388 matches
-
observă o radicalizare a vocii lirice, o alunecare dinspre metaforizarea și-acum preponderentă spre formulări tranzitive, mai tăioase. La nivelul fiecărui poem în parte, această transformare generală tinde să instaleze o mecanică: la sfârșitul multor poezii încifrate într-o manieră barbiană apare un vers limpede, care aduce lumină. Ghemuit, un poem excesiv de metaforic despre dragostea eșuată, se încheie cu următorul vers: "nici un cuvînt de-al meu nu o mai atinge" (p. 11). În altă parte, versul de final pune în paranteză
Poeme-graffiti by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Journalistic/9354_a_10679]
-
Construcții ca "fuga de umbre", "timpul cu ochi de leșie", "lumina de nisip", "buzele infinitului" tind să estompeze trăirea viscerală pe care o presupune poezia sa. Într-un poem excelent despre suprafața găunoasă a lumii, renunță la toată această ermetizare barbiană, preferând să devină polemic: Eternitatea strălucește nikel pe capota/ noului automobil/ leneși bananieri se apleacă languros în apa lagunei/ soarele bronzează egal cu ecran 25,/ poți să alegi cinci nuanțe de roz pentru norii/ telecomandați pe linia orizontului.// Îngeri blazați
Poeme-graffiti by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Journalistic/9354_a_10679]
-
meșteșugar și jucător, tutelate de cea demiurgică, ce asigură minunata libertate, plăcere și bucurie a artizanatului ludic."( p.433) Capitolul consacrat lui Ion Barbu poate fi socotit, fără exagerare, una dintre cele mai importante contribuții din ultimul timp la exegeza barbiană. Reținem, pe lângă interpretarea extrem de nuanțată a artelor poetice de tipul Jocului secund (cu accent pe dimensiunea cultuală, cvasiliturgică a gestului poetic, înrudit ca statut cu un straniu ceremonial al inițierii în taine), evidențierea resorturilor ludice propriu-zise în cazul ciclului Isarlîk
Post ludum by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/9568_a_10893]
-
speță pe barzii odinioară răsfățați ai acestei grupări, care "nu fac o nouă poezie. Ei refac legătura cu poezia noastră interbelică și epuizează o substanță care nu apucase încă să se manifeste complet". Mulți dintre ei sînt blagieni, arghezieni sau barbieni, redescoperind totodată filonul gîndirist, suprarealismul și nu în ultimul rînd expresionismul, spre a regăsi "normalitatea rostirii lirice". Simțămîntul este cel al "repunerii în funcțiune a unor retorici de-a gata", agravat de involuția spre manieră și autopastișă a unora din
Poezie și ontologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9608_a_10933]
-
de lumină", are o carne fosforescentă; și este tânăr, mereu tânăr, întrucât trăiește într-o lume de diamant, de poveste, unde bătrânețea și decrepitudinea nu există, iar viața, răsfrântă, e mult mai curată. Acest joc secund, mai pur, datorat influenței barbiene, ar face și mai pregnantă mizeria, "ordura" lumii de afară, dacă poetul nu ar amesteca (sau confunda) planurile, transfigurând dejecțiile și, pe de altă parte, apucând cu lăcomie Absolutul. Ce e mai original, în Inima de diamant, vine tocmai din
Sex și mistică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9631_a_10956]
-
în satul Valea Hogii, actualmente în acest județ (altădată, aparținea județului Vaslui). Aveam cu mine România literară nr. 35, ca lectură în timpul călătoriei. Descopăr cu încântare noi subtilități, marca Șerban Foarță (stimulat inteligent de Ioana Pârvulescu), pe marginea "Jocului secund" barbian (după ce, într-un număr anterior, luam cunoștință, prin intermediul lui Gheorghe Grigurcu, despre marea artă a aceluiași Foarță în realizarea versiunii românești a câtorva poezii celebre privind micile feline). Parcurg în continuare revista și găsesc alte două pagini despre Ion Barbu
Cruzimea istoriei by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/6880_a_8205]
-
