1,024 matches
-
care i l-aș putea face marelui nostru bard de la Mircești, Vasile Alecsandri, dacă aș avea curajul și talentul să i-l fac vreodată, nu înainte de a-i fi sărutat Miorița pe inimă, ar fi acela că, din grăbire, însuși bardul a scris că: românul s-a născut poet! Citind poeziile lui Theodor Răpan mă întorc și zic: poetul s-a născut român! Următorul volum, apărut în 1989 - Așa cum sunt (Editura „Eminescu”) exprimă autenticitatea creației poetului din punct de vedere tematic
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
paginile unei reviste din exil... - Într-adevăr, Maestrul a fost mânios pe Adrian Păunescu citindu-si interviul înjumătățit. Și, nu numai atât, fuseseră strecurate fraze care nu-i aparțineau. A fost revoltat la maximum, insă niciodată nu i-a răspuns „bardului de la Barcă”personal, acesta continuând să-i scrie și să-i trimită cărți cu autografe. - Cine dintre bursierii români l-a mai vizitat? - În apartamentul din Chicago și mai ales în incinta sălilor de curs ale Universității, Eliade a fost
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cum_au_trait_si_murit_sotii_el_stan_virgil_1360693010.html [Corola-blog/BlogPost/359345_a_360674]
-
ca să petreci; Pe lângă geții liberi Să viețuiești o vreme, Sperând, din suferință, Acasă să te cheme. M-au dus prin Urbe pașii Acuma, peste ani Și întrebat-am Tibrul Și parcul cu platani, De știu de firul vieții, De-a bardului iubire, De jertfa împlinită, Mult mai presus de fire... Am întrebat și piatra Augustului mărit: Pedeapsa lui Ovidius De unde-a răsărit? Dar peste tot răspunsul Mi-a fost șoptit în taină Și însuși împăratul A dat tăcerii haină... Tărâmul ce
PRIN ROMA LUI OVIDIUS de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/gentiana_groza_1496290946.html [Corola-blog/BlogPost/352689_a_354018]
-
ca parastasul după cei duși, e pomenit la câțiva ani. Pe Marin Preda, înțelegem că individioșii vor să-l suprime, dar cei care decid încă n-au curajul si impună pe homunculii lor, mai ales politici, ridicați la rang de bard național. Nomina... Citește mai mult Sau câte ceva despre Festiv-valurile Naționale de Literatură și Festiv-visele noastre... Ce caută valul-valurile în festiv? Să vină de acolo că au fost multe și pe majoritatea le-au măturat valurile vremurilor din viața noastră culturală
CONSTANTIN T. CIUBOTARU by http://confluente.ro/articole/constantin_t._ciubotaru/canal [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
ca parastasul după cei duși, e pomenit la câțiva ani. Pe Marin Preda, înțelegem că individioșii vor să-l suprime, dar cei care decid încă n-au curajul si impună pe homunculii lor, mai ales politici, ridicați la rang de bard național. Nomina... ... IX. CONSTANTIN T. CIUBOTARU - ALBINEII (2), de Constantin T. Ciubotaru, publicat în Ediția nr. 873 din 22 mai 2013. Urmașii lui Călifar În Teleorman eu am ajuns prima dată când aveam opt ani. Adus cu trenul Foamea. Părinții
CONSTANTIN T. CIUBOTARU by http://confluente.ro/articole/constantin_t._ciubotaru/canal [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
vremuri. Ni s-a părut înțelept să cunoaștem infinitul I-am spus Zalmoxis, mândrii feciori pe altarul dintre lumii, Mame cerești Valuri de soare, valuri de iubiri îngenunchiate... Zalmos...puterea renascută din grotele timpului plutește peste văi de lumină. Brazi, barzi la izvorul infinitului Muzica sferelor aripi de cer Aurul lichid arde Lumi de azur îmbrăcate în purpură Saturnian strai. Pe trepte de jar Hristicul curge botezul de foc Constelațiile se preling din creuzetul cu aur lichid În eternitatea vie Ochiul
ALTARUL LUMINII (POEME) de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 by http://confluente.ro/camelia_tripon_1412068803.html [Corola-blog/BlogPost/347876_a_349205]
-
trupu-i urlă-n căi batute, Și orizonturi se despart iar sila zbuciumă-n redute, E arșiță în pragul lumii, vestigii-n gânduri de prăpăd, Doar Domnul osândit de vremuri ramâne-al cerului sobor, Tot ce e scris în adevăr în scripte barzii au dat onoruri Răstălmăcirii nasc unghere spre colțul negru-al disperării, O, moarte-n cruci respir perfidă, ne vom întorce-n frumuseți, Ești jalea lumi-n disperare cu jertfa de credință-n vieți, Pe-acestă undă-adapi pământul cu pilde-n corul mântuirii
