73 matches
-
limbajul este din ce în ce mai înverșunat și mai violent, încât ura autorului devine transparentă. îngrozitoarea făptură crește și devine din ce în ce mai amenințătoare, transformându-se într-un adevărat principiu al răului, pe măsură ce autorul își obiectivează ura în imagini din ce în ce mai respingătoare. Prin “spurcate și năpăstuitoare basne”, Hameleonul îl prinde în cursă pe Inorog. Momentul este ritmat hiperbolic prin participarea afectivă a întregii naturi, în note de bocet popular: “Munți crăpați, copaci vă despicați, pietri vă fărâmați! Asupra lucrului ce s-au făcut plângă piatra cu izvoară
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
magazinul Copou . Cunoscându-ne foarte bine, m-am dus la el și aproape că l-am implorat : “ Ce faci, esti nebun? Eu abia am ieșit, vrei să intri tu ? Mi-a spus doar că dictatorul fugise”. (Ce drăguț!) N.n. - Palavre ! Basne ! George Pruteanu, în ziua de 22 decembrie ora 12,09 se afla, după programul obișnuit la locul său de muncă Librăria 29, cartierul Cetățuia, la 10 km spre sud de Copou . Varianta cu G.P.cade ca o perjă fulgerată . Am
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
c) RADU COCEA, ALEXANDRU COCEA (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Lilianei cea care a crezut, ma ajutat, și a suferit alături de mine Predoslovie " Fraților cetitori, să vă îndemnați a ceti aiastă "samă de cuvinte"... Și, să nu gândiți că sunt basne... fost-au scrise în inima mea... au poate, pe ici pe colo, să fi greșit condeiul meu... ce precum s-au 'tâmplat, cu adevăr s-au scris toate... Deci, cine le va ceti și le va crede, bine va fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
frântură de epopee din blagoslovita domnie a lui Ștefan al tuturor românilor. "Fraților cetitori! Să vă îndemnați a ceti aiastă "samă de cuvinte", ce precum s-au 'tâmplat, cu adevăr s-au scris toate... Și să nu gândiți că sunt basne, că fost-au scrise în inima mea." R.C. A.C. PROLOG GOLGOTA VALEA ALBĂ iulie 1476 "...Și moldovenii obosiți și neviindu-le ajutor de nicio parte, au picat, nu fiește cum, ci până la moarte se apăra, nici biruiți dintru arme, ci stropșiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nici de viața domnilor, carii au fost toată cârma , nu alege, necum lucrurile den lăuntru să aleagă...Nici iaste a să mira, că scriitorii noștri n-au avut de unde strânge cărți...Ce și ei ce au scris, mai mult den basne și den povești ce au auzit unul de la altul...” Trebuie să recunosc, mărite Spirit, că din cele câteva vorbe pe care mi le-ai spus unele fapte s-au limpezit deja în mintea mea. Nu mai departe înțelesul cuvintelor: „țara
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
a face de rușine, a necinsti”, e un slavonism: okaru, „mustrare”. Neculce îl folosește și pe acesta, zicînd despre înaintașul său: „Bine face (Costin) că-i ocărăște (pe Simion dascălul și Misail călugărul) și dzice că (afirmațiile lor denigratoare) sînt basne”. Ajuns aci, îmi amintesc că pe defăima l-am mai întîlnit și în Psaltirea în versuri (1673) a lui Dosoftei. Unul din semnele de carte mă ajută să găsesc cu ușurință locul: „Că ruga de mișel (adică a celui umil
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
păstorii din munții ungurești“. Povestea acestui descălecat s-a construit pe interpretarea tendențioasă a sintagmei „Blachii ac pastores Romanorum“ despre care am vorbit mai sus. Și cum o țară nouă trebuia să aibă și un nume nou, a fost inventată basna cu cățeaua Molda care s-a înecat la vânătoarea bourului într-un râu ce a căpătat numele Moldova în memoria cățelei, de unde și numele țării. Din cronica lui Ureche rezultă sau pot fi deduse și alte câteva chestiuni privind spațiul
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
și Filosofie din București. După detronarea lui Al. I. Cuza, se retrage din viața politică. Scrie mult, pentru a se întreține și a plăti datoriile făcute în timpul exilului: Călătorii pe Dunăre și în Bulgaria (1858), Melodii române (1858), Legende sau basne naționale în versuri (1858), Bătăliile românilor (Fapte istorice) (I, 1859), Nemesis (1861), Legende noi (1862), Elena (1862), Călătorii la românii din Macedonia și Muntele Athos sau Santa Agora (1863), Poezii. Atât cunoscute, cât și inedite (1865), Călătorii în Asia Mică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