secund respecta algoritmul brevetat de Genette pentru manieriștii din Pleiada franceză!) Cu dovezi documentare, "increatul" redevine, dintr-o abstracție filozofică, o aservită mască mortuară a lui Zelea Codreanu. Revelația e zguduitoare și explică în bună măsură filonul localist al poeticii barbiene. De dragul adevărului estetic, Manolescu e tranșant în sugestii: Dacă cele două poezii tipărite în Falanga legionară, Tindă și 1940, poetul le-ar fi putut justifica mai apoi ca ocazionale, fără valoare literară, articolul intitulat Chesat, cu un arhaism turcesc (ca să
Câteva fire epice (IV) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7423_a_8748]
-
al rouăi prea limpede domn / Și tot ce nu reușesc să trăiască / Întâmplă-li-se-n somn, // Lăsați-i să doarmă legați de coșmare, / Cântând ca din strune din propriile funii, / Subțiri prinți de țipăt jertfiți ascuțit / Singurătăților lunii" (În somn). Aici inserțiile barbiene se lasă la vedere. Dar transcendența coboară declarativ. Nu mai e nici "țipătul", nici orația ritualică, ci doar metafizica în impas. Poeta a obosit să se mai nască "din idee" și își alege o frunză din care să se zămislească
Confesiune continuă by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7136_a_8461]
-
beciuri tăinuite, valoarea estetică a Letopisețului crește cu trecerea vremii, sporind voluptatea lingvistică a lecturii". Monografia Ion Barbu. Poezie și deziderat (1981) e o carte care își propune să disocieze și să interpreteze raportul dintre spontaneitate și elaborare din poezia barbiană: „Câtă spontaneitate și cât convenționalism există în poezia barbiană? În jurul acestei întrebări - și a problemelor pe care ea le ridică - se structurează cartea de față". De remarcat este ideea organicității și substanțialității unei „lirici formal diverse și eteroclite ca «filosofie
„Uitatul“ Mircea Scarlat by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/6167_a_7492]
-
vremii, sporind voluptatea lingvistică a lecturii". Monografia Ion Barbu. Poezie și deziderat (1981) e o carte care își propune să disocieze și să interpreteze raportul dintre spontaneitate și elaborare din poezia barbiană: „Câtă spontaneitate și cât convenționalism există în poezia barbiană? În jurul acestei întrebări - și a problemelor pe care ea le ridică - se structurează cartea de față". De remarcat este ideea organicității și substanțialității unei „lirici formal diverse și eteroclite ca «filosofie», cu evidente surse esoterice" (N. Manolescu). Criticul consideră că
„Uitatul“ Mircea Scarlat by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/6167_a_7492]
-
eș’copil?), dovedindu-se chiar reproductibil în engleză: „Te doare la inimă, Johnny, mamă? - Whatever!”. I se adaugă clișee literare mai cunoscute, eminesciene la origine, dar intrate în uzul comun („ne-am dat mai hacana râulramul”), precum și structuri argheziene sau barbiene mai profunde, pentru cunoscători („misionari de-a pururi; de-a pururi, niciodată”; „dâr-a pașnicei sintaxe”; „să ne coacem în Florida și-n ostroavele Antile” etc.). Regulile se schimbă, surprizele sunt permanente: ici sursa deraierii e rima, eventual interioară (tangajul langajului
„Tangajul langajului“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5468_a_6793]
-
despre "adevărații Arnoteni"), în aceea a "madlenei" lui Proust (pentru că merge, uneori, la "noii Guermanți"), la Isarlîk (pentru că unora li s-a părut că i se potrivește lui Val Gheorghiu însuși, prea bine, în proză, ca și în publicistică, propoziția barbiană "Sfînt trup și hrană sieși, Hagi rupea din el") sau, iată, în categoria largă a "prozei de notație", unde contează, s-ar zice, în primul rînd, creatorul de "atmosferă"; în adevăr, Val Gheorghiu este un astfel de creator de culoare
Viețile după Val Gheorghiu by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6692_a_8017]
-