ECOURI de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 by http://confluente.ro/aurel_auras_1461652537.html [Corola-blog/BlogPost/384984_a_386313]
-
cu noi te luăm în suflet, iubita noastră Terra! LUNA Ești piatră nestemată de inel ceresc cădelnițând Pământul orbital în dansuri nupțiale; ești gura cerului fierbinte prin care bolta rostește poezii, de mii de doruri aprig sărutată, de mii de barzi mereu cântată... Ești primul astru vizitat de noi, ce te-ai sfințit sub pași omenești! Vernale nopți, poeme de-ntuneric, cuprinse-s de lumina clopotului tău, închise-n cupa florilor de vară... Selenă dulce, crăiasă mândră-a nopții, ne-arați
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1496113544.html [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
parafrazând afirmația unuia dintre admiratorii acestuia, va sublinia sfidător că nici un poet nu este mai valoros decât Eminescu, stârnind indignarea celor prezenți și, mai ales pe a lui Maiorescu, deoarece acesta, într-un studiu privind poezia românească, îi dăduse întâietate Bardului de la Mircești. NICOLAE DINA ALEXANDRIA - TELEORMAN Referință Bibliografică: UN TRIUNGHI AMOROS CELEBRU / Nicolae Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2203, Anul VII, 11 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Nicolae Dina : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
UN TRIUNGHI AMOROS CELEBRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1484127146.html [Corola-blog/BlogPost/369393_a_370722]
-
frică, de plăcere / Tremură-n mine sufletul meu bolnav./ Să cânt? Dar oare la a ta privire / Nu amuțește cântul de-admirare-/ Nu ești un cântec înseși,-cel mai dulce- / Cel mai frumos, ce a fugit v’odată / Din arfa unui bard? O, fecioară,/ Vin lângă mine, să mă uit în ochi-ți, / Să uit de lume, ah! să pot uita / Fierea cu care ei m-au adăpat / În lume. Cine-ar fi știut / Că-n fundul mării tu trăiești, copilă,/ Ca
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398262530.html [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
rugăminte - „(...) supuși la curte astăzi rugăm Domnul/ sub cerul liber ca să trecem Prutul/ pierdut-am pașaportul pe la poartă/ și-aducem ca dovadă și ca soartă/ amprenta noastră când frământăm lutul (...)” - ce-l așează pe Alexandru Bolache în compania unor valoroși barzi basarabeni, cum ar fi Grigore Vieru, Leonida Lari, Nicolaie Dabija ș.a., făcându-ne să îi iubim, ireversibil și necondiționat, stihul. Tot ca poeții amintiți mai sus, și buzoianul nostru a închinat versuri memorabile mamei și satului, satului din amintirile sale
NOI APARIȚII EDITORIALE – DECEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1418195781.html [Corola-blog/BlogPost/363277_a_364606]
-
pe dinafară circa 150 de poezii, multe scrise de Mihai Eminescu. După evenimentele din Ungaria, în Penitenciarul Codlea (Brașov) am avut șansa să stau în aceeași celulă cu un grup de scriitori germani: Hans Bergel, anchetat pentru nuvela Prințul și bardul, părintele Andreas Birkner, pentru nuvela Scroafa cu cei șapte purcei, Georg Scherg, profesor universitar de limba germană de la Universitatea din Cluj, criticul literar Wolf Aichelburg și tânărul teolog Harold Siegmund, poet. Aici, în fiecare seară, se discutau diferite cărți de
VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist by http://balabanesti.net/2015/12/19/o-viata-de-lupta-suferinta-si-speranta/ [Corola-blog/BlogPost/340023_a_341352]
-
GEORGE ROCA - ODĂ PENTRU GRIGORE VIERU Autor: George Roca Publicat în: Ediția nr. 410 din 14 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Plecași și dumneata spre ceruri Să-l întâlnești pe bădița Mihai Acolo sus sunt mulți poeți de faimă Și barzi și muze și îngeri... în alai ! Îi vei găsi pe Cezar și Nichita, Alături de Alecsandri cel blând Pe Goga, pe Coșbuc, pe Labiș Și mulți ce scris-au „ghiersuri” pe Pământ. Te va întâmpina și Carmen Sylva Regescul vers să
ODĂ PENTRU GRIGORE VIERU de GEORGE ROCA în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_oda_pentru_grigore_vieru_george_roca_1329215775.html [Corola-blog/BlogPost/356329_a_357658]
