126 matches
-
teoretice dintre care amintim doar două: a) teoria zonală (rezonanței); b) teoria undei propagate (undei călătoare ) a) Teoria zonală a fost dezvoltată de Ohm, iar apoi Helmholtz a dat acestei teorii o formă matematică elegantă și simplă totodată. Morfologia membranei bazilare (este formată din fibre transversale) l-a determinat pe Helmholtz să considere că ea se comportă ca o mică harpă. Atunci când coardele acesteia sunt tensionate longitudinal, intră în vibrație, fiecare fibră vibrând independent de existența celorlalte, dar în reznanță cu
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
ea se comportă ca o mică harpă. Atunci când coardele acesteia sunt tensionate longitudinal, intră în vibrație, fiecare fibră vibrând independent de existența celorlalte, dar în reznanță cu sunetul incident. b) Von Bekesy arată în teoria sa că rezonatorii (fibrele) membranei bazilare nu sunt independenți, ci sunt cuplați anatomic, deci nu pot vibra independent unul de celălalt. El a demonstrat că mișcarea membranei bazilare se face în mod compact sub forma unor unde (valuri) care au următoarele caracteristici: -iau naștere la baza
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
celorlalte, dar în reznanță cu sunetul incident. b) Von Bekesy arată în teoria sa că rezonatorii (fibrele) membranei bazilare nu sunt independenți, ci sunt cuplați anatomic, deci nu pot vibra independent unul de celălalt. El a demonstrat că mișcarea membranei bazilare se face în mod compact sub forma unor unde (valuri) care au următoarele caracteristici: -iau naștere la baza membranei bazilare, adică lângă ferestra ovală, -se deplasează de la bază spre partea opusă (de la partea mai rigidă spre partea mai puțin rigidă
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
sunt independenți, ci sunt cuplați anatomic, deci nu pot vibra independent unul de celălalt. El a demonstrat că mișcarea membranei bazilare se face în mod compact sub forma unor unde (valuri) care au următoarele caracteristici: -iau naștere la baza membranei bazilare, adică lângă ferestra ovală, -se deplasează de la bază spre partea opusă (de la partea mai rigidă spre partea mai puțin rigidă), -poziția maximului depinde de frecvența sunetului. Etapele ulterioare ale perceperii sunetelor sunt legate de funcționarea creierului. Astfel, înălțimea sunetelor (frecvența
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de funcționarea creierului. Astfel, înălțimea sunetelor (frecvența sub care acestea sunt percepute) este codificată spațial, fiecărei frecvențe corespunzându-i un anumit punct de pe cortex, unde sosesc potențialele de acțiune de la celulele ciliate care sunt situate în anumite poziții pe membrana bazilară. Intensitatea sonoră se codifică prin creșterea frecvențelor de repetiție a potențialelor de acțiune. Când însă intensitatea sonoră depășește un anumit prag, depășind capacitatea de transmisie a unui neuron, are loc procesul de recrutare, când mai multe fibre nervoase transmit, în
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
tumorii primare canceroase și de extensia celulelor tumorale către ganglionii limfatici cervicali. În evidarea cervicală parțială sau selectivă sunt extirpați doar câțiva ganglioni limfatici. În evidarea cervicală radicală modificată sunt îndepărtați cei mai mulți ganglioni limfatici laterocervicali de o parte, de la marginea bazilară a mandibulei până la claviculă, alături de câțiva mușchi și nervi. În evidarea cervicală radicală sunt extirpați toți limfonodulii laterocervicali unilaterali, unele grupe musculare, câțiva nervi și unele vene. Cele mai comune efecte secundare ale oricărei evidări cervicale sunt: hipoestezia urechii, limitarea
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
local aplicat. Consultul medical inițial, efectuat de către medicul de familie, stabilește diagnosticul de „Fractură de mandibulă”, recomandând tratament de specialitate în Clinica de Chirurgie Orală și Maxilo-Facială. La examenul obiectiv local (extraoral și intraoral) am constatat: discontinuitate osoasă la marginea bazilară a mandibulei, la nivelul unghiului stâng; limitarea antalgică a amplitudinii mișcării de deschidere a gurii; ocluzie deschisă frontolaterală stângă și contact dentar prematur 2.8 - 3.8; mobilitate dentară anormală 3.8 (gradul II); soluție de continuitate a gingivomucoasei mezial
