3,051 matches
-
aprecierea creației, ceea ce nu prea s-a întâmplat în cazul scriitorilor basarabeni, decretați unii drept mari scriitori pentru alte merite decât cele literare. A. Suceveanu a vorbit și despre relația dintre "margine" și "centru", arătând că pentru mulți fenomenul literar basarabean a devenit azi o problemă agasantă, "a cincea roată la căruță", cum ar fi numit-o criticul Ion Simuț. Scriitorii basarabeni doresc să ardă etapele și să se integreze cât mai rapid literaturii române de la "centru", să fie acreditați la
Unde se află literatura română by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12742_a_14067]
-
cele literare. A. Suceveanu a vorbit și despre relația dintre "margine" și "centru", arătând că pentru mulți fenomenul literar basarabean a devenit azi o problemă agasantă, "a cincea roată la căruță", cum ar fi numit-o criticul Ion Simuț. Scriitorii basarabeni doresc să ardă etapele și să se integreze cât mai rapid literaturii române de la "centru", să fie acreditați la București. Criteriul axiologic nu trebuie abolit, dar lucrul se întâmplă, prea adesea se acordă premii de complezență, în fond umilitoare. Pavel
Unde se află literatura română by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12742_a_14067]
-
Ion Simuț O lume separată Romanul basarabean nu a făcut joncțiunea normală cu literatura din România, cum nu a făcut-o nici poezia. E ușor identificabil un moldovenism de sorginte sadoveniană (mai ales la Ion Druță), uneori crengistă (deci tradiționalistă, mai ales în romanul comic al lui
Ieșirea în larg a romanului basarabean (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12353_a_13678]
-
1935) sunt contemporani cu Constantin }oiu (n. 1923), Ștefan Bănulescu (n. 1929), Nicolae Breban (n. 1934) sau George Bălăiță (n. 1935). Dialogul normal între cele două zone nu a existat până în 1989 și rămâne încă un deziderat. Până în 1989, romanul basarabean, cu micile lui izbânzi, era o lume separată, închisă aproape etanș, față de proza românească, cum o lume separată și separatistă e și lumea socială și politică a Basarabiei de astăzi, reticentă, burzuluită, dacă nu chiar ostilă față de România. Romanul basarabean
Ieșirea în larg a romanului basarabean (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12353_a_13678]
-
basarabean, cu micile lui izbânzi, era o lume separată, închisă aproape etanș, față de proza românească, cum o lume separată și separatistă e și lumea socială și politică a Basarabiei de astăzi, reticentă, burzuluită, dacă nu chiar ostilă față de România. Romanul basarabean e un capitol exotic, derutant, stânjenitor, greu integrabil în istoria literaturii române contemporane. De aceea, printre alte motive, am spus că literatura basarabeană e a cincea roată la căruță, una de rezervă, pusă deoparte, dosită printre alte obiecte plasate într-
Ieșirea în larg a romanului basarabean (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12353_a_13678]
-
lumea socială și politică a Basarabiei de astăzi, reticentă, burzuluită, dacă nu chiar ostilă față de România. Romanul basarabean e un capitol exotic, derutant, stânjenitor, greu integrabil în istoria literaturii române contemporane. De aceea, printre alte motive, am spus că literatura basarabeană e a cincea roată la căruță, una de rezervă, pusă deoparte, dosită printre alte obiecte plasate într-o așteptare nedefinită până să li se dea atenția cuvenită. Lipsa de sincronizare modernă e o carență frapantă. Dacă e întrucâtva explicabil că
Ieșirea în larg a romanului basarabean (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12353_a_13678]
-
a cincea roată la căruță, una de rezervă, pusă deoparte, dosită printre alte obiecte plasate într-o așteptare nedefinită până să li se dea atenția cuvenită. Lipsa de sincronizare modernă e o carență frapantă. Dacă e întrucâtva explicabil că romanul basarabean nu are punți de comunicare cu romanul din România, e destul de ciudat că nu are nici un fel de relație semnificativă (sau nu am știut eu să le identific?) nici cu proza rusă, clasică sau modernă. Nu pun la socoteală oportunismele
Ieșirea în larg a romanului basarabean (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12353_a_13678]
-
modernă. Nu pun la socoteală oportunismele din anii ´50, care nu pactizează cu tradiția profundă rusească, ci cu ideologia sovietizantă (triumfalismul comunist, colhozurile, modelele personajelor idilizant-pozitive, retorica fericirii colective), care nici nu merită adusă în discuție. Micile izbânzi ale romanului basarabean apar după 1965, ca și în romanul din România, după eliberarea de poncifele propagandistice și după relaxarea obligativităților tematice. Romanele Zbor frânt de Vladimir Beșleagă, Singur în fața dragostei de Aureliu Busuioc și Povestea cu cocoșul roșu de Vasile Vasilache apar
Ieșirea în larg a romanului basarabean (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12353_a_13678]
-
situația satului. Retrospectiva sau flash-back-ul e cea mai importantă intervenție în cursivitatea lineară a narațiunii obiective. Subiectivitatea, câtă e, are aplecare lirică și naturistă, adesea cu inflexiuni sentimentale. Nu transpare nimic din asimilarea vreunui model european sau american, deși critica basarabeană, extrem de generoasă, vede uneori sincronizări care nu prea există. Limbajul analizei psihologice e foarte timid, slab structurat. E profund dezamăgitor să constați că nici în deceniul șapte literatura bună basarabeană (și, în mod special, romanul) nu e racordată nici la