tinerețe sau a „măgăriei” pe care i-a fă- cut-o vechiului său coleg de liceu, Tudor Vianu, cât și, mai ales - în episoade savuroase - în privința mândriei lui de mare cuceritor (de reținut observația criticului legată de marea senzualitate a versurilor barbiene). Apropo de ultima, Crohmălniceanu se amuză copios să povestească un episod în care pretinde în fața poetului că i-a susținut cauza într-o dispută pe tema cuceririlor amoroase, în care avea drept contracandidat pe prietenul aceluia, Ion Vinea. Auzind cu
Pagini trăite de istorie literară by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4391_a_5716]
-
ca orice inventar de situații-limită, această literatură (mai veche sau mai nouă) dezvoltă o componentă pedagogică. Dacă nu e numaidecât o finalitate, literatura e, de multe ori, un paliativ al experiențelor carcerale. O cale de a deduce (inclusiv în înțeles barbian) prezentul din lecția trecutului. Într-un rând (pp. 104 - 107) e evocat elenistul D.N. Burileanu, care, în ale sale Note din închisoare subt ocupațiunea germană (1919), își pregătește, mental, o adevărată „bibliografie” de subzistență: „numaidecât îmi apar înainte o puzderie
Locuri fără memorie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3575_a_4900]
-
lui Pamfil Șeicaru am descoperit într-unul din numere, colaborarea lui „Dan Barbilian, profesor universitar”, care semnează articolul Un erou al războiului din Răsărit; matematicianul Ernst August Weiss, articol în cea mai mare parte inedit, și nesemnalizat de nicio bibliografie barbiană și nerecuperat de nici o ediție de până acum a poetului matematician. E drept că ediția Mircea Coloșenco semnalează un alt articol cu titlu asemănător apărut în ziarul„Acțiunea” al lui T.C.Bobeș, dar există diferențe fundamentale între unul și celălalt
O colaborare necunoscută a lui Ion Barbu by Dan Barbilian () [Corola-journal/Journalistic/3374_a_4699]
-
din abandonul imaginativului în notația realistă; el s-a ivit mai degrabă la intersecția unei vocații plastice stănesciene cu exuberanța ludică dimoviană.(...) Dar seducțiile centrifuge au fost geometrizate de un al treilea - și el decisiv - impuls, cel venit dinspre algebra barbiană a viziunii, primită prin releul doinașian." Cu toate că ,îngerii și-au făcut la noi faima mai cu seamă prin Blaga și Arghezi", Adrian Alui Gheorghe nu-i cîntă chiar pe ,acești îngeri pervertiți și seduși de fecioare ori contaminați de uman
Un postimpresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11071_a_12396]
-
ci la unul rostuit acum, din pagini de versuri și de proză), cu cîteva observații. Încearcă, întîi, serios-disimulat, să scape de nesuferita, în fond, etichetă, de matematician printre poeți. Caută, astfel, implicit, să îndepărteze de cartea lui umbra lirismului pur, barbian. Vrea, în schimb, să scrie o poezie sprijinită pe gramaticile "chomskyene", cu structuri superficiale ce decurg, prin transformări, din altele, de adîncime, un jurnal vag, de stări și de gînduri la limita dintre vis și trezie. Urmează o (falsă) confesiune
Sofisme vesele și triste by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11229_a_12554]
-
compromite nivelul creației cu lucrătura estetică, Virgil Dumitrescu se detașează cu bunăvoință de toți, nu cântând călinescian lucrurile din casă, nici reluând notă blestemelor argheziene ori derizoriul mironparaschivesc. El este mai precaut în această privință. În schimb, pe canavaua jocului barbian, a poeziei frigide, gen Mallarmé sau Șerban Foarță (născut și el tot în iulie (8, 1942, la Tr. Severin), Virgil Dumitrescu a compus Poeme în licanta veche, în număr de... cinci! Pe o metrica de tip folcloric (andaluz sau românesc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