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
de masticație, deglutiție și fonație. Pe baza datelor din anamneză și examenul obiectiv, diagnosticul de probabilitate este: „Fractură de mandibulă unghi stâng, cu 3.8 în focar (agresiune)”. Elementele clinice care susțin acest diagnostic sunt: 1) discontinuitatea osoasă la marginea bazilară a mandibulei, la nivelul unghiului stâng; 2) discontinuitatea arcadei dentoalveolare și mobilitatea osoasă anormală a mandibulei la nivelul 3.7 - 3.8; 3) ocluzia deschisă frontolaterală stângă cu un contact prematur 2.8 - 3.8 la închiderea gurii; 4) mobilitatea
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
posteroanterioară); explorări biologice sanguine uzuale (TS, TC, HLG). Ortopantomografia efectuată relevă: soluție de continuitate osoasă mandibulară ce pleacă de la marginea alveolară 3.7 - 3.8, coboară oblic spre posterior trecând prin alveola 3.8 (fața mezială) și ajunge până la marginea bazilară a mandibulei, pe care o întrerupe la nivelul unghiului stâng, cu deplasarea fragmentelor osoase. Astfel, datele din anamneză, examenul clinic și rezultatele explorărilor complementare permit stabilirea unui diagnostic pozitiv de: „Fractură de mandibulă unghi stâng, cu 3.8 în focar
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
chirurgical, cu expunerea bună a regiunii submandibulare. Anestezia va fi locală și locoregională (infiltrație xilină 1% și tronculară periferică la spina Spix cu xilină 2%). Abordul se efectuează printr-o incizie cutanată submandibulară stângă, poziționată la 2 cm sub marginea bazilară și paralelă cu ea, de cca 6 cm lungime, interesând toate planurile moi până la cel osos, cu secționarea și ligaturarea vaselor faciale. Intervenția propriu-zisă constă din reducere chirurgicală și imobilizare prin osteosinteză cu fire de sârmă (efectuată pe cale cutanată). Îngrijiri
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
familie a stabilit diagnosticul de „Abces dentar”, recomandând pacientului tratament de specialitate în Clinica de Chirurgie Orală și Maxilo-Facială. La examenul obiectiv local (extraoral și intraoral) am constatat: tumefiere submandibulară dreaptă dureroasă, fluctuentă, cu limite imprecise, ce maschează relieful marginii bazilare a mandibulei; tegumente acoperitoare destinse, lucioase, calde, ușor congestive; trismus moderat (amplitudinea deschiderii gurii este de cca 2 cm); mucoasa hemiplanșeului bucal drept și a pilierului amigdalian anterior drept sunt congestionate, edemațiate; loja submandibulară dreaptă este împăstată, fluctuentă (la palparea
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
Adenita acută supurată submandibulară dreaptă (debut nodular); 2. Submaxilita acută (litiazică) supurată antecedente de colică salivară, evacuare puroi prin orificiul canalului Warthon, imagine radiologică sugestivă; 3. Abcesul „în semilună” (peribazilar sau perimandibular extern cu evoluție cutanată) - evoluează strict în jurul marginii bazilare; 4. Actinomicoza (placard cutanat inflamator subacut sau cronic cu fistule, prin care se evacuează puroi grunjos); 5. Adenopatii specifice (lues, TBC) - absența semnelor inflamatorii acute, serologie pozitivă, alte situsuri lezate, radiografie torace (TBC), idr la tuberculină; 6. Flegmonul planșeului bucal
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
Anestezia va fi locală (infiltrație cu xilină 1%). Dacă pacientul nu este cooperant, se recomandă anestezia generală prin intubație orotraheală. Abordul chirurgical al colecției purulente se face printr-o incizie cutanată submandibulară de cca 6 cm lungime, paralelă cu marginea bazilară și poziționată la 2 cm sub ea, incizia intersând în continuare în ordine părțile moi subjacente cu deschiderea lojei submandibulare. Se pătrunde cu o pensă Kocher în loja submandibulară (sub controlul palpator la nivelul mucoasei hemiplanșeului bucal interesat) și prin