Ieșirea în larg a romanului basarabean (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12353_a_13678]
-
nimic din asimilarea vreunui model european sau american, deși critica basarabeană, extrem de generoasă, vede uneori sincronizări care nu prea există. Limbajul analizei psihologice e foarte timid, slab structurat. E profund dezamăgitor să constați că nici în deceniul șapte literatura bună basarabeană (și, în mod special, romanul) nu e racordată nici la literatura rusă, nici la literatura europeană și nici măcar la literatura din România. Pare că vine de nicăieri sau că e căzută din cer. Romanul mitic sau fantastic, specia de maturitate
Ieșirea în larg a romanului basarabean (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12353_a_13678]
-
Moscova nu l-ar fi compromis, am fi putut spune că Ion Druță a dobândit pentru Basarabia rolul de scriitor național. Așa nu putem spune decât tristul adevăr că prin biografia sa de la senectute Ion Druță a rămas sovieticul romanului basarabean, plasabil exact la antipodul lui Paul Goma, care poate fi numit europeanul romanului basarabean. Cei doi - Paul Goma și Ion Druță - cu biografii (sau secvențe biografice) extrabasarabene, cu pacte ideologice insolite, sunt, de fapt, marii absenți ai acestei antologii a
Ieșirea în larg a romanului basarabean (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12353_a_13678]
-
dobândit pentru Basarabia rolul de scriitor național. Așa nu putem spune decât tristul adevăr că prin biografia sa de la senectute Ion Druță a rămas sovieticul romanului basarabean, plasabil exact la antipodul lui Paul Goma, care poate fi numit europeanul romanului basarabean. Cei doi - Paul Goma și Ion Druță - cu biografii (sau secvențe biografice) extrabasarabene, cu pacte ideologice insolite, sunt, de fapt, marii absenți ai acestei antologii a romanului basarabean. Proza basarabeană are, cu adevărat, mulți nuveliști și povestitori buni (după cum o
Ieșirea în larg a romanului basarabean (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12353_a_13678]
-
exact la antipodul lui Paul Goma, care poate fi numit europeanul romanului basarabean. Cei doi - Paul Goma și Ion Druță - cu biografii (sau secvențe biografice) extrabasarabene, cu pacte ideologice insolite, sunt, de fapt, marii absenți ai acestei antologii a romanului basarabean. Proza basarabeană are, cu adevărat, mulți nuveliști și povestitori buni (după cum o arată cele două volume de Proză scurtă, publicate în 2004 de Editura Știința-Arc în colecția "Literatura din Basarabia în secolul XX"), dar romancieri de vocație și de anvergură
Ieșirea în larg a romanului basarabean (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12353_a_13678]
-
antipodul lui Paul Goma, care poate fi numit europeanul romanului basarabean. Cei doi - Paul Goma și Ion Druță - cu biografii (sau secvențe biografice) extrabasarabene, cu pacte ideologice insolite, sunt, de fapt, marii absenți ai acestei antologii a romanului basarabean. Proza basarabeană are, cu adevărat, mulți nuveliști și povestitori buni (după cum o arată cele două volume de Proză scurtă, publicate în 2004 de Editura Știința-Arc în colecția "Literatura din Basarabia în secolul XX"), dar romancieri de vocație și de anvergură nu are
Ieșirea în larg a romanului basarabean (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12353_a_13678]
-
dacă îl socotim și pe ereticul Paul Goma). Viitorul unei literaturi regionaliste Între cele două extreme (poli sau antipozi) - Paul Goma și Ion Druță - unul cosmopolit și prooccidental, celălalt naționalist și (paradoxal) promoscovit, văd desfășurându-se celelalte avataruri ale romanului basarabean. Constantin Stere e sentimental și memorialistic în Smaragda Theodorovna, George Meniuc e nostalgic și poetic în Disc, Vasile Vasilache e comic și satiric în Povestea cu cocoșul roșu, Aureliu Busuioc e neorealist și ușor melodramatic în Singur în fața dragostei, Serafim
Ieșirea în larg a romanului basarabean (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12353_a_13678]
-
inventivitatea tehnicilor narative moderne și postmoderne. Ar încăpea aici o discuție lungă despre exigențele sincronizării romanului, dar sunt convins că ele vor fi din ce în ce mai clar asumate de acum încolo (riscul cunoscut e căderea în mimetism). Așteptarea mea e ca romanul basarabean, cu trecutul și cu prezentul lui, să-și construiască un viitor, care nu poate fi altul decât șansa de a intra într-un dialog fertil dincolo de granițele actuale și să fie receptat cum se cuvine măcar în România. Sunt încrezător
Ieșirea în larg a romanului basarabean (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12353_a_13678]
-
un viitor, care nu poate fi altul decât șansa de a intra într-un dialog fertil dincolo de granițele actuale și să fie receptat cum se cuvine măcar în România. Sunt încrezător când mă gândesc, poate cu exagerare, că viitorul romanului basarabean are ca stimulent o tradiție prea firavă și prea mult hărțuită de politică și istorie. Perspectivele romanului basarabean stau - o știm cu toții și o repet cu obstinație - în participarea lui directă la viitorul literaturii române, după cum perspectivele literaturii române stau