cauze formale. Determinarea lor ține de contextul cultural, fenomenologic și structuralist, si de exigenta creatorului, nutrita din atâtea „lecții” și „poetici” întâlnite și predate că dascăl. Dintre acestea, referindu-ne doar la spațiul romînesc, se luminează, la un capăt, cea barbiana, iar la celălalt, cea soresciană - după cum accentul se mută de pe cuvânt pe existența. (Despre amândoi poeți, Marian Barbu a scris câte o carte: Simbolistică poeziei lui Ion Barbu, Ed. Spirit Românesc, Craiova, 1997, si La Lilieci șase cărți în căutarea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
din procesul de realizare a individuației. Sub primul aspect, poemele sunt construcții bine chibzuite și îndelung șlefuite, parcă la „școală maiștrilor” (unele poartă semnul „maistrului” așezat sub titlu: Cuvântul - sărbătoarea poeților (după o idee de Al. Philippide), Geometrul de la Păltiniș barbiana, Sâmburele personal barbiana, În viața muntelui călinesciana, Picătură de primăvară bacoviană, S-a revărsat argheziana, Secerat blagiana; altele prin dedicație: Nu ne-am nuntit lui Cezar Baltag, Vânat lui Vl. Streinu, Marmură zeiasca admirând statuia zeiței Venus din Milo, Zaruri
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
realizare a individuației. Sub primul aspect, poemele sunt construcții bine chibzuite și îndelung șlefuite, parcă la „școală maiștrilor” (unele poartă semnul „maistrului” așezat sub titlu: Cuvântul - sărbătoarea poeților (după o idee de Al. Philippide), Geometrul de la Păltiniș barbiana, Sâmburele personal barbiana, În viața muntelui călinesciana, Picătură de primăvară bacoviană, S-a revărsat argheziana, Secerat blagiana; altele prin dedicație: Nu ne-am nuntit lui Cezar Baltag, Vânat lui Vl. Streinu, Marmură zeiasca admirând statuia zeiței Venus din Milo, Zaruri lui V. G.
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
toți acei / Ce sapă-n cuvinte că într-un stei”, despărțindu-se de „Ceilalți care vorbesc în cuvinte lejere” și „Sunt precupeți de vorbe-n panere”, (Neobositul odor, p. 101), de „poezia leneșa”, cum a zis Ion Barbu. Din poezia barbiana, chiar dacă nu atât de evident în constituirea verbului secund, se aud sonuri și rezonări în câteva poeme (de pildă, în Geometrul de la Păltiniș: „E nașterea în zonă a ideii / Fierbinte că un popas în somn / Se-aud retragerile-n vânt
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
e suflare în vânt/ Răspunsu-i suflare în vânt”), în schimb alte poeme sunt deosebit de incitante, devenind în transpunerea lui Mircea Cărtărescu adevărate capodopere - în care cunoscătorul de poezie românească se va simți ca la el acasă. Iată, de pildă, ritmuri barbiene și de poezie populară românească în acest Subterranean Homesick Blues/ Dor de casă subteran: cât de diferit sună (în sensul pozitiv) „Johnny e în pivniță/ plămădind o prișniță” de „Johnny’s in the basement / Mixing up the medicine“! (Deși, după
Mircea Cărtărescu și Bob Dylan by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4059_a_5384]
-
noroc/ de te scoli vârcolac înecat într-un lac/ și te zbați și vorbești printre trestii dintre pești/ os beteag rebegit uite-o barcă/ trece parcă/ uite-n barcă un iubit/ sări și prinde-l/ ți-e menit”. Sonoritățile vag barbiene se prelungesc și în Indrușaim: „Indrușaim, mă-ndemni să deschid/ prin tine/ ațipite-năuntru, doline/ sub maluri/ surpate, vor fi văzute, prin miresme trecute/ și mângâiate/ prin pielea ta aspră-iubită, de frate” sau în Datul nedat: „Îmi crescuseră coarne de
Fugă într-un ev minor by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Imaginative/13570_a_14895]
-
poate face, dar în mod cert M.B. nu putea rămâne indiferent la următoarele fapte, direct și strâns legate de problema care-l preocupa, aceea de a-și cristaliza un punct de vedere care să-i permită "cuprinderea atât a liricii barbiene cât și a operei matematice a profesorului Dan Barbilian" (În oglinzi paralele, p.8): dezvăluirea parțială, în 1983, a unor documente din arhiva Stoilow, privind corespondența Barbilian-Stoilow; apariția, în 1984 a cărții lui Mandics György Ion Barbu - Gest închis (Editura
Ultimul Mihai Botez by Solomon Marcus () [Corola-journal/Memoirs/17023_a_18348]