217 matches
-
jurnalul francezului Marquis de Dangeau (1638-1720), care se întinde din 1684 pînă la moartea acestuia. În limba română, "jurnalist" (spre exemplu "Jurnalul unui jurnalist fără jurnal", titlul celebrului jurnal al lui I. D. Sîrbu, publicat postum) circulă în paralel cu un barbarism, "diarist", calchiat din limba franceză și folosit, între alții, de Eugen Simion. Este posibil ca acest termen să se extindă și să devină un termen generic pentru autorul de jurnale. Jurnalele pot fi divizate în linii mari în două categorii
Jurnal intim () [Corola-website/Science/300752_a_302081]
-
cărei bătăi măsoară implacabil trecerea timpului și un șirag destrămat de mărgele divers colorate, semnificând zilele unei vieți. Dar oare amuleta din titlu nu este cât se poate de bine pusă în pagină spre disperarea raționaliștilor care cred că acest barbarism aparține numai unei lumi în care lipsa de cultură produce doar superstiții? Bine, bine, dar am aflat, bine argumentat științific despre vibrația cuvântului rostit cel care are o forță de necontestat. Atunci de ce să considerăm cuvântul scris ca fiind lipsit
Editura Destine Literare by Mihai Batog Bujeniță () [Corola-journal/Journalistic/85_a_448]
-
și greoaie, cu multe greșeli de exprimare”, această percepție negativă influențând inițiativa de introducere a romanului în programele școlare. Criticul sus-menționat afirmă că impresia cititorilor este falsă, datorându-se dificultăților de acomodare cu textul literar. Chiar dacă stilul scriitoarei „abundă în barbarisme și construcții defectuoase, nu o dată chiar sub raport gramatical” (după cum observa Ov.S. Crohmălniceanu), romanele Hortensiei Papadat-Bengescu au o valoare incontestabilă. „"Concertul" mi se pare astăzi mai degrabă un roman rezumativ, decât unul minuțios (...): este liniar, ca o nuvelă ceva mai
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
cu Premiul Renaudot, "Vrăjitoarea" - "La Vouivre", 1941, "Gustalin", 1938) fiind în același timp atașat de Parisul maturității sale. Marcel Aymé rămâne unul dintre autorii cu cel mai bogat vocabular, idiostilul sau amestecă argoul cu idioamele locale, stilul prețios cu desuet-anacronicul, barbarismele cu claritatea simplă a expresiilor uzuale. Nu foarte iubit de critică, Aymé s-a bucurat de adulația publicului larg. Marcel Aymé a dobândit statutul notorietății mondiale, operele sale fiind traduse, adaptate, puse în scenă, ecranizate global, fie că ne referim
Marcel Aymé () [Corola-website/Science/316193_a_317522]
-
în aplicare. Imperiul Rus nu era pregătit pentru o societate mai liberală; iar Alexandru, discipolul profesorului progresist Laharpe, era (după cum el însuși a afirmat) doar un „accident fericit” pe tronul țarilor. El vorbea, într-adevăr, cu amărăciune despre „starea de barbarism în care fusese lăsată țara de către traficul de carne vie”. Codificarea legilor inițiată în 1801 nu a fost terminată niciodată în timpul domniei sale; nimic nu a fost făcut pentru a îmbunătăți statutul intolerabil al țărănimii rusești; constituția elaborată de Mihail Speranski
Alexandru I al Rusiei () [Corola-website/Science/303292_a_304621]
-
Imperiului Galactic, imperiu ce are în componență întreaga Cale Lactee, cădere urmată de o eră "întunecată" ce va dura treizeci de mii de ani înainte ca un al doilea Imperiu Galactic să se formeze. Pentru a scurta această perioadă de barbarism, Seldon creează două Fundații de dimensiuni relativ mici, la polii opuși ai galaxiei, care să păstreze totalitatea cunoștințelor acumulate până atunci. Fundațiile se numesc și Fundații Enciclopedice. Centrul acțiunii în trilogia inițială este Fundația Enciclopedică aflată pe planeta Terminus. Oamenii
Seria Fundația () [Corola-website/Science/314129_a_315458]
-
și-a ridicat unele vechi Michelangelo ar putea avea un loc de cinste alături de cele mai frumoase clădiri ale noastre Acest templu este mai măreț decât orice altul din Grecia sau Romă și prezintă un contrast trist la starea de barbarism la care este supusă națiunea." Mouhot, ca și altor vizitatori din Vest le-a fost greu să creadă că ar putea khmerii să construiască un astfel de templu. Adevărată istorie a Angkor Wat a fost pus cap la cap doar
Angkor Wat () [Corola-website/Science/320373_a_321702]
-
textele platonice și aristotelice, se elaborează comentarii și exegeze. Cea mai importantă preocupare a filosofilor este aceea de a reconstitui o tradiție de la care să se poată revendica, simțindu-se culturalmente atacați de creștinism dar și de violența invaziei de barbarism a popoarelor care zdrențuiau deja granițele fizice ale imperiului. O parte din reprezentanții școlii emigrează în Siria, ducând cu ei texte de Platon și Aristotel, pe care le-au tradus în siriacă fiind apoi preluate de arabi. Aceștia, pe la mijlocul secolului
Neoplatonism () [Corola-website/Science/305392_a_306721]
-