Ieșirea în larg a romanului basarabean (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12353_a_13678]
-
actuale și să fie receptat cum se cuvine măcar în România. Sunt încrezător când mă gândesc, poate cu exagerare, că viitorul romanului basarabean are ca stimulent o tradiție prea firavă și prea mult hărțuită de politică și istorie. Perspectivele romanului basarabean stau - o știm cu toții și o repet cu obstinație - în participarea lui directă la viitorul literaturii române, după cum perspectivele literaturii române stau în capacitatea ei de integrare europeană. De aceea inițiativa editorială a unor antologii ca aceasta, care să fie
Ieșirea în larg a romanului basarabean (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12353_a_13678]
-
obstinație - în participarea lui directă la viitorul literaturii române, după cum perspectivele literaturii române stau în capacitatea ei de integrare europeană. De aceea inițiativa editorială a unor antologii ca aceasta, care să fie promovată în afară ca un blazon al romanului basarabean, e întotdeauna binevenită. Ea va declanșa interesele de lectură, apetența pentru comparații, care vor determina, în cele din urmă, introducerea cărților importante într-un circuit cultural de promovare. Basarabia nu există în sine, prin sine și pentru sine (iertată să
Ieșirea în larg a romanului basarabean (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12353_a_13678]
-
o secvență dintr-o identitate națională românească mult mai largă și mai complexă. Basarabia nu poate fi înțeleasă corect, adică în tragedia ei, decât ca o eroare a istoriei, o eroare a politicii românești, rusești și europene. Drept consecință, romanul basarabean e și el o eroare a istoriei literaturii românești, o curiozitate regională ce are ambiția de a se transforma într-o problemă culturală separată. Atunci vom înțelege corect romanul basarabean când vom accepta că, în fond, el nu există decât
Ieșirea în larg a romanului basarabean (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12353_a_13678]
-
eroare a politicii românești, rusești și europene. Drept consecință, romanul basarabean e și el o eroare a istoriei literaturii românești, o curiozitate regională ce are ambiția de a se transforma într-o problemă culturală separată. Atunci vom înțelege corect romanul basarabean când vom accepta că, în fond, el nu există decât ca un capitol ciudat din istoria literaturii române.
Ieșirea în larg a romanului basarabean (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12353_a_13678]
-
Ion Simuț Am gândit acest mic studiu care urmează pe parcursul verii 2004, iar ideile lui sunt (o spun dintru început și fără ocolișuri) rodul unei decepții de lectură a romanului basarabean. Editura ARC din complexul editorial-poligrafic Știința de la Chișinău mi-a pus la îndemână romanele selectate pentru o antologie de Mihai Cimpoi (în curs de apariție), un specialist incontestabil al domeniului, și mi-a solicitat un punct de vedere ca postfață
Ieșireaîn larg a romanului basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12376_a_13701]
-
de Aureliu Busuioc, Linia de plutire de Serafim Saka și Gesturi de Emilian Galaicu-Păun. Exista speranța de a obține acordul autorului pentru a introduce un roman de Ion Druță: Frunze de dor sau Povara bunătății noastre. Atunci când scriu sintagma "romanul basarabean" și încerc anumite generalizări (discutabile, nu am nici o îndoială) la aceste exemplificări mă refer. Nu mi-am propus să analizez în paragrafe speciale fiecare din aceste romane, pentru că a făcut suficient de bine acest lucru Mihai Cimpoi în prefața pe
Ieșireaîn larg a romanului basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12376_a_13701]
-
prealabil. Exprim în mod deschis un alt punct de vedere decât Mihai Cimpoi, propun o lectură complementară, problematizantă, cu dorința de a incita la discuții și la reflecții. Reiau aici fragmentar câteva considerații generale. Am pornit de la necesitatea integrării literaturii basarabene în literatura română și în literatura europeană, ca o probă de rezistență la schimbarea contextului cultural. Din nefericire, nu rezistă prea bine acestei încercări. Nu cred că am făcut o lectură prea exigentă. Am încercat să-mi temperez scepticismul axiologic
Ieșireaîn larg a romanului basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12376_a_13701]
-
română și în literatura europeană, ca o probă de rezistență la schimbarea contextului cultural. Din nefericire, nu rezistă prea bine acestei încercări. Nu cred că am făcut o lectură prea exigentă. Am încercat să-mi temperez scepticismul axiologic față de romanul basarabean, scepticism care risca să-mi devină o prejudecată, deși îndoielile au apărut imediat după primele lecturi sau relecturi. Dacă romanul basarabean rezistă acestui exercițiu de negație pe care l-am făcut aici, atunci înseamnă că el există cu adevărat. El
Ieșireaîn larg a romanului basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12376_a_13701]