512 matches
-
relația indestructibilă dintre biblioteconomie și bibliografie. Domnul Ion Stoica scrie: „Lucrarea domnului Ilie Barangă Noi contribuții bibliografice la studiul operei lui Mihail Diaconescu face parte din acea zonă generoasă a bibliografiei în care se întâlnesc toate virtuțile domeniului. Domnul Ilie Barangă a înțeles demult și bine misiunea inconturnabilă a bibliografului, aceea de a rămâne un Cicerone al cercetării, împreunând în gând și faptă, competență, zel bibliografic, acribie, consecvență afectivă și, pe deasupra, conștiința nevoii de a construi sinteze”. În lumea literară și
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
științifică, respectiv în cele mai variate cercuri intelectuale, romancierul, istoricul și criticul literar, filosoful culturii, esteticianul și criticul de artă Mihail Diaconescu este perceput ca unul dintre cei mai activi apologeți ai Ortodoxiei. Parcurgând „noile contribuții bibliografice” ale domnului Ilie Barangă, se poate ușor constata faptul că volumele semnate de Mihail Diaconescu au fost comentate de-a lungul anilor de un mare număr de teologi, monahi, preoți și înalți ierarhi ai Bisericii noastre. Printre ei se numără Patriarhul de fericită amintire
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
unde părintele acad. Dumitru Popescu a semnat unul dintre cele mai ample și mai importante comentarii dedicate operei lui Mihail Diaconescu), Argeș (Pitești), Vatra (Târgu Mureș) și în multe altele. Într-adevăr, noua și masiva lucrare a domnului profesor Ilie Barangă este revelatoare pentru amploarea excepțională a receptării de care opera scriitorului Mihail Diaconescu se bucură în cele mai variate cercuri ale publicului lector, dar mai ales pentru dimensiunea ei teologică ortodoxă. Domnul Ilie Barangă ne dovedește astfel, încă o dată, că
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
masiva lucrare a domnului profesor Ilie Barangă este revelatoare pentru amploarea excepțională a receptării de care opera scriitorului Mihail Diaconescu se bucură în cele mai variate cercuri ale publicului lector, dar mai ales pentru dimensiunea ei teologică ortodoxă. Domnul Ilie Barangă ne dovedește astfel, încă o dată, că tocmai datorită dimensiunii ei teologice ortodoxe vasta operă a scriitorului, istoricului și esteticianului Mihail Diaconescu marchează profund și definitiv evoluția culturii române și europene... Încheiere Domnului Prof. Univ. Dr. Mihail Diaconescu, pe care ținem
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
TEATRUL proletcultist îl așază în frunte pe Camil Petrescu, pentru piesele Bălcescu și Caragiale în vremea lui, alături de care sunt amintiți Victor Eftimiu, Al. Kirițescu, Mircea Ștefănescu, Tudor Mușatescu, Tudor Șoimaru. Sunt creditați ca dramaturgi noi, afirmați după 1944: Aurel Baranga, Mihail Davidoglu, Lucia Demetrius și Horia Lovinescu, prezentați în câte o frază, urmați de figuranții numai enumerați, cu piesele reprezentative în paranteză: Laurențiu Fulga, Al. Mirodan, Mihai Beniuc, Tiberiu Vornic, Paul Everac, Dorel Dorian, Al. Voitin. CRITICA literară, "îndrumată de
Canonul literar proletcultist (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8236_a_9561]
-
din scriitori a căror activitate a început înainte de război și s-au adaptat mulțumitor la exigențele realismului socialist (păstrez ordinea înșiruirii): Zaharia Stancu, Eugen Jebeleanu, Cicerone Theodorescu, Radu Boureanu, Demonstene Botez, Marcel Breslașu, Maria Banuș, Eusebiu Camilar, Lucia Demetrius, Aurel Baranga, Horia Lovinescu, M. Davidoglu. În sfârșit, al patrulea cerc al ierarhiei proletcultiste e format din scriitorii cei mai tineri, afirmați după 1944: poeții Dan Deșliu, Nina Cassian, Veronica Porumbacu, Victor Tulbure, Mihu Dragomir, Eugen Frunză, A. Baconski; prozatorii Valeriu Em
