea Mănăstirii Sucevița prin Mitropolitul Moldovei George Movilă cu fratele său Iremia (1578), introducerea calendarului grigorian (nou latin) prin papa Grigoriu XIII (1582), aducerea barabulelor la Europa prin Franz Drake (1585), zidirea mănăstirii Dragomirna prin mitropolitul Moldav Anastasiu Crimca (1602), desrobirea limbei române de cea rusească în biserică prin întâia carte bisericească scrisă românește (1631), răpirea moaștelor S. Ioan cel Nou prin Ioan Sobieski, regele
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
înaintea potopului așa cum bine zis-a tăicuțul Tertulina pe la anul 200 al vremurilor lui iudeo-cretine, unul dintre urmașii lui Ma-tusalem se numește Riman, dar nu cred că vreun specialist de-al nostru în istorii înveninate își va lega felii de barabule la cap din cauza durerilor! Pliniu cel Bătrîn amintește că denumirea națională a sciților era aramei după limba greacă și aramani după limba latină. Ștefan Bizantinul spune că sciții se considerau cei mai vechi oameni de pe pământ și se înrudeau cu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]