1,268 matches
-
ocolind, ci tot supt sabie punînd; cari încă și a le povești, groaznic și zborît (zbîrlit) lucru iaste." (Atila, cel poruncitoriu îl aleseră șef la anul 401 după Cristos). * Noi, românii, am critică întotdeauna violență și "sălbaticia" strămoșilor ungurilor, plus batjocură des folosită că ei călăreau cu carnea crudă pusă sub șea. Nenorocit, tînguios fel de a privi lumea la acesti urmași pașnici și cum se cade care sîntem ai lui Traian și Decebal. Totdeauna, - mai slabi din fire fiind - am
Prietenii unguri si transhumanta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17541_a_18866]
-
apă și pământ care e societatea românească de azi), actori de mâna a treia ajunși "embleme" ale inteligenței ungro-moldo-valahe îți explică ce avantaje poți avea dacă "joci și tu chiar acum"! Etica muncii a devenit la noi o vorbă de batjocură, cinstea și onoarea stârnesc hohote de râs mai ceva decât bancurile porcoase. Întreaga națiune e chitita pe jocuri de noroc, lene și sex. O distinsa profesoară universitară îmi povestea că petrecând câteva zile într-un mare hotel bucureștean a fost
Bingosex, bingolene, bingocinism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17581_a_18906]
-
pildă în "Capcanele" limbii române (București, 1976, p. 48-49): condescendenta "se folosește cînd un om în vîrstă se pleacă la problemele unui copil, cînd un superior arată interes și bunăvoință unui subaltern. Verbul a condescinde are totdeauna o nuanță de batjocură (mai de mult se spunea a catadicsi)". După Graur, folosirea incorectă a substantivului, cu sensul "respect", ar avea drept cauză prețiozitatea, "goana după cuvinte pompoase". Folosirea cuvintelor condescendent și condescendenta cu sensuri schimbate, care le transformă în simple sinonime pentru
Condescendentă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17589_a_18914]
-
Într-un apel al Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate se arată că românii nu mai pot suporta batjocura, umilința și cinismul unei găști de impostori, nesimțiți și agramați și cheamă populația la a se dezice, constituțional și democratic, de puterea dementă care ne-a îngenunchiat speranța. Dragi camarazi, de orice grad ați fi, oriunde vă veți fi aflând
Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate: Nu putem sta deoparte, trebuie să ne trezim şi noi () [Corola-journal/Journalistic/23816_a_25141]
-
trezit! Până mai ieri, păream o Țară cu venele tăiate, cu respirația lăsată exclusiv în voia unor netrebnici fără de scrupule, cu privirea ancorată de vârful pantofilor pe care-i purtăm. România s-a trezit! România nu a mai putut răbda batjocura, umilința și cinismul la care, sub comanda dementă a turbatului din capul statului, o gașcă periculoasă de impostori, derbedei, lichele, borfași, hoți, nesimțiți și agramați, ne-a devertebralizat puterea și dreptul natural de a trece dintr-o zi într-alta
Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate: Nu putem sta deoparte, trebuie să ne trezim şi noi () [Corola-journal/Journalistic/23816_a_25141]
-
Bendeac. -Vă uitați la show-ul ”În puii mei”? Vă place Bendeac? -El încearcă niște ironii, niște glume. Ia peste picior ideea filmelor mele. Ei, în filmele polițiste sigur că sunt niște momente pe care, dacă vrei, le iei în batjocură. Dar, în mod logic, aș putea să-l dau în judecată pe Bendeac fiindcă folosește fraze din filmele mele. Aș fi putut face demult gestul ăsta, dar nu o voi face... -Măcar vă imită bine? -Dumneavoastră ce credeți? -Nu contează
Sergiu Nicolaescu despre Bendeac: Aș putea să-l dau în judecată! () [Corola-journal/Journalistic/24089_a_25414]
-
contribuit din plin la tot ce i s-a întâmplat rău fratelui gestionate la nivelul instituției noastre, domnul Botez meu,Mihai Botez, ai mulțumit prieteniei și ajutorului cu ură și Mihai nu a fost identificat ca făcând parte din fostele batjocură, cu minciună și agresivitate. structuri de informații și (sau) Serviciul Român de Parafrazând-o pe Monica Lovinescu, voi spune și Informații”. eu,că îmi pare rău că Mihai Botez te-a cunoscut.Notele dactilografiate de care îl acuzi, spunând că
Scrisoare deschisă lui Dorin Tudoran. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Viorica Oancea () [Corola-journal/Journalistic/87_a_76]
-
josnic mod în momentul în care a mers să-și cumpere o shaorma. Clujeanca a intrat în local pentru a-și cumpăra ceva de mâncare, dar relatează, în plângerea depusă la OPC Cluj, ca a fost servită mai mult în batjocură, iar când a avut obiecții vânzătoarea i-a spus că are pretenții prea mari pentru cineva care a lucrat în Spania pe centura. "Miercuri, 13.08.2014, am intrat că orice om în shaormerie. Mi-am comandat o shaorma de
Doctoriță, batjocorită în Cluj: Mi-au spus că vin de pe centură by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/21808_a_23133]
-