1854; Poeziile vechi și noue ale d-lui ..., îngr. G. Sion, pref. Radu Ionescu, București, 1855; Manoil, Iași, 1855; Călătorii în Palestina și Egipt, Iași, 1856; Călătorii pe Dunăre și în Bulgaria, București, 1858; Melodii române, București, 1858; Legende sau basne naționale în versuri, București, 1858; Călătorii în Moldova, București, 1858; Bătăliile românilor (Fapte istorice), partea I, București, 1859; Nemesis, București, 1861; Legende noi, București, 1862; Elena, București, 1862; Călătorii la românii din Macedonia și Muntele Athos sau Santa Agora, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
lume, și omul ce gândește Aleargă către tine, căci vremea a sosit! Ici umbre de noroade le vezi ocârmuite De umbra unor pravili călcate, siluite De alte mai mici umbre, neînsemnați pitici. Oricare sentimente înalte, generoase, Ne par ca niște basne de povestit, frumoase, Și tot entuziasmul izvor de idei mici. Politica adâncă stă în fanfaronadă, Și știința vieții în egoism cumplit; De-a omului mărire nimic nu dă dovadă, Și numai despotismul e bine întărit. An nou! Aștept minunea-ți
Ce așteptați de la anul 2012? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4962_a_6287]
-
dar morți numai o dăm!”) sau cu Anul 1840 al lui Alexandrescu („Ici umbre de noroade le vezi ocârmuite/ De umbra unor pravili călcate, siluite/ De alte mai mici umbre, neînsemnați pitici./ Oricare sentimente înalte, generoase,/ Ne par ca niște basne de povestit, frumoase,/ Și tot entuziasmul izvor de idei mici.”) ca să vedem că aerul timpului, cu toată concentrația lui de patetism, se descarcă, în preajma lui. Poetul versifică și trece mai departe. Nu altceva sunt poeziile de dragoste, sau de natură
Tinerețea lui Alecsandri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5303_a_6628]
-
un tânăr blând, de treabă, ineficient, lipsit de personalitate), planificarea operațiilor și a lucrărilor urmând a fi executate cu elevii, planificarea instruirii practice în școală și gospodăriile agricole de stat, apoi registrul de activitate extrașcolară și metodică (sau „condica de basne” intrată astfel în folclorul dascălilor), caietul de asistențe la ore al „adjunctului”, planul consiliilor profesorale, planul bibliotecii (păstorită de o ființă blondă - excesiv -, fanată și ignară, planul atelierului de lăcătușerie în care mirosea îngrozitor a motorină, al comisiei de protecția
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
care te-a scris, Nenea Iancu, bine ți-ar sta într-un muzeu de ceară "alții moare, ș-așa n-are fos-mu, parighoria tu Kosmu" (lumina mea, mângâierea lumii) privirea ta crucișă, gura ta slobodă inventând iar și iar, o basnă de pe lacul Căldărușani cu păcătoasa cea veselă și duhovnicul ei "frunzuliță lobodă, of! țațo, gura lumii slobodă" dar tu ești prea mulțumită și lepădată de toate cuvintele, lumina mea, mângâierea lumii mai un șeptic, mai o cinzeacă, împăcată cu Sfântul
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/8647_a_9972]
-
o țesătură bine bătută de perspective - bunăoară, basmele-basme, ale copiilor de azi, isprăvile lui Harry Potter, pe care le încearcă și ei, sînt, într-o lume periculoasă (,magică") în multe feluri, cu vrăjitoare și trafic de minori, mai adevărate decît basnele ,pedagogice" ale dascălilor adormiți întru veghe deșartă - care face din romanul Florinei Ilis rescrierea, cu material de-acum, a unor vechi novele de moravuri în schimbare, cartea joacă două atuuri mari. Întîi, are o foarte bună gramatică. N-ai să
Train grande vitesse by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11001_a_12326]
-
în cadrul județului Târnava Mică. Localitatea este renunumită și pentru rasa de porci care poartă numele localității. Localitatea este numită în dialectul săsesc "Bassen, Bâssn, Baussn". În maghiară este atestată și ca "Felsőbajom, Bajom". Variantele în română sunt "Boianul de Sus, Basna, Basna de Sus". La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.776 locuitori, dintre care 1.149 germani, 348 români, 238 țigani, 38 maghiari ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.141 evanghelici-luterani, 575 greco-catolici, 24 romano-catolici, 19
Bazna, Sibiu () [Corola-website/Science/299828_a_301157]
-
județului Târnava Mică. Localitatea este renunumită și pentru rasa de porci care poartă numele localității. Localitatea este numită în dialectul săsesc "Bassen, Bâssn, Baussn". În maghiară este atestată și ca "Felsőbajom, Bajom". Variantele în română sunt "Boianul de Sus, Basna, Basna de Sus". La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.776 locuitori, dintre care 1.149 germani, 348 români, 238 țigani, 38 maghiari ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.141 evanghelici-luterani, 575 greco-catolici, 24 romano-catolici, 19 reformați
