365 matches
-
vor mai avea în curând, cui să predea? Doar niște indivizi inconștienți ar mai dori să-și întemeieze familii și să mai aibă și copii, în vremurile acestea vitrege, când omul e descurajat să muncească onest, dându-i-se cu barda în cap, ori punându-i-se pumnul în gură, ca să nu-și spună păsurile, ori să-și ceară drepturile! Lumea e cu susul în jos, iar indivizii au luat-o razna! Sistemul de valori este răsturnat. Foștii nomenclaturiști, ciracii și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93378_a_94670]
-
a arătat niște ilustrații din manuale cu luptătorii români: - Ia uitați-vă cum luptau strămoșii noștri! Aici, la Rovine în câmpii... cu lancea, cu sulița, cu arcul, cu sabia, cu...bolovani... Uite-l aici pe Mihai Viteazu’ cum dă cu barda în turci! Aici, la Grivița și la Plevna, cum ne urcam pe metereze și înfigeam țepușa în turci! Vedeți? Păi cum credeți voi că ne-am cucerit independența? Și aici, la Mărășești... ne luptăm în cămașă și izmene. Uite cum
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
o clipită, Împletitura se bățoșa brusc și, sub privirile uluite ale spectatorilor, el se cocoța pe ea ca pe-un par. Alteori și-o anina de gît, părînd o vită căreia i se tăiase căpățîna dintr-o singură lovitură de bardă, la formula lui magică. Într-o clipită, capul și trupul zăceau despicate În colbul deșertului; Făcătorul de Minuni pronunța aceeași formulă magică, dar În sens invers și atunci capul se Împreuna cu trupul, iar Împletitura de in de pe grumaz zăcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
salcie și coaja pentru acoperiș. Meșterii specializați în construcții din lemn, numiți dulgheri, prelucrau esențele de lemn locale: stejar (tălpile casei se făceau din stejar, dar și porțile de intrare în gospodărie), frasin, carpen, fag, ulm, arțar, tei. Dulgherii foloseau barda pentru cioplitul grinzilor, căpriorilor, furcilor, amânarilor, leațurilor etc. Scândurile necesare erau obținute prin despicarea butucilor cu o pânăză mare de ferăstrău, într-o instalație și unealtă numită trașcă; nu avem știre nici despre folosirea forței apei în purtat fierăstraiele de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
finisat superficial, chiar despicat, este secționat la dimensiunile determinate de distanța dintre „amânarii” dispuși vertical în talpa casei și prinși prin întapare în costoroabe. Pentru întaparea lemnului de umplutură se folosea sistemul mai vechi de „șănțuire” a amânarilor, cu toporul, barda și dalta. În funcție de locul ocupat de amânari, „șănțuirea” se făcea pe două sau trei părți unde întaparea lemnului, dispusă de josă în sus, între doi amânari, constituiau pereții exteriori și interiori. În locul șanțurilor se putea aplica, de o parte și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
două părți de suprarealiștii și tradiționaliștii bucureșteni, revendicată de Viața românească, e cel mai indicat astru pentru peisagiul nostru literar: mahalagiu, agricol sau haiducesc. Domnul Arghezi face poezii cu inocenta aplicațiune spre migală a unui ceasornicar. Câteodată trece și la bardă. O poartă țărănească în vopseli târgovețe ia ființă. Alteori, travestit în brodeuză, ia acul, foarfecele și lucrează pe olandă "à jour". Toate acestea sunt foarte bune deprinderi călugărești. Dar parfumurile duhovniceștilor virtuți le bănuim irevocabil mistuite. Nu găsim în prezența
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