Marius Ianuș, ar merita să fie inclusă și o secvență din poemul Hamei Sutra, lapidară comedie grotescă a actului sexual: "totul devine o/ fleoșcăială un frecuș o îndopare sacadată de cavități/ o vomă a dominării și supunerii un lanț de batjocură și/ înstrăinare un rânjet orgasmatic în plasa unor strigăte/ ascuțite" Comedia se încheie, surprinzător, cu o ridicare bruscă a "camerei de luat vederi" spre cerul pe care se profilează hameiul agățat pe țăruși "de-a lungul șoselei Sighișoara-Brașov". Marius Ianuș
DEBUT ȘOCANT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16712_a_18037]
-
precum o pastă, acolo unde ar trebui o duritate de cremene: "Dar tocmai cînd moara de vînturi părea că expiază, cu o ultimă zvîcnire zvînturaticului îi cășună pe Sadoveanu, Călinescu, Arghezi, Preda, Barbu, Stănescu... Porcul metaforic îi îngălă cu grele batjocuri (ticăloși, obedienți), încercînd astfel să-și sporească prestigiul de rîmător etic și oferind lumii și o nouă nearistotelică definiție: Porcul este animalul politic". Trase dintr-un arc bleg, săgețile anticritice ale lui D.R. Popescu nu-și ating ținta. Dumitru Radu
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
cum spuneam, la lumea secundă a Momentelor și comediilor lui nenea Iancu. Pe de alta, e un simbol al condiției umane frecvent umil-eroice, purtîndu-și crucea nu doar în anonimat, ci și într-o atmosferă a desconsiderării, a ironiei și a batjocurii: "Unii se cred Einstein și sînt nebuni./ Alții se cred Napoleon și sînt și mai nebuni./ Și alții se cred din sticlă și au grijă să nu se spargă,/ și alții se cred din hîrtie și au grijă să nu
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
vor impresiona guvernul, deja bătucit în luptele cotidiene cu greviști mai hotărâți (și mai violenți) decât famelicii universitari. Însă e de notat că avem de-a face cu prima mișcare de amploare a profesorilor de facultate, după doisprezece ani de batjocură și insultă din partea foștilor colegi ajunși mari politicieni - de la Petre Roman la Radu Vasile și de la Mugur Isărescu la Adrian Năstase. În contextul eternei lipse de bani, ne punem problema: există prea multe sau prea puține universități în România? După
Nesimțirea tunde electric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15824_a_17149]
-
verișoară cheamă-mi atenția cînd o să cînte cucul." Toate versurile predadaiste ale lui Tzara păstrează gustul frondei, menite să indigneze spiritul moral burghez. Apoi dadaismul său a supus deriziunii necruțătoare totul și toate, în această poezie putîndu-se detecta umorul iudaic (batjocura, ne previne Crohmălniceanu, întorcîndu-se asupra chiar a dadaiștilor, care numai de lipsă de umor nu pot fi acuzați). Iar curajul autoderiziunii caracterizează perfect umorul evreiesc, fiind propriu culturilor bătrîne, care n-au complexul inferiorității. Nu scria Tzara într-unul dintre
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
de "tribun", a fost propulsat direct în Senatul României. Ce mai conta că nu și-a plătit vreo doi ani chiria și întreținerea la bloc? Pe cine impresiona că singura formă prin care a ieșit în evidență a fost permanenta batjocură la adresa vecinilor și a comunității locale? în fine, după un șir de procese (dovadă că atunci când justiția nu e obstrucționată P.R.M.-ul poate fi învins!), marele senator de Banat a fost zvârlit în stradă. E păcat că au de suferit
Secătura de bloc și de partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15809_a_17134]
-
vede acum, când încearcă să-și acopere incompetența în vorbe și jurăminte fierbinți adresate noului �obiectiv", Ion Iliescu. Despre curaj, profesionalism și dăruire, ce să mai vorbim! Dacă șeful statului poate deveni, sub privirile adormite ale gărzilor de corp, ținta batjocurii oricărui psihopat, atunci domnii cu pricina ar trebui să aibă măcar demnitatea de a folosi arma din dotare într-un scop util: punându-și-o la tâmplă și executând foc de voie! Batjocorirea lui Emil Constantinescu, sub privirile complice ale
Timorar(e)a avis by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16309_a_17634]
-
sonuri tânjitoare și regulate ca muzica din califul de Bagdat." În Cum am învățat românește, după ce respinge absurditatea buchisirii alfabetului pe dinafară și învață literele românești citind Istoria despre începutul românilor în Dachia de Petru Maior, elevul îi declară, în batjocură, magistrului că "dascălul, pentru un tânăr, este aceea ce este grădinarul pentru un pom". Autorul însuși trăiește între arbori stufoși și flori fără mari pretenții: După prânz, ne-am dus în grădină, și ne-am tologit sub un bătrân plop
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
în context european... -Nu știu despre ce fotbal vorbești... -Nici antrenorul Victor Pițurcă. De fapt, domnu' preten, e o derută generală... Doar miile de FNI-ști chemați din toată țara la Tribunalul din București au priceput, în sfârșit, ce e aceea batjocură și implorările Ioanei Maria Vlas să fie condamnată... Vitează femeie! Da' nu la nivelul celor doi parlamentari care, în noaptea de 29/30 martie - după cum reiese dintr-un reportaj televizat - s-au gândit să pună bazele legii prostituției pe Strada