Bazna, Sibiu () [Corola-website/Science/299828_a_301157]
-
Montréal), ce obliga să facă sluj un cățelandru. Iar eu eram director sau, mai curând, iluzionist: în dreapta, cu eșarfe de-ale mamei; în stânga, cu un haute-de-forme al unuia dintre bunicii mei, recuperat din „pivnița adâncă”. L. N.: Vă plăceau basmele/basnele? Ș.F.: Mai degrabă, nu. N-aveam, pe cât bănui, „organ” epic, nefiind adeptul narativității! L. N.: Ați trecut prin faza plăcerii de a auzi, la nesfârșit, o poveste? Care era aia? Ș.F.: Povestea?... Nu prea era. L. N.: Cum
Șerban Foarță by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/5914_a_7239]
-
Ion Creangă cu scrieri precum Povestea lui Harap-Alb, Dănilă Prepeleac, Soacra cu trei nurori, Povestea unui om leneș etc. Basmul, cu etimologia în slava veche, ca semantem este înregistrat în literatura română în secolul al XVII lea cu formele de “basna”, “basne”, dar este pus în circulație abia în secolul al XIX-lea de oameni de cultură precum Nicolae Filimon, Petre Ispirescu, B. P. Hașdeu, în calitate de culegători și editori de folclor. Pornind de la definiția lui G. Călinescu din Estetica basmului, apreciată
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
Creangă cu scrieri precum Povestea lui Harap-Alb, Dănilă Prepeleac, Soacra cu trei nurori, Povestea unui om leneș etc. Basmul, cu etimologia în slava veche, ca semantem este înregistrat în literatura română în secolul al XVII lea cu formele de “basna”, “basne”, dar este pus în circulație abia în secolul al XIX-lea de oameni de cultură precum Nicolae Filimon, Petre Ispirescu, B. P. Hașdeu, în calitate de culegători și editori de folclor. Pornind de la definiția lui G. Călinescu din Estetica basmului, apreciată ca
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
cum acest Toader Prisacaru și-a schimbat numele în Miron Prisacaru, și cu ce forme anume, căci într-un volum pe care singur l-a intitulat Contribuții documentare, d-sa s-a obligat să contribuie cu documente veridice, nu cu basne și scornituri, mai ales cînd e vorba de Eminescu. A treia greșeală o observăm în legătură cu lacul cîntat de poet. Augustin Z. N. Pop susține că a văzut la Ipotești "patru lacuri, intrate în peisagistica eminesciană"51. În realitate, d-sa
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
se face simțită și mai înainte. Chiar pe vremea când Miron Costin scria De neamul moldovenilor din ce țară au ieșit strămoșii lor, în scopul de a suplini lipsa de știința începutului acestei țări, apoi ca să combată adăosăturile, ocările și basnele adnotatorilor lui Grigore Ureche. Imaginea României cum vedem nu este o preocupare chiar foarte recentă ! Cele două complexe sunt omniprezente, dominante și adesea devoratoare. Le regăsim, în forme subtile, camuflate sau brutal exprimate, la toți creatorii români, fără excepție. O
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Butoaie Întreprinderea - lucru Biertan, forestiera de str. exploatare și Nicolae transport Bălcescu Sibiu nr. 43 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formații Sibiu, Cărămizi Întreprinderea de și puncte de str. ceramice produse ceramice lucru Ștefan "Record" Sibiu cel Mare nr. 169, Mediaș și comunele: Sura Mare, Basna și orașul Dumbrăveni ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Punct de Mediaș, Cutii carton Întreprinderea de - lucru str. prelucrare a Stadio- lemnului Sibiu nului nr. 53 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formații Sibiu, Cahle teracota Întreprinderea de - de lucru str. produse ceramice Doroban- "Record" Sibiu tilor nr. 10 și Mediaș str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]
-
Melania Isaccea, str. Suhat nr. 5, județul Tulcea 3 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Tulcea, str. Constructorilor, bl. 13, 5 434 Madinica Ilie sc. B, ap. 94, județul Tulcea ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 435 Dobre Ion Ciucurova, județul Tulcea 6 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 436 Buzdugan Ion comună Topolog, județul Tulcea 5 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 437 Basno Gheorghe Mihail Kogălniceanu, județul Tulcea 5 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 438 Pătrașcu Marioara București, Calea Griviței nr. 158, 5 sc. B, ap. 63, sector 1 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 439 Sotir Zoe București, Str. Curtișoara nr. 27, sector 1 5 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 440 Ioniță Alexandrina București, B-dul Magheru nr. 29A, bl.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155624_a_156953]