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
de reprezentat pe scenă nu cred că ar mai reprezenta-o vreun regizor. Un credit muzeistic putem acorda piesei Bălcescu (1949) de Camil Petrescu. Toate succesele, falsele succese ale epocii, relevă numai dogmatismul de serviciu. Mielul turbat (1954) de Aurel Baranga, satiră a birocratismului, nu iese din schematism; Siciliana (1960) aceluiași nu depășește umorul conjunctural despre bucureșteanul tânăr, un inginer agronom, care caută să rămână pe toate căile și prin toate intervențiile în capitală. Trei generații (1956) și Arborele genealogic (1957
Literatura oportunistă (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8310_a_9635]
-
înlocuite de cărțile servitorilor regimului. Era cu totul improbabil ca intrând într-o astfel de librărie să dai peste altceva decât romanele indigeste ale lui Lăncrănjan, Dinu Săraru, Platon Pardău și ale eternei clientele a editurilor "departamentale". Nicuță Tănase, Aurel Baranga, V. Em. Galan, Marcel Breslașu, Lucia Demetrius, Demostene Botez și-o întreagă pleiadă de activiști cu pana constituiau coloana vertebrală a librăriilor deschise de dragul statisticilor. Tot cărțile lor populau și tristul univers al băcăniilor sau al "magazinelor universale" de la țară
Vor dispărea librăriile? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8393_a_9718]
-
scurtă, dar care a făcut furori la acea vreme. Se numea ”Pulă” și din cauza acestui nume, autorii au ajuns în spatele gratiilor. Potrivit Wikipedia, ”Pulă”, subintitulată ”Revistă de Pulă Modernă” sau ”Organ Universal”, este o revistă avangardistă românească scoasă de Aurel Baranga, Gherasim Luca, Paul Păun și Jules Perahim, anterior redactori ai revistei ”Alge”. A apărut într-un singur număr, pe data de 1 octombrie 1931. Conform lui Sașa Pană, 20 de exemplare au fost imprimate, dintre care doar 7 exemplare au
Jurnaliști români băgați la închisoare din cauza numelui revistei () [Corola-journal/Journalistic/81347_a_82672]
-
un iluminism de natură ideologică. Cei mai înverșunați contestatari ai cărții au fost Valeriu Cristea, Sorin Titel, Achim Mihu. Pe marginea apariției ei, s-a iscat o dezbatere teoretică prin semnăturile lui Eugen Uricaru, Al. I. Ștefănescu, Paul Everac, Aurel Baranga, cu ponderi diferite. Petru Popescu însuși a fost un bun teoretician al romanului de largă difuzare. Lucrarea Ioanei Drăgan, Romanul popular în România. Literar și paraliterar (2001), a contribuit substanțial la înțelegerea naturii acestuia. Contribuții valoroase au fost aduse de
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
Păun. Fără reticențe, Traian Lazăr, într-un articol din România literară nr. 17, despre Gerasim Luca între artă și politică, dă titlul revistei suprarealiste obscene, cum o numește autorul, și pe colaboratorii ei, Gherasim Luca, Paul Păun, Jules Perahim, Aurel Baranga, Sexto Pals și David Bercovici. Deci spectatoarea noastră i-a amestecat fără rost pe Arghezi și Bogza în această întreprindere, din care Nicolae Manolescu citează versuri precum "când a aflat că a luat blenoragie/ și-a dat cu pumnii în
Caleidocop coregrafic by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7207_a_8532]
-
bloc au fost redeschise în 2001. Viața la țară sau în periferia orașelor (la Mircești, Hermeziu, Hordou, Lancrăm, Vînători, București, Humulești, Fălticeni, Piatra-Neamț, Iași) are, cum se știe, farmecul ei patriarhal; dar și viața la bloc poate fi interesantă. Paraschiva Baranga povestește, de exemplu, că "nu trecea o zi fără ca Liviu Rebreanu să nu intre pe ușa cu numărul 11". Cum arăta o zi obișnuită din viața celebrilor locatari de la bloc? Iată pe boemul Minulescu: "La ora 7.00 se trezea
Casele memoriale de la bloc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8856_a_10181]
-