-
lumea în mișcare, inima noastră visând la ziua de-acum, când multe nu s-au întâmplat. ...Mai sus de Biblioteca Centrală Universitară, printre teii care tivesc trotuarele, urci spre Copou și, când intri în Parcul renumit, dai de Teiul Marelui Bard. Vântul adie, adesea, a Eminescu... Bănci romantice cu pasageri prozaici, uneori cu îndrăgostiți, alături și de Veronica Micle, împietrită-n dragoste și durere, muză și poet, speranță, bucurie și disperare... Obeliscul cu patru lei sculptați în piatră, aflat la intrarea
GÂNDURI DE SUB PLEOAPE: PRIN IAŞII STUDENŢIEI MELE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1455951082.html [Corola-blog/BlogPost/367639_a_368968]
-
cărările, drumurile sînt pline / de lapte și miere.”, pentru că, în poezia “Cercuri exclusiviste”, să se detașeze de sine însuși, pentru a avea o percepție mai profundă a poeziei la cea mai emblematică trăire: “probabil în alte vieți am fost un bard nemulțumit / de starea lucrurilor.” Sigur, “draperiile amurgurilor” îi definesc poezia și trebuie să subliniem încă o dată grația interioară, pentru că versurile curg din propia lor metaforă, adîncind-o: “draperia amurgurilor ratate / în uzura fanteziilor deja împlinite.” Ș i acum începe să se
AUREL AVRAM STANESCU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_aurel_avram_stanescu_ioan_lila_1356286890.html [Corola-blog/BlogPost/351576_a_352905]
-
de Elio di Rupo. În Belgia spectrul politic este larg și împărțit la paritate : există cam 3-4 partide importante de o parte și la fel de cealaltă parte a baricadei. Dar de vreme ce valonii rămân divizați pe culori și interese, flamanzii, de când cu bardul Barth, s-au adunat sub același interes, cântă același solfegiu. Se spune despre Barth de Wawer - un profesor de istorie de la Universitatea bruxelleeză - că ar fi foarte deștept și curajos, dar mai ales neînduplecat, încăpățânat chiar, fapt ce până acum
BUTOIUL CU PULBERE AL EUROPEI ? de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 by http://confluente.ro/Belgia_butoiul_cu_pulbere_al_europei_.html [Corola-blog/BlogPost/349698_a_351027]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > BUNICII Autor: Ioan Adrian Trifan Publicat în: Ediția nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului BUNICII miroase a mioriță și-a cetină de brad și a cenușă-n vatră și-a viers dulceag de bard... adulmec de departe miros de câmp cu flori ascult: și-ncet răzbate un râu prin trecători... Bucegii-mi ies în cale semeți, impunători și Prahova la vale se zbate în vâltori și undeva, la câmp, se vede o casă bătrânească și
BUNICII de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ioan_adrian_trifan_1483712044.html [Corola-blog/BlogPost/367990_a_369319]
-
însoțită de multiple simboluri evanescente: În Jaipur la bijutieri/ având privire/ de faur vinovat/ n-am terminat zidirea// astăzi ard/ în scafele cu zmoală/ o boare de hazard/ ieri tencuiam zadarnic în palat/ dovezi că sufletele sunt safire// rebut de bard/ zidar uitat/ la moartea mea/ acest poem ar trebui să se răsfire (India mea). Aici vorbim despre edificare, migălos demers al ideilor scăldate în sânge (Construind). Pentru artist, solitudinea are rol esențial, astfel arătându-i-se lumea lumilor (Disonanța) cu
NEVINDECĂRI MEREU ȘLEFUITE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1456081114.html [Corola-blog/BlogPost/370082_a_371411]
-
asta orizontul nostru cultural de la Țarigrad către Occident, abia începeau să umble pe la școli la Paris pe vremea când Constantin Sîngheorghe umbla cu pitac să-l prindă pe Carfin Pandoleon, țiganul sclav fugit de pe moșia boierului Cândescu. Tudor Chirilă, acest bard al generației cool, se minuna de plăcerea pe care i-a procurat-o Aferim! în ciuda faptului că nu a înțeles 25% la sută din ce se spune în film. Gândindu-ne totuși că scenariul este făcut din punerea cap la
Aferim! Suntem din (ne)fericire un norod de maneliști by https://republica.ro/aferim-suntem-din-ne-fericire-un-norod-de-manelic-ti [Corola-blog/BlogPost/338165_a_339494]
-