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
Anestezia va fi locală, prin infiltrație cu xilină 1% (pentru un confort operator sporit se apelează la anestezia generală prin intubație nazotraheală - datorită trismusului puternic). Intervenția propriu-zisă constă din: incizie cutanată subangulomandibulară stângă la două lățimi de deget sub marginea bazilară (pentru a evita lezarea ramului marginal al mandibulei din nervul facial), evacuare, drenaj (tuburile de dren se poziționează deasupra și dedesubtul mușchiului maseter). De menționat că, disecția planurilor superficiale se completează întotdeauna cu dezinserția mușchiului maseter. După câteva zile de la
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
lambourilor la partea lor superioară și inferioară. Procedeul Camille-Bernard obține lambouri laterale prin incizii paralele la nivelul comisurilor , în prelungirea fantei bucale și excizii triunghiulare simetrice la partea superioară, iar celelalte două incizii inferioare - submandibular bilateral - sunt paralele cu marginea bazilară, cu excizii triunghiulare CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR 104 aferente pentru ușurarea mobilizării; în acest mod, cicatricile vor fi disimulate în pliurile naturale și se asigură pediculi vasculari deosebit de bogați. Îngrijirile postoperatorii constau din: toaleta
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
acest abord oferă un plus de vizibilitate în special pentru leziunile situate la nivelul sinusului cavernos, formațiunile tumorale ce se extind în orbită (meningioame sfeno-orbitare), permițând abordul extradural al acestora, iar pentru leziunile intra-durale mai ales pentru anevrismele arterei bazilare și leziuni tumorale ale clivusului; de asemenea printr-o modificare a unghiului microscopului operator pot fi vizualizate și leziunile supra- și retrochiasmatice. Prin rezecția osoasă mai largă se oferă în plus și o mobilitate mai mare în câmpul operator fără
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
pietroasă. Rezecția stâncii temporalului se face în formă de romb, până la sinusul pietros inferior și expunerea durei mater de la nivelul fosei posterioare (fig. 4.19). După secționarea tentoriului și a durei corespunzătoare ferestrei create în stânca temporalului se evidențiază artera bazilară (porțiunea medie și inferioară), nervul VI și artera cerebeloasă antero-inferioară [7]. CRANIOTOMIILE/ CRANIECTOMIILE DE FOSĂ POSTERIOARĂ Abordul suboccipital median [7] Acest abord este utilizat pentru accesul asupra leziunilor situate la nivelul vermisului sau emisferelor cerebeloase în regiunea paravermiană, asupra leziunilor
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
delimitarea extensiei tumorii și a marginilor acesteia, modificărilor la nivelul țesuturilor nervoase învecinate, relațiile tumorii cu țesuturile nervoase învecinate (de exemplu trunchiul cerebral, sinus cavernos, chiasma optică), deplasarea sau chiar înglobarea unor artere importante (de exemplu, artera carotidă internă, artera bazilară sau ramurile acestora), dar și aprecierea extensiei locale (fig. 4.145). În secvențele T1 aceste tumori apar lobulare, bine 249 delimitate în principal izointense (sau ocazional hipointense) în comparație cu substanța cenușie cerebrală. În secvențele T2 ele apar hiperintense cu aspect heterogen
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
în 50% din cazuri, iar la administrarea substanței paramagnetice ele se contrastează heterogen [13,21]. Examenul RMN fără substanță paramagnetică este util în delimitarea implicării vaselor în cadrul procesului tumoral, în special pentru vasele mari ca artera carotidă internă sau artera bazilară și mai puțin în cazul ramurilor acestora. Având în vedere acest aspect se impune examinarea prin angiografie cerebrală care este utilă și pentru evaluarea circulației colaterale atunci când este cazul. Testul ocluziei arteriale cu balon se impune atunci când se planifică și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