sunt ce par a fi..., Nevasta lui Moș-Zaharia, Ciracul lui Hegesias, Versuri, Cînd doi se ceartă, Cine-i autorul acestui roman senzațional? Cum se vor fi înțeles și ce vor fi vorbit, la o cafea, zilnic (cum ne asigură Paraschiva Baranga), boemul Minulescu și ursuzul Rebreanu? Autorul Romanțelor pentru mai tîrziu anima cafenelele bucureștene, Oteteleșanu și Kübler, la începutul secolului trecut, Capșa, mai tîrziu; autorul lui Ion era, în acel timp, un "oficial", un personaj important, demnitar și conducător al unui
Casele memoriale de la bloc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8856_a_10181]
-
studiu amplu oferindu-ne apoi o sugestivă antologie din proza negro-africană, "de la basm la roman", cum se subintitulează volumul. Versiunea românească a scrierilor antologate este realizată de prestigioși traducători, ca Antoaneta Ralian, Radu Cârneci, M. T. Biju, Corneliu Bărbulescu, Sânziana Barangă, Barbu Solacolu, Livia Storescu, Elisabeta și Mihai Miroiu, Ileana Constantinescu. Textele sunt precedate de note biobibliografice ale scriitorilor negro-africani antologați. în prima parte a volumului său, Constantin Carbarău conturează o viziune de ansamblu asupra literaturii negro-africane, de expresie franceză și
Literatura negro-africană by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9010_a_10335]
-
fascinație... Din generația lui, i-am mai cunoscut pe Strihan, Șelmaru, Tornea, Radu Popescu. Ultimul, scriind cronică des, cam la fiecare premieră bucureșteană. Acru. Cu carte, dar sec și uscat. Uneori, scăpa cîte-o intuiție surprinzătoare. Om de casă al lui Baranga, pe care-l tămîia indecent, În cronici. Și mai avea un obicei Îngrozitor : venea la premiere cu un pix În mînă, pe care-l clănțănea Într-una, exasperînd publicul...(era tatăl lui Petru Popescu, marele scenarist de peste Ocean, și soțul
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
despre montări mediocre! - cînd puțina artisticăraie care se mai zărea, pitită prin pliurile neobservate de publicul rudimentar, dispărea cu timpul, și glumele idioate Înlocuiau replicile inițiale, iar improvizațiile stupide se depărtau de mizanscena, simplă, dar onestă, a premierei. Siciliana lui Baranga, jucată de peste 1.000 de ori În România (vai, am montat-o și eu prin 1988, la Baia Mare!), devenea, la Teatrul Delavrancea din Capitală, un pretext de-a-l studia pe Dem Rădulescu În ipostaza de gagman infatigabil, dar și necontrolabil
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
de teatru străin, care-a văzut repertoriile instituțiilor noastre de spectacol, a exclamat, În glumă: „Se pare că Shakespeare e un autor român!”. E. Dar Radu Stanca, Marin Sorescu, D.R.Popescu, D.Solomon, Iosif Naghiu, Ion Băieșu, Horia Lovinescu, Aurel Baranga, Al. Sever, Ion Omescu, V.Anania, Viorel Cacoveanu și mulți alții, devin din ce În ce mai puțin naționali...Cel puțin, asta e impresia pe care ți-o lasă o privire fugitivă asupra afișelor teatrelor noastre. Noroc cu Caragiale, Mușatescu și Vișniec, că mai
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
Liliana Țicău, cu care autorul practica „arta conversației”, histrionul Gicu, mereu nemulțumit că nu prea joacă („Gicule, am găsit Într-o piesă nouă un rol grozav pentru tine, dar am să-l joc eu!” -Îi spunea mereu, Radu Beligan), dramaturgul Baranga, care-i oferea Marcelei Rusu, la fiecare 100 de reprezentații cu o comedie de-a sa, un lanț de aur, actorul cvasi-necunoscut azi, G.Popa Mijea, care-a făcut pușcărie fiindcă a spus un banc, Ștefan Tăpălagă carentr-o scenă emblematică
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
om stimabil, chiar agreabil, plecase de la ziarul Agricultura socialistă, unde lucra, cînd a văzut ce cîștiguri are de pe urma teatrului și pot spune că se mira și el cît de bine o duce! Azi, povestea pare incredibilă. Tot așa cum Siciliana lui Baranga sau Săracul Gică (autorul - nici nu mai contează) au depășit 1.000 de reprezentații, pe o singură scenă! Ca anecdotică : am văzut prima oară Săracul Gică la 16 ani, cînd eram cu părinții pe litoral. Și ultima oară vara trecută
