2,211 matches
-
a reușit să pună degetul pe un pretext local al artei care însă depășește locația. Din nou îmi bag nasul în cutia Pandorei, în speță toată disputa stîrnită de Lăzărescu pe teren autohton. Că filmul ne arată ca pe niște barbari și că se bălăcește în auto-condescendența fiecărui lungmetraj românesc. Ce chestie! Să ne gîndim la Haneke, austriacul care a scos la rampă rufele murdare ale rasismului francez. Nimeni nu i-a reproșat că filmul lui, "Ascuns" pune o nație întreagă
O moarte care nu dovedește nimic by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10562_a_11887]
-
pentru contestatari ca în prezent. Tinerii care iau cu asediu, în momentul de față, viața literară au, la figurat vorbind, figuri famelice și o imobilă grimasă de dispreț, pe care nu o atenuează nici un argument al asediaților. Seamănă cu niște barbari, iar acțiunea lor cu o barbarie, întrucât nu respectă nici o regulă a competiției sociale. Nu toți nou-veniții procedează astfel. Este vorba doar de o ceată de inși agitați, mai inteligenți sau mai puțin inteligenți, mai cultivați sau mai puțin cultivați
A lovi cu pumnul în tabla de șah by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10567_a_11892]
-
iarbă și a văzut că este bine așa. Domnul da viață și-adesea o curma. femeile nasc și pun pruncii la loc. ele sunt degetele lui Dumnezeu care împletesc pământescul soroc. vedeți? așa e lumea trecătoare. Făurarul, pe scăunelul lui barbar, fără timp sau materie primă fabrică infinitele vieți, pline de hâr, oameni buni, nu ucideți femeile, fără pântecul lor noi nu știm să trăim. fiți mai blânzi prin atelierul divin că astfel din viața spre viața pășim. CA UN PIRAT
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
mă mai pot/ întoarce". în consonanță cu o asemenea strictă încorsetare verbală, observăm o "stingere" a patetismului topit în anodin, în retractilitate, în iremediabilă dezolare. Mitologia e dezumflată prin raportarea la stringența prezentului plat, izbită de inebranlabila actualitate: "O, voi barbari/ din toate zările/ deghizați în ahei/ nu-mi veți putea cuceri/ Troia din inima mea.(...) Veți avea nevoie/ de un cal mic, mic, mic/ de plumb.// Sau, și mai bine,/ de un cal mic, mic, mic/ de oțel// Dar/ nu
Litota morala by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10118_a_11443]
-
să dea dovadă de politețe (civilitas), să se comporte ca un cetățean (civiliter) și, dacă era posibil, să aibă suflet binevoitor (civilis animus) - însușiri care azi, la noi, au cam dispărut! Cei care trăiau dincolo de cetate erau, cum toată lumea știe, barbari. Cetatea era o creație omenească ce "elibera" pe om de "natură și instaură o nouă ordine în care individul se subordonă grupului, iar instinctul se subordonă rațiunii". Cu timpul noțiunea evoluează, astfel încât, la Voltaire "civilizație" înseamnă mai mult decat "urbanitate
Erata... by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10122_a_11447]
-
acuma șanț bătrân și mi-am pierdut și toată strălucirea și orice bețivan mă-njură în porturi, prin tavernele Athenei; ce mai contează acest zombi, Sufletul meu e-nmormântat acolo în Glorie: frumos efeb mort singur înfruntând întreaga o oștire de barbari ! Jeu d’Amour (Mîndră-Mărie) ! se reîntoarce și dragostea mea, se reîntoarce la tine, cum vine Sufletul că Pasărea și nu știu de unde-mi vine, se reîntoarce și dragostea mea, se reîntoarce la tine, cum vine sufletul că Pasărea și nu
Epistolar în memoriam. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
odăjdii, apoi îl maltrată cu lovituri și îl chinui fioros în cele mai diferite chipuri; îi străpunse cu o țepușă partea de jos a trupului, până își dădu sufletul în chinuri. Ștefan Telegdi căzu la rândul său în mâinile acestor barbari. Fu atârnat în spânzurătoare de acele părți ale trupului pe care rușinea mă împiedică să le numesc și muri în chinuri, sub săgețile trase asupră-i. În iulie, armata răsculaților va fi înfrântă în fața cetății Timișoara. Gheorghe Doja va fi
Agenda2005-03-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283287_a_284616]
-
lui Ioan Teleologul (captiv în peșteră, considerat de Putere ca personna non grata) - este cea mai devastatoare „operă” a înrăirii omului, datorată fricii (terorii „din ceruri”); zeii lui răzbunători-pedepsitori sunt mai degrabă plăsmuirea „profetului”). Umberto Eco are sintagma „sacerdoți ai barbarilor”, iar apocalipsa ebraică este un fel de program-terror mentis global pe termen lung... Paradoxal, este efectul feed back de la om, pentru om. Numai că Tele-ologul, a fost inspirat de ceva, sau cineva, din illo tempore... * Știu un scrib din H.