un festival de teatru celebru . Orășelul trăiește și înflorește din Stratford Festival. Iată una din sălile de teatru: și un anunț cu programul festivalului care urma să înceapă în curând. În vecinătate este localitatea numită, cum altfel? Shakespeare. Omagiu marelui bard, evident, dar ne-am amuzat cât de banal a devenit prin uzul numelui în viața de zi cu zi: Brutăria Shakespeare; Fermă Shakespeare, sau chiar: Tractoare Shakespeare. În calea de întoarcere spre casă ne-am oprit ai la Kitchener-Waterloo orașe
ÎN MARTIE PRIN ONTARIO de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/Impresii_din_canada_elena_buica_1331576078.html [Corola-blog/BlogPost/354499_a_355828]
-
adresează tuturor vârstelor - prin prolificitatea literară demnă de invidiat, GEORGE PEAGU, la cei doar 77 de ani(șori), reprezintă portretul poetului împlinit, prin venele căruia curg râuri de cerneală, întru noblețea și perenitatea artei sale. La ceas aniversar, îi reamintim bardului bucureștean că mai are încă multe de spus, încă multe suflete de bucurat, încă multe pagini de umplut cu lumina strălucitoare a sufletului său blând, care știe să declare dragoste, dar să și clameze revoltă. Acest volum s-a născut
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE ÎN LUNA MAI 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_stroia_1401443629.html [Corola-blog/BlogPost/342392_a_343721]
-
și-acuma, de mă chemi, Iubită Românie, ’s pregătit! Sunt pregătit! ACOLO ESTE ȚARA MEA... DAR NU ȘI RAIUL ROMÂNESC! Se-ntoarce Monarhia Română printre noi! Ne cheamă la spectacol, un glas, să ne unim în dragoste de Țară: E Bardul din Craiova! ...și mergem, ca... un ceas și noi... să-l ascultăm. S-așează-n bănci cu noi, Radu și Margareta, după ce comuniștii cu totul ne-au tâmpit... Ne-au dărâmat Biserici, sau le-au umplut de vite, iar în români-creștini, pe
SĂ MĂ IERŢI, AŞ VREA, ROMÂNE! (POEME) de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 65 din 06 martie 2011 by http://confluente.ro/Sa_ma_ierti_as_vrea_romane_poeme_.html [Corola-blog/BlogPost/350482_a_351811]
-
mergem, ca... un ceas și noi... să-l ascultăm. S-așează-n bănci cu noi, Radu și Margareta, după ce comuniștii cu totul ne-au tâmpit... Ne-au dărâmat Biserici, sau le-au umplut de vite, iar în români-creștini, pe mulți sălbăticind!... Încurajează Bardul, cu ale lui cuvinte, pe „căpșunarii” Țării plecați printre străini... Din ochi ne țâșnesc lacrimi, ...din glasul lui suspine: Azi dragostea lui Tudor, străpunge pe români! Bardul aplaudat, revine iar în scenă, dar nu vrea nici un cântec, în plus, a
SĂ MĂ IERŢI, AŞ VREA, ROMÂNE! (POEME) de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 65 din 06 martie 2011 by http://confluente.ro/Sa_ma_ierti_as_vrea_romane_poeme_.html [Corola-blog/BlogPost/350482_a_351811]
-
sau le-au umplut de vite, iar în români-creștini, pe mulți sălbăticind!... Încurajează Bardul, cu ale lui cuvinte, pe „căpșunarii” Țării plecați printre străini... Din ochi ne țâșnesc lacrimi, ...din glasul lui suspine: Azi dragostea lui Tudor, străpunge pe români! Bardul aplaudat, revine iar în scenă, dar nu vrea nici un cântec, în plus, a ne cânta... Degeaba îi ceream, cu toții, să ne cânte, cum numai el o știe: Acolo-i Țara mea! Scârbiți de „tovi-tovarăși” și de ai lor „tovi-pretini”, ne-
SĂ MĂ IERŢI, AŞ VREA, ROMÂNE! (POEME) de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 65 din 06 martie 2011 by http://confluente.ro/Sa_ma_ierti_as_vrea_romane_poeme_.html [Corola-blog/BlogPost/350482_a_351811]
-
au legi pentru-a plăti normal pe cel muncit... Monarhii nu promit a da la oameni bani, cum scapă printre degeți un ”Becali” zmintit; Ce pot reda ei totuși Românului din lume? Cinstea și demnitatea! ...ce-atâta ne-am dorit. Bardul plecă! ...Cum? ... Nu știm! Nici pe unde... Cu toții am fi vrut azi a-l îmbrățișa! Degeaba i-am cerut, în lacrimi, să ne cânte, Cum numai el o știe: Acolo-i Țara mea!... SĂ MĂ IERȚI, AȘ VREA, ROMÂNE! MOTTO
SĂ MĂ IERŢI, AŞ VREA, ROMÂNE! (POEME) de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 65 din 06 martie 2011 by http://confluente.ro/Sa_ma_ierti_as_vrea_romane_poeme_.html [Corola-blog/BlogPost/350482_a_351811]