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
regulat, pe vremea Împușcatului. Avea un tiraj incredibil - 500.000 exemplare. Un preț modest. Bilunară. CÎnd am debutat, În 1973, toți umoriștii români aveau rubrici acolo. Plătea - și nu rău! Era, sincer vorbind, de cînd o știu, monopolul evreilor. Breslașu, Baranga, Poch, Rodica Tott, Iosif Toth, I. Avian, Sadi Rudeanu , Fred Firea, Mircea Crișan ș.a. erau În redacție sau doar colaboratori permanenți . Nu puteai scrie umor exploziv , ori umor profund, umor negru , umor politic și alte cîteva „derivate”. Dar era bine
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Ambasada română, cu ocazia împlinirii a 70 de ani. Dionis Buhani a tradus și au fost puse în scenă, la teatrele din Tirana, Korcea, Gjirokaster, Vlora, Elbasan, Fieri etc, peste 20 de piese scrise de I.L. Caragiale, Victor Eftimiu, Aurel Baranga, Tudor Mușatescu, Dumitru Solomon etc. La majoritatea premierelor acestor piese de teatru, ambasadorul român a fost de față, întreținându-se cordial cu oficialitățile locale și cu artiștii albanezi. O altă formă de colaborare inițiată de ambasador a fost stabilirea de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
prizonierii ei (M. Davidoglu, Dorel Dorian, Alexandru Mirodan), nu reușesc nici ei să lase vreo urmă. Lista aproape completă și destul de numeroasă se găsește la Marian Popa la paginile 1051-1052 din primul volum. Trei nume se cuvin totuși reținute: Aurel Baranga, Horia Lovinescu și Teodor Mazilu. Pe celelalte, uitarea le va-nchide cu mâna ei cea rece în scrinul istoriei literare." (pag. 982) Iată o metaforă finală prin care dicționarul și istoria își inversează, chiar dacă accidental, ordinea ierarhică. (va urma)
Câtevaintrări dedicționar(VIII) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7332_a_8657]
-
însă, fiindcă teatrul lui D.R. Popescu este un bric-ŕ-brac dramaturgic." (pag. 1099) Între aceste extreme, reprezentate totuși de autori notabili, capitolul rezervat special teatrului aservit din anii '50 reunește, de fapt, în ciuda dimensiunilor, trei fișe de dicționar (corespunzătoare lui Aurel Baranga, lui Horia Lovinescu și lui Teodor Mazilu). Nicidecum mai mult de atât. (va urma)
Câteva piese de rezistență (VII) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7359_a_8684]
-
decisiv venit, se pare, din partea lui Mircea Avram (coleg cu Doinaș la Liceul „Moise Nicoară" din Arad, directorul teatrelor din Departamentul Culturii)3 devine redactor la revista „Teatrul", în al cărei colegiu se numărau: Camil Petrescu (președinte), Simion Alterescu, Aurel Baranga, Margareta Bărbuță, Radu Beligan, Mihail Davidoglu, Lucia Demetrius, Dan Nasta, Irina Răchițeanu, Florin Tornea, George Vraca și Horia Deleanu (redactor-șef). Aici, cerchistul redactează cronici dramatice și însemnări referitoare la probleme de artă teatrală. Amănuntul necunoscut este că scriitorul a
Ștefan Aug. Doinaș și Ștefan Popa. Două semnături, același autor by George Neagoe () [Corola-journal/Journalistic/5986_a_7311]
-
and Cigarettes (2003) unde fiecare personaj, la volanul sau pe bancheta din spate a unui taxi sau cantonat într-o cafenea obscură vine cu o poveste. Cinci personaje, Gabi (Gavril Pătru), Vlad (Marius Cordoși), Andrei (Silviu Geamănu), Bogdan (Mihai Radu Baranga), Ștefan (Robert Radoveneanu), cinci povești. Tema părea deja fixată din titlu, putând aduce fiecare personaj în prim plan pentru o clipă. Rețeta nu se vede confirmată decât parțial: aceste personaje merg împreună, încât și atunci când se despart temporar, preț de
Gară pentru cinci by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5746_a_7071]