Așa grăit-a Haralampy... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11848_a_13173]
-
coate își fac loc cu și mai multă dezinvoltură, fără să se mai uite, din prudență, în dreapta și în stînga". S-ar părea că, în atari circumstanțe, înseși virtuțile se devalorizează: curajul devine derizoriu, iar sinceritatea riscă a se expune batjocurii. Un mare merit al lui Octavian Paler este strădania d-sale de-a ne dovedi că lucrurile nu stau chiar așa, că putem scăpa de dezonoare doar perseverînd pe drumul lor ce pare, la prima vedere, compromis. Curajul care-l
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]
-
Woolf și Blecher. Un serial plin de partinică revoltă din „Scânteia”, semnat de Traian Șelmaru, unul din politrucii de tristă amintire ai vremii, punea degetul pe rana a patru versuri din poemul intitulat Tumefiere, interpretându-le ca pe o inadmisibilă batjocură la adresa exigențelor realismului socialist. Iată blestematele versuri: „Pentru ca umilința jocului/să-mi fie lăsată,/m-am deplasat la fața locului;/fața locului era umflată”. Autoarea însăși va remarca, în prefața menționată la antologia din care toate poeziile dintre 1948 și
O poetă (aproape) uitată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2809_a_4134]
-
să semeni confuzie, căci dacă suntem liberi să facem orice, nu orice facem ne este de folos, cum spunea Sfântul Pavel. Oare la ce folosește societății noastre actuale, atât de invadată de învrăjbire și de confuzie, o confuzie și o batjocură în plus? Cvartet pentru o lavalieră, instalația creată de Vava Ștefănescu în 2008, a fost, de asemenea, prezentată în cadrul acestui festival, coautori fiind artistul sonor Vlaicu Golcea, din ce în ce mai des asociat unor demersuri coregrafice, și interpreții dansatori Carmen Coțofană, Istvan Téglás
LIKE CNDB # 1 by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2657_a_3982]
-
la devorarea de către animale (ferae). Cicero considera răstignirea pe cruce drept supliciul cel mai crud și mai îngrozitor (Împotriva lui Verres, 2, 5, 165), iar Fl. Josephus o situa dincolo de limitele suportabilității umane. Execuția se îmbina cu tortura, degradarea cu batjocura și devenea suprema umilință a unei ființe umane, iar totul genera suferințe inimaginabile pentru condamnat, care avea o singură și ultimă eliberare, prin moarte, pe care ajungea astfel să și-o dorească. Nu întâmplător, Seneca se întreba probabil cu spaimă
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (V). Pronunţarea sentinţei () [Corola-journal/Journalistic/26644_a_27969]
-
cea mai impresionantă, de rezistență. Piatra dealului este desprinsă cu răbdare și cărată în altă realitate. Muierea, pe care o cheamă Maria, capătă un alt nume - Fefeleaga. Este numită așa de oamenii batjocoritori. Este cărată și ea, astfel, translatată de... batjocura lor, în altă realitate. Bogătanii n-o consideră o muiere căreia trebuie să-i dai ascultare, ci altceva. Prin ceea ce e considerată de oamenii înșelători, prin numele ce i se dă, i se impune de fapt o altă identitate. Fără
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
n-o plăteau deloc. Îi rămîneau datori cu bani. Îi rămîneau datori cu înțelegerea. „De uitat nu uita dînsa, dar dacă vedea că omu-i lacom pe creițărașul ei, nu zicea nimic, nu-l mai cerea, ci numai un zîmbet de batjocură (s. n.) i se așeza pe față. Și era ceva curios de tot zîmbetul acesta pe obrajii pământii (ca rănile lui Bator?!..., n.n.), mîncați de vărsat, ca două lespejoasre de piatră surie pe care au picat mulți picuri grei de ploaie
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
ploaie, găurindu-le.” Obrajii ei iau aspectul unui peisaj, cu „părăiașe adînci”. Este curios cum, printr-un straniu izomorfism, trupul femei, chipul ei, ia chipul tărîmului de piatră, în care viermuiesc cu toții, iar în acest chip al tărîmului se înscrie batjocura, care astfel nu mai e sentimentul unui singur și simplu suflet împietrit, ci e felul de a fi al celor confundați cu acest ținut, care o poreclesc și o mint pe femeie, duși de filosofia lor meschină, prin care caută
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
felul de a fi al celor confundați cu acest ținut, care o poreclesc și o mint pe femeie, duși de filosofia lor meschină, prin care caută să adune nu omenie, ci aur. Și, mai mult, într-o asemenea existență de batjocură a celor care se cred în cîștig se insinuează nevăzut și implacabil blestemul: „- Ce-s eu? (se întreba femeia, n. n.) Nimic! Da’ pe mine nime nu mă blastămă, nime nu zice să mă bată Dumnezeu, pe c`nd pe dumneata
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]