Hatful of Hollow". La începutul anului 1985 a aparut cel de-al doilea album, "Meat Is Murder". Albumul este mai politic decât cel precedent, conținând și melodia pro-vegetariană care dă titlu albumului. La fel, cuprinde melodiile „The Headmaster Ritual” și „Barbarism Begins at Home” care sunt împotriva pedepselor corporale de către profesori sau părinți. "Meat Is Murder" a fost singurul album al formației (în afara celor de compilații) care a ajuns pe locul 1 în topurile britanice. A fost scos în iunie 1986
The Smiths () [Corola-website/Science/309748_a_311077]
-
Tuf este acostat de Herold Norn, maestru principal pentru animale al casei Norn de pe Lyronica. Casa Norn are nevoie de fiare pentru luptele din Arena de Bronz de pe Lyronica. După ce asistă la o luptă din Arenă (care îl îngrozește prin barbarismul ei), Tuf acceptă să furnizeze un lot de pantere de cobalt ("și" unul de animale aparent inofensive, care să fie prăsite pe Lyronica pentru hrana panterelor de cobalt) Casei Nord. Când Casa Norn obține o serie de victorii cu ajutorul panterelor
Peregrinările lui Tuf () [Corola-website/Science/321683_a_323012]
-
România și SUA sunt mână în mână în aceleași proiecte politice majore, în cazul de față lupta împotriva terorismului. Aceste baze, cum le spuneți dumneavoastră, noi avem o rigoare de a nu le numi în felul acesta, ci cu un barbarism le zicem facilități militare, pentru că nu sunt aidoma bazelor din Războiul Rece, orașe în care să se afle militari, în care să se întâmple de toate, spitale, școli... nu sunt niște... presupun efective mult mai reduse, au un grad mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
susceptibile de discuție, ca toate ideile, cu atitudinile lui, și acelea uneori, amendabile, ca la toată lumea, în fine, un eseist interesant, doar că un pic mai greu de citit, cu stilul lui care "pululează" de "irefutabile" și "inconturnabile" prețiozități și barbarisme. În acest moment el este însă un "fenomen" anume unul sociologic, chiar socio-patologic, de supracompensare, cum sunt iarăși, multe la noi. Lumea care se bulucește să-l vadă la conferințe pe "Pata", se duce ca la Maglavit nu în așteptarea
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
imuni la violuri, crime, atrocități. Ei își mărturisesc doar teama, nu se organizează și nu-i îndepărtează pe răufăcători, ci îi așteaptă resemnați. De la respingerea colectivismului se trece și la contestarea individualismului, pentru a face loc cui? Unor tribalisme și barbarisme specifice unui trecut neguros. Dezideratele echilibrelor dintre sat și oraș, dintre agricultură și "servicii", dintre societate și natură, dintre guvernanți și guvernați sunt ocolite ori înlocuite cu decizii iraționale. Logica lui "nici" este subsumată unei logici a contradicției, nutrită de
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
doamnei în vîrstă (una din metamorfozele morții des întîlnite în volum), fumatul personalizat ca o prizare a neantului, ascund sentimentul teribil al efemerității.” Toate bune și frumoase, dar „fumatul personalizat” l-a dat gata pe Cronicar, expresia aducînd fie a barbarism ivit dintr-o imaginație excesivă, fie a calc nefericit după mimetismul verbal al circuitului mediatic. Oare cum arată actul de a fuma atunci cînd nu e personal? Obsesia de a personaliza totul, pînă și gesturi strict personale precum fumatul, denotă
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5050_a_6375]
-
ziua în care Republica nu va mai avea a se teme pentru existența ei; căci aceasta e vorba de care se uzează și se abuzează pururea. Dumnealor se măgulesc de-a avea o politică practică pentru care au inventat un barbarism, oportunismul. Au cuvânt să laude această politică; dar ar fi mai bine de-a o practica. Ea a fost politica tuturor adevăraților oameni de stat. Făr-a vorbi de marii politici, al căror nume l-a păstrat istoria, avem în zilele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Perspectiva prea comună asupra existenței, mediocritatea inteligenței artistice, gustul pentru senzaționalul ieftin, respectarea unei rețete, stereotipia, automatismele narative și expresive, la care se adaugă fie folosirea cam aproximativă a limbii, fie întrebuințarea unui limbaj uneori prețios, cosmopolit și împestrițat cu barbarisme fac din proza lui C. o operă-kitsch. Agrementându-și istorisirile cu spații și trasee de vis, cu palate sau hoteluri de lux, cu interioare fabuloase, populate de personaje eclatante prin bogăție sau frumusețe, care consumă lucrurile cele mai fine, el a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286413_a_287742]
-
Marele Labirint" și "Muntele alb" "varăzit", aș zice!). Aceeași reminiscență freudiană se găsește și la dragostea lui, Cora Solomon. Amândoi au devenit apostoli în Varvara, pentru că amândoi în copilărie au cunoscut o fetiță Valvala. Varvara e satul comunist, cu toate "barbarismele" fostului regim (de la lupta pentru funcție, la trimiterea de anonime, la declarații, dosare și infiltrare diabolică în personalitatea și intimitatea aproapelui). Varvarismul vrea să distrugă naționalismul, să internaționalizeze teroarea, o periculoasă încercare de distrugere a specificului individual și implicit, național
