KorAP: Find »[drukola/base=basarabean & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...123 >

3,060 matches

Corola-blog/BlogPost/375533_a_376862

și sovietică, rusificării acerbe Limba în Basarabia a fost sacralizată. După ocuparea ei în a. 1812 Rusia țaristă a stăruit prin toate mijloacele (colonizare, rusificare acerbă prin școală, biserică, administrație, armată) să transforme Basarabia într-o gubernie, iar pe românii basarabeni - în adevărați ruși. S-a întâmplat însă o minune. Rușii, ucrainenii, bulgarii aduși în Basarabia se moldovenizau. Unul dintre cei mai aprigi susținători ai rusificării, istoricul și omul politic Batiușkov recunoștea că „Basarabia este departe de a fi rusească, atât

DE ZIUA LIMBII ROMÂNE ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1472642586.html [Corola-blog/BlogPost/375533_a_376862]
șir de cercetători au remarcat această moldovenizare a populației rutene care se întinde nu numai la limbă, ci și la felul de viață”. Acerst proces de moldovenizare a ucrainenilor a avut loc mai intens în alte zone ale Basarabiei. Românii basarabeni, în mare parte au supraviețuit, renăscând ca pasărea Phoenix prima oară la 1918 după acerba rusificare țaristă de peste 100 de ani și la 1989 după rusificarea sovietică diabolică promovată sub masca internaționalismului proletar de peste 70 de ani (mă refer la

DE ZIUA LIMBII ROMÂNE ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1472642586.html [Corola-blog/BlogPost/375533_a_376862]
dispărut, iar limba vorbită (și la bucătărie) ar fi fost limba rusă. Ceea ce ne-a salvat întrucâtva de la asimilare completă a fost acea vecinătate permanentă favorabilă pentru menținerea flăcării aprinse (mă refer la țara-mamă de peste Prut). În perioada țaristă intelectualitatea basarabeană se refugia peste Prut pentru a-și păstra limba și istoria. În perioada sovietică, pentru cei rămași în Basarabia grație, progresului tehnic, limba română trecea Prutul, chiar dacă acesta avea șapte rânduri de sârmă ghimpată și era păzit vigilent. După alegerea

DE ZIUA LIMBII ROMÂNE ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1472642586.html [Corola-blog/BlogPost/375533_a_376862]
Corola-blog/BlogPost/379094_a_380423

plus lichelele noastre stataliste, care vor să dețină cu orice preț puterea nu pentru a face ordine în țară, dar pentru a se îmbogăți de pe urma ei, a puterii... Acum, după scurgerea a 5 ani, urmărind evoluarea evenimentelor pe segmentul nostru basarabean mă gândesc câtă dreptate au avut spusele mele de atunci? Încerc să caut lumină... E cunoscut de pe băncile școlii, că la o anumită perioadă de timp totul se schimbă, dorim noi ori nu dorim: se schimbă omul la înfățișare sub

MEDITAŢIE ÎNAINTE DE FURTUNA ALEGERILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1472214713.html [Corola-blog/BlogPost/379094_a_380423]
Corola-blog/BlogPost/356013_a_357342

Gafencu devine student al Universității din Iași, în cadrul Facultății de Drept. În anul 1941, cu doar două zile înaintea declanșării rebeliunii legionare, ajunge șef al Frațiilor de Cruce din orașul Iași. Această împrejurare s-a dovedit fatală pentru destinul studentului basarabean. Valeriu Gafencu s-a implicat în tulburările locale, rapoartele autorităților semnalând faptul că, în prima zi a rebeliunii, acesta s-a deplasat la Liceul de băieți "Mihail Kogălniceanu"și a "ordonat suspendarea cursurilor pentru o oră". Prin Sentința nr. 485

ORTODOXIA SI STATUL SUB REGIMUL TOTALITAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ortodoxia_si_statul_sub_regimul_totalitar_.html [Corola-blog/BlogPost/356013_a_357342]
Corola-blog/BlogPost/342508_a_343837

călugări, împotriva popoarelor migratoare. Acest loc de așezare strămoșească al dacilor de pe aceste plaiuri moldave din veacurile trecute, constitue astăzi, un act demn de cercetare și documentare pentru mulți cercetători și arheologi din Europa. Zilele petrecute la Chișinău printre frații basarabeni, au fost emoționante fiindcă eu m-am aflat pentru prima dată aici; însă totul adecurs atât de firesc ca și când eu, mă aflam acasă. Aici, l-am întâlnit pe Ștefan cel Mare și Sfant cu mâna ridicată spre cerul albastru parcă