în mai multe rânduri nemulțumit că i se trimite prea puțină mâncare. Mama vitregă spunând că îi trimite destulă mâncare, tatăl ei a pândit sosirea fetei și văzând cum împarte celor sărmani, s-a înfuriat afară din cale și scoțând barda pe care o purta la brâu, azvârlind-o spre ea, a lovit-o la un picior din care a curs mult sânge iar ea și-a dat în felul acesta sufletul în mâna lui Dumnezeu. Sfânta Filofteia avea atunci vârsta
SF.MC. FILOFTEIA DE LA CURTEA DE ARGEŞ de ION UNTARU în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363312_a_364641]
-
iaz o roată ce punea în funcțiune cazanul de țuică. O frumusețe! Mai sus - stăvilarul Bârzu - unde se încâlceau bilele și buștenii ce pluteau din munte - cel mai ieftin transport. Aici îi așteptau bilarii și țapinarii căutând semnele încrustate cu barda cu numele familiei respective. - Și noi aveam bușteni, mai ales platoșe de 1,5 m. pentru șiță. Toată iarna Iosif și apoi Costel băga șițari și confecționau șiță în salonul încălzit. Până-n primăvară făceau mii de pachete care erau încărcate
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
CU GHEAȚĂ PESTE MORMINTE Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 204 din 23 iulie 2011 Toate Articolele Autorului plouă cu gheață peste morminte în turlă un clopot se dă peste cap ies aburi din cripte și gem oseminte cu barda de parcă lovește-un casap smulge o țiglă vântul și-o duce departe în țarnă în lutul cleios țipă de moarte păsări năuce se zbat fără aripi târâte pe jos plouă cu gheață peste morminte ca un potop de sudalme pe-
PLOUĂ CU GHEAŢĂ PESTE MORMINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366846_a_368175]
-
frații împreună Roadele muncii în casă se-adună Sufletele iau vibrații din cosmos Mirul de pe cap coborât pe barbă Pe barba lui Aaron căzut pe umeri Rugile toate nu poți să le numeri Când timpul lovește-n noi ca o bardă Că roua Emanului se pogoară Pe munții Sionului că acolo Porunca Domnul ultima oară Binecuvântarea și viața sfântă Până în veac când coborâm dincolo Sufletele noastre spre cer se-avântă PSALMUL 133 Pe Domnul acum să binecuvântați Toate slugile Domnului din
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
Marafet, poetul Marin Moscu, prof. dr. Florentin Smarandache, dr. ing. Magdalena Albu, poeta bucureșteană Rodica Elena Lupu, scriitoarea Titina Nica Țene, prozatoarea Voichița Vereș Pălăcean, pictorii Radu Bercea și Bortă Ovidiu Ambrozie, fotograful bucureștean Silviu Racheriu, pr. dr. Al. Stănciulescu Barda, un suflet ales să fie apostol al românilor de azi. De asemenea, publiciștii Marin Ifrim, Maria Diana Popescu (Agero și Artemis), exegeta ieșeană Livia Ciupercă, Simona Botezan de la Washington DC, poetul Marin Trașcă, dr. ec. Radu Golban, care ne-au
GHEORGHE A. STROIA: O IDEE ZĂMISLITĂ ÎNTR-UN GÂND, UN VIS CONVERTIT ÎN CERTITUDINE (FAMILIA ARMONII CULTURALE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363559_a_364888]
-
câteva lucrări semnate de George Lowendal (la Muzeul de Istorie din cadrul Muzeului Bucovinei, la Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina din Gura Humorului, la Muzeul Etnografic „Samuil și Eugenia Ioneț” din Rădăuți, precum și în câteva colecții particulare). Regretata artistă plastică Ileana Bardă, care a fost unul dintre discipolii lui Lowendal, deținea mai multe lucrări care purtau semnătura acestuia, câteva piese de grafică fiind expuse, cu ani în urmă, în cadrul unei expoziții comemorative. La momentul la care se lucra la proiectul Muzeului de
BARONUL DIN GANG de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349044_a_350373]
-
curată... Gogomănie! M-a prins o neagră pasă, negre gânduri, După-adevăr am plâns în multe rânduri, Cine nu cunoaște? Zăceau în ghemotoace de hârtie Cu sârg mă apucam apoi a scrie, Din an în Paște. Dar când scriam dădeam cu barda-n lume Și tragedii, le deghizam în glume, Că, ce-or să-și facă? Știam că o să iasă iar scandalul Că asta-mi este firea, ăsta harul. Pân-o să tacă! Mi-au fost potrivnici sorții și norocul, Nici când n-