Amintiri Paralele. In: Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
mai înspăimîntătoare; ea aduce însă cu lumea medievală, bîntuita la rîndu-i de crime și orori, din Andrei Rubliov. În locul pictorului de biserici, la Sînger avem un bătrîn evreu, rabinul Ben Dosa, care se străduiește să aducă seninătatea credinței între acești barbari disperați. Ben Dosa e o figură impresionant de luminoasă în această lume a tenebrelor: de meserie cizmar, el e cel ce vine de departe, de altundeva, eroul civilizator. Le face încălțări femeilor și bărbaților, un gest simbolic, fără îndoială, care
Fascinatia ororii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17939_a_19264]
-
românesc civilizația creștină ("omogenizata - măcar la nivel teoretic - confesional, prin simboluri, prin asumarea în comun a unor semne ideologice și culturale") sau legea strămoșeasca (ortodoxia) ("coincidență, timp îndelungat cu ideea de identitate") intra în conflict cu "ceilalți", cu "păgânii" ("niște barbari în raport cu creștinii: textele noastre vechi chiar îi numesc pe turci varvari"). Partea a doua a Falsului tratat de imagologie e dedicată observării străinilor în limitele spațiului românesc. Primele descălecate au avut drept consecință un serios aflux de populație: sași, unguri
Repede ochire asupra "celorlalti" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17970_a_19295]
-
acuzîndu-i că fac jocul Alianței Nord Atlantice care bombardează o țară suverană. * În COTIDIANUL, Ion Cristoiu i-a comparat pe soldații americani din cel de-al doilea război, cu soldații ruși de-atunci, afirmînd că cei dinții au fost la fel de barbari că și foștii noștri ocupanți. JURNALUL NAȚIONAL pune și el la zid oficialitățile române pentru că sînt de acord cu poziția NATO. * Ce ar însemna însă neutralitatea țării noastre față de acest conflit? O dovadă, în primul rînd, că nu e de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
nu de cult răsturnat. Nu e o iconoclastie, ci mai curînd o iconodulie inteligent reconstituita prin erudiție sensibilă: "Păgîn am fost cîndva, doar voluptatea o cinsteam și larii,/ zgîriind tăblițele de ceară, ca Propertiu, umbrianul,/ uităm de For și ignorăm barbarii;/ pe Cynthia-o cîntam, tot anul,/ neasemuita: ăponebanus tuis, Cynthia, temporibus,/ et modo gaudebam lapsos formare capillos/ nunc furtiva cavis poma dabam manibusă,/ cîstigînd-o cu farmecul versului sfios./ Nu cu aur sau perle din Indii, cu farmecul blîndului vers./ăsaepe venit
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
am considerat odinioară că o rușine faptul de-a aparține unei națiuni care e oarecare, unei colectivități de învinși, asupra originii cărora nu-mi era îngăduita nici o iluzie. Credeam, si poate nu mă înșelam, ca noi ne tragem din drojdia barbarilor, din pleava marilor năvăliri din acele hoarde care, neputincioase să-și continuie mersul lor spre apus, s-au ascuns de-a lungul Carpaților și a Dunării, căutându-si loc de somn; masă de dezertori la marginile Imperiului, golani spoiți cu
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
Dimosthenis Kourtovik - titlu așteptat, dat fiind că până acum au apărut în română două antologii de proză scurtă ale clasicilor neogreci. Din creația prozatorului Kourtovik se află în pregătire cel mai recent și mai discutat roman al său - Ce caută barbarii, tradus tot de o absolventă a masteratului de neogreacă.
Literatura neoelenă în România by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/2441_a_3766]
-
luminat conștiința comunității de limbă; este acum rîndul ca să se întroneze în etnicul nostru conștiința comunității de destin prin eroismul acelora ce pot purta o armă pentru apărarea hotarelor în contra barbariei năvălitoare dinspre Răsărit. Nu sîntem la prima năvălire de barbari. Românii au fost doar de veacuri o veșnică santinela, pusă să apere în acest colț al Europei creștinismul și civilizația. Datoria ne-o cunoaștem. Caracterele tipului de român se vor defini, după cum datoria, pe care o cunoaștem, va fi împlinită
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
țeapă babană fabricii pe care, până mai ieri, nu voia s-o privatizeze, și nu elevatul simpozion al unor intelectuali famelici ce se dau de ceasul morții să dovedească Europei că nu suntem, cum ni s-a dus buhul, doar barbarii înarmați cu ciomege și lămpașe. Eveniment e circul aviatic organizat cu precizie de cronometru, și nu prăbușirea în serie a avioanelor militare, despre care știm că dispar dar nu știm din cauza cui și cum. Eveniment e starea de permanent viol
Rița-veverița reporterița by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16977_a_18302]
-