contralaterale denotă o localizare mai probabil pontină, în timp ce tulburările de deglutiție, vocea nazonată, torticolisul sunt mai specifice localizărilor cervico-bulbare. Cefaleea asociată tumorilor de trunchi este expresia obstrucționării apeductului sau ventriculului IV de către expansiunea dorsală, tracționării meningelui din jur sau arterei bazilare [7,8]. Diagnosticul diferențial al leziunilor infiltrative de trunchi cerebral se limitează la câteva afecțiuni: histiocitoza, granulomul TB, encefalitele autoimune postvirale, cisticercoza. Scleroza multiplă este dificil de diferențiat de glioamele de trunchi datorită modalității de debut și manifestare clinică, similare
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
vasculare cerebrale s-a menținut prin abordul carotidian direct și a fost până la introducerea computer tomografului explorarea de elecție. Trebuie menționată versatilitatea acestei metode considerate la acea vreme invaziva care în mâinile unui intervenționist adecvat permitea inclusiv explorarea sistemului vertebro bazilar. Din anul 1977 s-a introdus în cadrul Departamentului de Neuroradiologie abordul prin puncția femurala , Seldinger , efectuată de Prof. Dr. Aldescu Corneliu care a realizat primele 37 cateterisme prin care s-au obținut imagini concludențe pe crosa aortei și originile arterelor
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
posterioară [10]. - Artera choroidiana anterioară (AchoA) are originea la nivelul arterei comunicante posterioare sau la nivelul arterei cerebrale mijlocii și este compusă din două segmente [11]: segmentul cisternal și segmentul plexal. - Artera cerebrală posterioară (ACP) reprezintă ramul terminal al arterei bazilare [10] și se împarte în trei segmente: segmentul P1 (peduncular), segmentul P2 (ambiens) și segmentul P3 (quadrigeminal). ARTERELE INFRATENTORIALE Sunt reprezentate de (fig. 5.6): - artera cerebeloasă postero-inferioară (PICA), - artera bazilară (AB), - artera cerebeloasă antero-inferioară (AICA), - artera cerebeloasă superioară. CIRCULAȚIA
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
Artera cerebrală posterioară (ACP) reprezintă ramul terminal al arterei bazilare [10] și se împarte în trei segmente: segmentul P1 (peduncular), segmentul P2 (ambiens) și segmentul P3 (quadrigeminal). ARTERELE INFRATENTORIALE Sunt reprezentate de (fig. 5.6): - artera cerebeloasă postero-inferioară (PICA), - artera bazilară (AB), - artera cerebeloasă antero-inferioară (AICA), - artera cerebeloasă superioară. CIRCULAȚIA VENOASĂ A CREIERULUI Circulația venoasă a creierului este reprezentată de: venele superficiale, venele profunde și subependimale, sinusurile venoase durale și venele fosei posterioare (fig. 5.7). VENELE SUPERFICIALE Sunt reprezentate de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
intracraniene sunt saculare având formă sferoidală (uneori polilobată, mamelonată, complexă) și conexiune cu vasul purtător printr-un colet. Mai rar se întâlnesc anevrisme fuziforme (dilatație globală a unui segment de vas, fără colet, prezente în special pe arterele vertebrale și bazilară) (fig. 5.19). Anevrismul disecant constă în apariția unei dilatații a vasului în urma unei disecții arteriale (pătrunderea sângelui între două straturi ale peretelui arterial) în special între adventice și medie. Manifestarea majoră a anevrismelor intracraniene o constituie ruptura anevrismului ce
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
și geometria arterială (stresul hemodinamic cronic asupra peretelui vascular) joacă un rol important în patogeneza ASIC. Locațiile obișnuite pentru formarea anevrismelor sunt în strânsă legătură cu zonele de agresiune circulatorie: coturile vasculare strânse (paraclinoidiene), zonele de bifurcație (cerebrala medie, trunchiul bazilar), de ramificare (carina distală de birfucare de pe originea arterei comunicante posterioare) sau de joncțiune (artera comunicantă anterioară). Aceste locații sunt supuse unui stress mural ridicat și unor variații circulatorii complexe. De obicei, anevrismele sunt orientate pe direcția de curgere proximală
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]