ZILE DE OCTOMBRIE LA CHIŞINĂU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zile_de_octombrie_la_chisinau.html [Corola-blog/BlogPost/342508_a_343837]
Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722

vecie. Când un neam întreg gândește un singur gând și inimile a milioane de oameni palpită de o singură simțire-oare este putere omenească, care să-i poată sta împotrivă?” (Dacia Nemuritoare-Publicație Patriotică, nr. 29, Ianuarie 2016, p. 5) Străbunicul, dulcele basarabean, care a punctat Istoria noastră, care a rămas imortalizat pe vecie în fotografia realizată de Samoil Mârza, la marele Eveniment, Străbunicul acela frumos, cioplit de Dumnezeu, drept ctitor de Neam, susură azi în lacrimile de bucurie ale strănepoatei Alexandra-Svetlana: „... Cum

FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
Corola-blog/BlogPost/363612_a_364941

de „Basarabie răstignită” cu sunt numărul căderilor sub cruce ale Mântuitorului, tot răstignit pe nedrept, cu asumare deplină a suferinței răstignite, în perspectiva restaurării neamului românesc. Păstrând tradiția volumelor precedente, se poate desluși și în acesta din urmă, fierberea poporului basarabean în practica exercițiului democratic, având scena politică mereu invadată de lideri mânați din spate de alte interese și obligații ce nu coincid totdeauna cu năzuințele populației. Al XII-lea volum “Basarabie răstignită”, este parcă mai încărcat de atitudine revoluționară din partea

VALERIU DULGHERU – BASARABIA RĂSTIGNITĂ de DUMITRU MNERIE în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dumitru_mnerie_1453955909.html [Corola-blog/BlogPost/363612_a_364941]
Corola-blog/BlogPost/369517_a_370846

conversațiile cu consătenii. De vină este Biserica și Organele Supreme de Stat. Biserica e vinovată, că nu poate să treacă la un stil unic, mondial, stilul nou. Nicidecum Mitropolia Moldovei nu se poate rupe de la Patriarhia Moscovei. Numai noi, românii basarabeni din tot neamul romanic petrecem sărbătorile creștine în același timp cu un neam străin- slav. Vina guvernanților este, că nu pot influiența prin lege acest litigiu, care poate fi hotărât odată pentru totdeauna- să declare zile de sărbătoari creștine numai

REGINA ANOTIMPURILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1484418488.html [Corola-blog/BlogPost/369517_a_370846]
Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177

2000) Incursiuni biografice și frânturi de gânduri la împlinirea a douăsprezece ani de la marea sa trecere ... 1927 - 1 Octombrie: S-a născut în comuna Lozova-Vornicești, județul Lăpușna din Basarabia, din părinții Vera (născută Roșu) și Vasile Vornicescu, neam de plugari-răzeși basarabeni, cu credința în Dumnezeu. Este cel mai mare din cei cinci copii ai familiei Vornicescu. „Niciodată n-am uitat, și nu voi uita câte zile voi avea, Codrii Lăpușnei, Vornicenii, Căpriana”. A fost botezat creștinește, în biserica din sat, primind

ÎNALT PREA SFINŢIA SA DR. NESTOR VORNICESCU – MITROPOLITUL OLTENIEI (1927 – 2000)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_inalt_prea_sfintia_sa_dr_stelian_gombos_1337321823.html [Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177]
toată demnitatea și încrederea în Dumnezeu crucea vieții și a suferinței, vreme de mai mulți ani! ... De aceea, pentru noi, din anul 2000, această zi va comemora totdeauna, acest eveniment închinat logofătului spiritual al Olteniei sfârșitului de secol XX - Cărturarul basarabean Nestor din Bănia Craiovei!... Drept urmare, în iureșul zilei și în vârtejul timpului mi-am adus aminte, pentru câteva momente, de Înaltpreasfințitul Părintele nostru Mitropolit Nestor a cărui plecare, zicem noi prematură, o regretăm foarte mult și astăzi!... De ce acest lucru

ÎNALT PREA SFINŢIA SA DR. NESTOR VORNICESCU – MITROPOLITUL OLTENIEI (1927 – 2000)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_inalt_prea_sfintia_sa_dr_stelian_gombos_1337321823.html [Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177]
Corola-blog/BlogPost/348297_a_349626

în breaslă - Vasile Șoimaru, de câteva ori chiar prin aportul direct al generosului redactor-șef, în medie două numere dintre cele patru anuale ale BiblioPolis-ului ajung în patrimoniul personal sau/și în cel al Bibliotecii Comunale Miroslovești (secțiunea “Carte basarabeană”). De atunci mă consider răsfățatul acestui produs cultural, girat în ultimii ani (prin Consiliul științific) de distinșii academicieni Mihai Cimpoi și Nicolae Dabija și desăvârșit prin contribuția dedicată a doamnei conf. univ. dr Lidia Kulikovski, directorul publicației, și a celui