împotriva pierderii identității noastre naționale. Seriile de scriitori clasici (multe dintre ele impecabile din punct de vedere științific), spledidele ediții de documente culturale, sutele și miile de volume tipărite de-a lungul anilor dovedesc că, în ciuda aparențelor, nu suntem niște barbari interesați doar să ne umplem burdihanurile, doar niște violatori de găini și niște criminali în serie. Toate acele cărți dovedesc oricui că ne merităm locul în Europa. Voci tulburate de contactul cu aerul tare al unui pro-occidentalism formal și inconsistent
România: un ecorșeu (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17084_a_18409]
-
joc. Așa inventează popoare, face fișe de zoologie fantastică și descrieri de etnografie imaginară (Călătorie în Marea Garabanie, Noaptea se mișcă, Domeniile mele). Modifică realul pentru a se putea apăra, pentru a-l domina, dar nu fuge de el. Un barbar în Asia este una dintre cele mai interesante cărți despre popoarele Asiei scrisă vreodată de un european. Nu-i de mirare că Borges o admira enorm. Inventează personajul Plume (Un oarecare Plume), absurd, kafkian tragi-comic în linia eroilor lui Daniil
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
pentru a o reînălța apoi triumfal, ridicînd-o în slăvi. Într-o zi, l-am botezat "ambasador al infinitului". L-a lovit atunci o furie de nedescris. Omul era, în chip indiscutabil, sclipitor. - Eu singur, strigă el, sînt o invazie de barbari, întruchiparea ravagiilor lor. - Atunci de ce accepți să faci pe portarul? Se întunecă la față și-mi răspunse pe un ton sinistru: - Din pricina cheilor. Apoi adăugă: Ei bine, îl mai iubești pe Niezsche după tot ce ți-am spus despre el
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
utopist coborâtor din Jan Hus, ars de Roma pe rug din cauza protestelor; era, voia să spună el, ideea unui Timp atotiertător, înghițindu-i pe toți, victime și călăi, nu mai conta... Un fel de Havel? Posibil. Dar, oare, mai zicea, barbarii când intrau în Roma nu furau statuile, când ele reprezentau zeițe? Nu le ridicau, crezându-le muieri și pe care le duceau acasă, să le fie neveste?... Sau, când dădeau năvală în Senat și îi trăgeau de bărbi pe bătrânii
Praga în 1969 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15923_a_17248]
-
sîntem și noi niște oameni. ce altceva. că avem și noi lacrimi, că ne pregustăm din strugurii lăsați de paraclet. că, fiule, na sufletul meu. că numai poeții se sinucid prin cuvinte. că singura mea avere este data de naștere. barbarilor/ sînt frate cu hoitul meu ce mi l-a dat dumnezeu. sînt băgat pînă la gît în cuvinte. sînt tîrît prin idei" (dependența de alfabet). În fond, avem a face cu un tip dunărean (Paul Aretzu e originar din Caracal
Suprarealismul tîrziu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15998_a_17323]
-
și jumătate, - opera lui Ettore Ferrari din Sulmona, - dezvelită în anul 1887 și dăruită Tomisului de azi, în anul 1925... Deviza? Cano tristia tristis... Fiind trist, cânt lucruri triste. Tema Tristelor și Ponticelor, operele ce înnobilară un ținut atât de barbar... Aceasta, fiindcă Ovidiu, poet neconformist avant la lettre, se pusese rău cu Livia, soția lui Augustus, cinica Livie, și corupând-o pe Iulia minor, fiica lui Augustus, toți părtașii la orgiile, la care luase parte și Ovidiu, sunt exilați odată cu
Carmen et error by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15752_a_17077]
-
mugurele/ izbind cu mieii frunzelor/ perna înghețată a anotimpului". Fără tonul cuceritor din prima parte, aceste din urmă poeme sînt reflexul imediat și negru-caustic al celor mai diverse probleme ale lumii de azi, de la poluare și era electronică, la globalizare, barbarii mileniului trei și Războaiele Punk. Poezia, cu jocul semnificațiilor și al imaginilor, "a rămas la ușă". Mariana Bojan - Arta înfocării, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2001, 130 p., f.p. Ca orice dicționar de acest gen, și acesta se vrea o
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
viitor care să nu fie neapărat legat de tragism și de o aritmetică simplă a deziluziilor. Și încă ceva important: să rezolvăm cazul evreilor din cel de al doilea război mondial. E timpul să spunem răspicat că nu am fost barbari. Că i-am ajutat pe evrei să nu fie decimați. Trebuie să scriem cărți, să luăm legătura cu cei care ne defăimează în legătură cu acest subiect. Evreii ne sînt datori. Dar nu le cerem nimic. Să recunoască doar adevărul. Dacă se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16400_a_17725]
-
în circuitul civilizației greco-romane și creștine-universale și lăsând amintiri neșterse în istoria sau folclorul acestor popoare, ca, de exemplu, Sfântul Grigorie Taumaturgul în istoria popoarelor din Pont, Sfântul Vasile cel Mare în istoria capadocienilor, armenilor și românilor urmași ai geto-dacilor, barbarii de la Istru, Sfântul Ioan Gură de Aur și Sfântul Niceta de Remesiana, în istoria acelorași daco-romani, Ulfila în istoria goților, Sfântul Ilarie în aceea a Galiei, Sfântul Grigorie cel Mare în aceea a Angliei, Isidor de Sevilla în aceea a
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]