REPERE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349126_a_350455]
-
Din năvalnicele hoarde, Vrei să pui mizera-ți gheară Pe Ardealul nost, bastarde? Numa-numa,-n foc și pară Ca omizile veți arde, Stirpe hâdă și murdară De invadatori și coarde! Vă vom da pe toți afară Cu ciomege și cu barde, Iarba voastră rea să piară, Spurcăciuni patriotarde! Din pecinginea maghiară Și bâhleala lor de ceardă Au venit pământ să ceară Fără botniță și zgardă... Boanghenii degeaba zbiară Și poceala și-o desfardă Vărsând ură și ocară Din istorii de mansardă
GRUPAJ DE POEZII PATRIOTICE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349409_a_350738]
-
apărat a tale fruntarii. Păstrat-au Tisa,Nistrul și mândrii tăi Carpați, N-au lăsat să intre în glia ta barbarii. La Putna în mormânt și Ștefan se-nspăimântă, De mișelia cu care aleșii te-au vândut. Chiar Mihai Vitezu,cu barda lui cea Sfântă, E îngrozit de faima alesului corupt. Și din Albac răsună al cântului amar, Căci fii tăi sunt prigoniți pe al lor pământ, Iar Avram Iancu, batjocorit e de maghiar, Și nu-i lăsat în tihnă, nici în
ASCULTĂ ŢARA MEA de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349799_a_351128]
-
alb-negru-maro roșcat, maro-verde, alb-verde-negru etc. Avram Roșca Bălăceanu din jud. Suceava, cioplitor în lemn, realizează din lemn de cireș, nuc, prun, obiecte utilitare: linguroaie pentru stână, vase, căuce (căni de băut apă), după o tehnică specială: lemnul se cioplește cu barda, se scobește în interior cu tesla, se finisează cu scoaba (o daltă), se fac înflorituri cu gaifus (daltă de lemn, în formă de V). Culoarea se dă cu ulei vegetal, de floarea-soarelui, presat la rece și afumat pentru a rezista
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
în lădița mea. Soră-mea (care declarase că nu mai vrea porc în viața ei, de la accidentul cerebral de acum doi ani) se amăgește cu un șoric în colțul gurii. -Spune-i să ți le taie mărunt, că tu n-ai bardă și cuțite ascuțite la oraș! -Lasă, că de-acum proprietăreasa dictează! schimbă vărul stăpânul comenzilor. Trăiesc un sentiment de fericire...nu știu de ce. Mi-am dorit ziua aceasta! Și când eram copil, fugeam printre picioarele bărbaților care-l ajutau pe
TĂIEREA PORCULUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344443_a_345772]
-
piață, Cu pensia din urmă, nici n-o să ai de flori! În rugăciuni, la Domnul, ai pus, mereu, speranță Și untdelemnul sfânt în candelă să ardă. Țărâna se revoltă, de-atâta toleranță, C-atunci, când trebuia, n-ai apucat o bardă! Referință Bibliografică: Ce-ți mai dorești tu, astăzi, sărmană Românie? / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 259, Anul I, 16 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
CE-ŢI MAI DOREŞTI TU, ASTĂZI, SĂRMANĂ ROMÂNIE? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348140_a_349469]
-
belșug, basamac, barul “Brooklin”, Busuioacă Bohotin, berică, “bihoreană”, bărbați băuți bălăngănindu-se, borîtură, buticari, barosani, boși, barăci, basmale, băsmăluțe, batice, batiste, bluze bordo, băști, bikini, burci, blănuri bengoase, borangic, broderie bănățeană, beteală, botoșei bebeluși, bumbac, bretele, bulendre, belciuge, bomfaiere, bolțari, barde, bărdițe, bricege, butoiașe, budane, bidoane, bărdace, butii borțoase, beschii, baroase, bucșe, burlane, butelii, broaște, biciclete bușite, brichete, bibelouri bălțate, bătătoare, baloane, bocanci, bentonită, biciuri, biscuiți, bulion basarabenesc, bureți, baclavale, boia, boiele, borș, bomboane, bojoci, buturi, buturele, boașe berbec, batoane, balamucuri