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Anna despre programul lui din oraș. S-ar zice că era într-o condiție de om rămas în pustiu, într-un peisaj pastoral, în nici un caz nu ajunsese la stadiul mai evoluat de festin al lui Baltazar din zilele de barbarism ulterior. Și de altfel nici Coblin nu ajunsese acolo. Era un om solid cu gânduri a căror intensitate era relativ scăzută; avea mare grijă de afacere și n-ar fi exagerat cu statul în oraș peste o oră care l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
ești o altă persoană. Știi exact ce faci. Exact ca un farmacist care trece de la o rețetă la alta. Cantitatea potrivită de atropină sau de arsenic. Căci dacă o greșește! Vai și amar! a spus Mintouchian cu un soi de barbarism personal sau tărie sufletească. Nu mai voia să contenească. Vii acasă. „Bună ziua, soțul sau soția mea.“ „Și cum a fost azi la birou?“ „Ca de obicei.“ „Văd că ai schimbat așternutul.“ „Da, și am trimis și cecul de asigurări.“ „A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
s-au abătut peste aceleași locuri, silindu-i pe daco-romani să se refugieze în „fortăreața Carpaților“, spre a-și conserva limba și instituțiile, „pregătindu-se să se întoarcă iarăși pe câmpurile fertile ale Valahiei, unde valurile contradictorii ale civilizației și barbarismului s-au întâlnit adesea unul cu celălalt, așa precum curentul oceanului întâlnește furtuna“14. Asemenea apreciere, ca și altele de aceeași factură, se impune - precum s-a observat deja15 - prin stilul și argumentele istoriografiei vremii. De la Giurgiu, unde a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
N. Bănescu, Academia grecească din București și școala lui Gheorghe Lazăr, extras din „Anuariul Universității“, Cluj, 1923-1924, Institutul de arte grafice „Ardealul“, 1925, p. 28-29. • Neofit Duca era adeptul întrebuințării limbii antice „curate“ în școală, pronunțându-se împotriva „agramatismelor“ și barbarismelor limbii populare, pledând pentru menținerea purității limbii vechi; Eufrosin Poteca, coraist convins, se manifesta în favoarea limbii vii și împotriva folosirii „recoltei de deșeuri“, deci a elenei antice. Vezi Cornelia Papacostea-Danielopolu, Les contacts des intellectuels roumains..., p. 11-12. limbilor respective“18
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și funcționarea sistemului instituțional al universității sau adiacent acesteia: formarea personalului didactic, structura programelor de studiu, specializările, evaluările și certificările, cercetarea universitară (programele de cercetare, viața comunității academice, revistele și celelalte mijloace de popularizare sau, cu riscul asumat al unui barbarism, de marketabilizare - aruncare pe piață și oferirea de valoare de piață produsului - a cunoașterii). În afara avantajelor și a unor aspecte pozitive indiscutabile și demonstrate de-a lungul timpului atât de teoria, cât și de practica educațională, modelul disciplinar a creat
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
care stă în fotoliu! El preferă să vorbească limba țăranilor, cea a halelor - zice el - și a oamenilor simpli: în franceză, în dialect gascon, dacă trebuie. Să creeze un personaj conceptual? Și mai ce? Filosofia nu constă în inventarea unor barbarisme, a unor perdele de fum ori a unor limbaje absconse, ea își are casa în cuvântul care vindecă, salvează și te ajută să trăiești, adică să mori - inversul însemnând același lucru. Iar Montaigne se declară gata să utilizeze toate resursele
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
en vos écrits, la langue révérée/ Dans vos plus grands excès, vous soit toujours sacrée./ En vain vous me frappez d’un son mélodieux,/ Si le terme est impropre, ou le tour vicieux;/ Mon esprit n’admet point un pompeux barbarisme,/ Ni d’un vers ampoulé l’orgueilleux solécisme („Respectul pentru limbă voi pururi să-l aveți/ Chiar dacă-n mari excese ar fi ca să cădeți./ Zadarnic îi dați frazei un ton melodios,/ Când vorba nu-i la locu-i, e versul vicios
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
l’orgueilleux solécisme („Respectul pentru limbă voi pururi să-l aveți/ Chiar dacă-n mari excese ar fi ca să cădeți./ Zadarnic îi dați frazei un ton melodios,/ Când vorba nu-i la locu-i, e versul vicios./ Și mintea nu admite pomposul barbarism,/ Nici versul care-nchide semețul solecism” - Nicolas Boileau, Arta poetică, E.S.P.L.A., București, 1957, p. 36, trad. Ionel Marinescu). În felul acesta, romanul se pune la adăpost de așa-numitele finaluri-capcană (trick-endings) sau povestiri în cerc închis (closed circle), unde deznodământul
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]