BIBLIOPOLIS ... ŞI UN REFLEX CONDIŢIONAT (GÂND ANIVERSAR) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Bibliopolis_si_un_reflex_conditiona_gheorghe_parlea_1331661581.html [Corola-blog/BlogPost/348297_a_349626]
deosebit de hrănitoare pentru minte și suflet, deosebit de folositoare cititorului comun care se străduiește mereu să risipească ceața din juru-i, care caută (încă mai caută!) sensurile vieții, care încearcă să urmeze făgașul/matricea Neamului său, care caută modele. Prin acești cărturari basarabeni - în ale căror demersuri publicistice promovează cultura românească, în unitatea ei firească (“de la Nistru pân' la Tisa”) și în canonul ei de moralitate creștină - trăiesc sentimentul că rana încă sângerândă a Neamului cel despărțit de veacurile nedrepte ale Istoriei începe

BIBLIOPOLIS ... ŞI UN REFLEX CONDIŢIONAT (GÂND ANIVERSAR) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Bibliopolis_si_un_reflex_conditiona_gheorghe_parlea_1331661581.html [Corola-blog/BlogPost/348297_a_349626]
Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234

numai ocupațiile, ci și arte specifice localității și chiar zonei sunt prezente la Festivalul de la Ciocănești: pictură, muzică de toate tipurile și pentru toate vârstele: simfonică, ușoară, populară, folk interpretată de artiști din toată Bucovina, din Ardeal, din Republica Moldova, români, basarabeni și ucrainieni. La Pensiunea „Melios” a avut loc vernisajul expoziției de grafică umoristică a artistului plastic tenor Sorin Ursan Delaclit care a luat în vârful penelului au fost luate mai ales personalități politice ale timpului. Tenorul a executat portrete vizitatorilor

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
Corola-blog/BlogPost/343547_a_344876

cărți existente, prin iscusința de a versifica, prin stilul format ca și prin căldura și sinceritatea sentimentului de credință și de iubire pentru Dumnezeu. Cele trei poezii din lirica acestui poet, alese de antologator, sunt reprezentative. O serie de poeți basarabeni și-au adus și ei ofranda lui Dumnezeu în această Antologie. Astfel sunt: Galina Furdui din Soroca, prezentă cu cinci poeme remarcabile, Mihai Prepeliță, Radmila Popovici, dar și teleormăneanul Florian Saioc - cu un grupaj consistent de 11 poezii care-i

POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1404660974.html [Corola-blog/BlogPost/343547_a_344876]
Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693

puternică înrâurire asupra studenților din Odessa și împreună vor organiza un congres la 23 martie 1917. În 18 aprilie la Odessa a avut loc o manifestare a soldaților români la care au luat parte 12.000 de ostași și studenți basarabeni și transnistrieni. La 9 aprilie ziarul „Cuvânt moldovenesc” publicase programul P.N.M. care cuprindea printre altele și drepturi naționale pentru românii de dincolo de Nistru, iar în 14 aprilie se înființase „Asociația învățătorilor moldoveni din Basarabia și de dincolo de Nistru”(47). Congresul

TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
în parlament și în presa internă și internațională(66). Înainte de 28 iunie 1940 și în zilele următoare se vorbea despre reunirea noilor teritorii dintre Prut și Nistru cu RASSM. Agenția RATAU transmitea din Balta despre mitingul consacrat susținerii „întrunirii poporului basarabean cu poporul RASSM.” Ecouri ale intenției CC al PC din URSS din 11 iunie 1940 se regăsesc în paginile Moldovei Socialiste din 13 iulie 1940: „cu mare bucurie am aflat noi că Sovietul Comisarilor Poporului din CC al PC Unional

TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
SSM”. Kremlinul comandase culegerea de date în vederea luării hotărârii privind structura administrativ teritorială a RSSM. Un asemenea raport datat la 15 iulie 1940 și semnat A. Scerbacov care ținând cont de considerente etnice, istorice, economice, propune pe lângă cedarea dintre județele basarabene doar a Hotinului (care împreună cu Cernăuțiul să aparțină Ucrainei), iar din RASSM să cedeze Ucrainei doar raioanele Balta și Pesceansc. Viitoarea Moldovă urma să aibe 5 regiuni: Bălți, Chișinău, Bender, Akkerman și Tiraspol cu raioanele Ananiev, Valea Hoțului, Grigoriopol, Dubăsari

TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
pentru poporul românesc”, Chișinău 1992, pag. 103 (10) A. Boldur, „Istoria Basarabiei”, București 1992, pag. 177. (11) D. Pocitarencu, Cetatea Thighina, „Patrimoniu” nr.2/1991, pag. 22, Chișinău. (12) I. S. Nistor op. cit., pag. 16. (13) E. Șt. Holban, Figuri basarabene, „Basarabia” nr.3/1992, pag. 89. (14) A. Crihan, Basarabia nr. 10/1991, pag. 69. (15) XXX „Istoria României în date”, Chișinău 1992, pag. 138. (16) N. Iorga, Istoria românilor prin călători, București 1981, pag. 276. (17) I. S. Nistor

TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
S. Nistor, op. cit. , pag. 19. (18) N. Iorga, Românii de peste Nistru, „Basarabia”, nr. 11/1992, pag. 87. (19) E. Lozovan, Românii orientali..., „Neamul Românesc”, nr.1/1991, pag. 32. (20) I.S. Nistor, op. cit., pag. 23. (21) E. Șt. Holban, Figuri basarabene, „Basarabia”, nr.1/1992. (22) I. S. Nistor, op. cit., pag 26. (23) Șt. Ciobanu, Cultura românească în Basarabia, Chișinău 1992, pag. 23. (24) E. Șt. Holban, Prin veacurile învolburate..., „Basarabia”, nr.1/1992. (25) M. Iacobescu, Din istoria Bucovinei, București

TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
S. Nistor, op. cit., pag. 35 (42) A. Nour, în „Basarabia” nr. 1/1991, pag. 82 (43) Ibidem, pag. 85 (44) I. S. Nistor, op. cit., pag. 35 (45) Ibidem, pag. 39 (46) A. Boldur, op. cit.., pag. 512 (47) . Șt. Holban, Figuri basarabene, în Basarabia, nr.3/1992, pag. 89 (48) Ibidem, pag. 91 (49) C. Botoran, M. Retegan, 1918 - Făurirea României Mari, Buc. 1993, pag. 48 (50) I. S. Nistor, op. cit., pag. 49 (51) A. Chiriac, Mic dicționar al membrilor Sfatului Țării

TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
48 (50) I. S. Nistor, op. cit., pag. 49 (51) A. Chiriac, Mic dicționar al membrilor Sfatului Țării, Patrimoniu nr.4/1991, pag. 77 (52) Șt. Bulat, Ședințele Sfatului Țării, Patrimoniu, nr.2/1991,pag. 140 (53) E. Șt. Holban, Figuri basarabene, Basarabia nr.12/1991, pag. 97 (54) D. Timonu, în Basarabia nr. 12/1992, pag. 198 (55) XXX 1918, vol.VI, Buc. 1986, pag. 466 (56) I. S. Nistor, op. cit., pag. 60 (57) Ibidem, pag .61 (58) M. Bruhis, Rusia

TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
XXX 1918, vol.VI, Buc. 1986, pag. 466 (56) I. S. Nistor, op. cit., pag. 60 (57) Ibidem, pag .61 (58) M. Bruhis, Rusia, România, Basarabia, Chișinău,1992, pag. 343 (59) I. S. Nistor, op. cit., pag. 68 (60) L. Lari, Labirintul basarabean, în Îndemn la înălțare în istorie, Chișinău 1990, pag. 185 (61) V. Mândricanu, în Nistru nr.2/1990, pag. 69 (62) I. S. Nistor, op. cit., pag. 65 (63) L. Lari, op. cit., pag. 185 (64) N. Dabija, în Literatura și Arta

TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
pag. 69 (62) I. S. Nistor, op. cit., pag. 65 (63) L. Lari, op. cit., pag. 185 (64) N. Dabija, în Literatura și Arta, Chișinău nr.22/1996 (65) I. Datcu, Basarabia nr.11-12, an1993, pag. 191 (66) E. Șt. Holban, Figuri basarabene, Basarabia 1/1992 (67) A. Văratec, Dezintegrarea Basarabiei la 1940, Revista Istorică nr.1-2/1992, pag. 154 (68) XXX Pactul Molotov-Ribbentrop, pag. 82, Chișinău 1992 (69) XXX Ibidem, pag. 90 (70) XXX Ibidem, pag. 83 (71) XXX Ibidem, pag. 93

TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
Corola-blog/BlogPost/350816_a_352145

stai de vorbă cu Eugenia Guzun, reporter la Radio România Actualități, îți dai seama că înaintea ta se află un intelectual, un om bogat sufletește, un patriot. Aparținând generației venită pe lume după foametea din 1947, precum și datorită originii sale basarabene, aceasta a avut ocazia să vadă scriindu-se istoria. Eugenia Guzun s-a nascut pe malurile Nistrului, în localitatea Criuleni, din centrul Basarabiei. A prins vremuri complicate, dar s-a bucurat și de șansă de a fi întâlnit oameni interesanți

AMINTIRI DESPRE BASARABIA, INTR-UN DIALOG CU EUGENIA GUZUN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_basarabia_intr_un_dialog_cu_eugenia_guzun.html [Corola-blog/BlogPost/350816_a_352145]