BAZAR de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348214_a_349543]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > APLATISIMI..BARDE Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1328 din 20 august 2014 Toate Articolele Autorului Sunt cai ‘bravisimi pe imense bulevarde, Asteptând aplatisimi pe marginile barde, Cercând multiple muze pe isonul căutat, Le vor a sta supuse numai bune de
APLATISIMI..BARDE de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364815_a_366144]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > APLATISIMI..BARDE Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1328 din 20 august 2014 Toate Articolele Autorului Sunt cai ‘bravisimi pe imense bulevarde, Asteptând aplatisimi pe marginile barde, Cercând multiple muze pe isonul căutat, Le vor a sta supuse numai bune de jucat. Iată, unii cred că au atât de multe muze, Și-atunci le călăresc fără să le mai amuze, Nici nu pălesc crezând că's far
APLATISIMI..BARDE de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364815_a_366144]
-
Între sensuri făr'de sens adesea se înghes.. Cel mai de preț instrument al artistului, E arma expresiei ochind ținta kitsch-ului, Scotând ușor pe interlocutor din eul său, Înnobilându-l.. de-i usucă gândul cel rău! Referință Bibliografică: Aplatisimi..barde / Valerian Mihoc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1328, Anul IV, 20 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Valerian Mihoc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
APLATISIMI..BARDE de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364815_a_366144]
-
Bucuresti, cât și la New York. De altfel, domnul Ciucă este, deopotrivă, cetățean român și cetățean american (încă din anii ‘80), dar conștiința planetară nu apasă asupra identității sale de român și de oltean care luptă împotriva Guvernelor și dă cu barda în Dumnezeu, pentru că este anarhist și ateu. Poetul e dezamăgit de America, America își spionează poporul căruia îi acordă un înalt nivel de trai pentru a-l ține în frâu, cu pumnul în gură. Puterea mondială dă libertatea cu lingurița
VIRGIL CIUCĂ, UN ROMÂN AMERICAN ŞI POEZIA CA DISCURS MORAL ŞI REVENDICARE SOCIALĂ de AURELIU GOCI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366229_a_367558]
-
pentru viitorul imprevizibil. În spiritul său dur, haiducesc, poetul pune la zid pe toți vânzătorii de țară și neam: „Tâlharilor ce ne-ați adus la sapă/ Vă execut prin tragere în țeapă!/ Elitelor ce ați trădat poporul/ Vă ciopârțesc cu barda și toporul!// Pe voi ce ne-ați adus la disperare/ V-am condamnat la ocnele de sare/ Prelații ce se vor deasupra legii/ Îi voi decapita - cum doreau regii!/ Pe președinții care ne dezbină/ Am să-i arunc în flăcări
VIRGIL CIUCĂ, UN ROMÂN AMERICAN ŞI POEZIA CA DISCURS MORAL ŞI REVENDICARE SOCIALĂ de AURELIU GOCI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366229_a_367558]
-
și pe noi, vorbitorii limbii române, la interpretare, dar pe cei care nu o știu?! Înlocuirea cuvintelor într-un discurs ține mai mult de diplomație. Eu am învățat, însă, de la ai mei din neam că, atunci când vrei să dai cu barda, te duci și iei de la locul ei barda. Revin însă la prima ediție a ,,Zileleor Marin Sorescu'' și amintesc faptul că ele au fost organizate tot în vremuri de sărăcie. Se ține asta, adică sărăcia, de noi mai ceva decât
DESPRE PROSTIE ŞI SĂRĂCIE CA FORMĂ MANIFESTĂ, ARTICOL DE NICOLAE BĂLAŞA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351990_a_353319]