72 matches
-
pipărată; Pe cuptiorul uns cu humă și pe coșcovii păreți Zugrăvit-au c-un cărbune copilașul cel isteț Purceluși cu coada sfredel și cu bețe-n loc de laba, Cum mai bine i se șede unui purceluș de treabă. O beșică-n loc de sticlă e întinsă-n ferăstruie Printre care trece-o dungă mohorâtă și gălbuie. Pe un pat de scânduri goale doarme tânăra nevastă În mocnitul întuneric și cu fața spre fereastă. El s-așează lângă dânsa, fruntea, ei
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
glorie să fie a vorbi într-un pustiu? {EminescuOpI 138} {EminescuOpI 139} {EminescuOpI 140} Azi, când patimilor proprii muritorii toți sunt robi, Gloria-i închipuirea ce o mie de neghiobi Idolului lor închină, numind mare pe-un pitic Ce-o beșică e de spumă, într-un secol de nimic. Incorda-voiu a mea liră să cânt dragostea? Un lanț Ce se-mparte cu frăție între doi și trei amanți. Ce? să-ngîni pe coardă dulce, că de voie te-ai adaos La cel
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
duș rapid, mă contopesc cu patul, dorindu-mi un somn adânc și reconfortant în care să mă eliberez de toată oboseala zilei. Ceea ce este curios e faptul că nu mă ustură tălpile și nici nu am febră musculară, nici vreo beșică la degete, și totuși am mers atâția km. Mulțumesc Celui de Sus pentru toate și-L rog să-mi călăuzească pașii pe căile Lui. Intind harta pe pat, privesc totul cu atenție, îmi dau seama că sunt în țara bascilor
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
vrednic de tot ce am văzut, auzit, de tot ce am simțit, trăit. Am parcurs atâția km și parcă acum am plecat de acasă. Mă întreb cum este posibil să nu am măcar o bătătură mai mare în tălpi, sau beșici; nu am făcut febră musculară, decât la început, la niște mușchi de la pulpa piciorului stâng. Nu am pățit nimic, deși eram să o pățesc grav în acea după amiază înainte de Lorgues. Mă întreb cum au fost toate posibile, cum de
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
potoliți foamea, să-l ajutați pe tăica să aducă carnea de porc în tindă! Hotărî Natalița. Eu o să iau coada! strigă Saveta Eu vreau șorici! spuse Ion, târnuind o pelincă umplută cu sămânță de cânepă. Eu m-oi mulțumi cu beșica de porc, ca s-o am la urat, murmură, înțelept, băiatul cel mare, Ivan. După ce îmbucară, își puseră cizmele, căciulile din piei de miel țurcan, îmbrăcară cojocelele din piele de oaie și, hăulind, ieșiră în bătaia Crivățului. Porcul, despicat în
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
apăsau cumplit. El însă habar n-avea că ceea ce e organic nu se poate sfârși, ci se coadaptează; dar că toată suma de apăsare se preface în el într-o sumă enormă de energie. Această sumă de energie a spart beșica legilor, a emerjat sub Radu Negru, Corvin și sub Dragoș, a fondat țările și a ajuns la culmea gloriei omenești începînd de la Mircea cel Mare și sfârșind cu Ștefan cel Sfânt. Și unde e mare vitejia și umilința de sine
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
aspirante, pe care Vaughan le întâlnea în cafenelele deschise toată noaptea și în supermagazinele de la aeroportul Londra, erau rudele primare ale pacienților care apăreau în manualele lui de chirurgie. În cursul curtării studiate a femeilor rănite, Vaughan era obsedat de beșicile provocate de infecțiile anaerobe și de rănile faciale și genitale. Prin intermediul lui Vaughan am descoperit eu adevărata semnificație a accidentului de automobil, însemnătatea leziunilor ca de bici și a capotării, extazurile coliziunilor frontale. Împreună am făcut o vizită la Laboratorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
empirice, rurale, strămoșești. Că doar de la țară venim toți. L-am asigurat că toți trecem prin astfel de momente delicate, de extreme încercări. Am dat chiar să-i povestesc cum, într-o iarnă de demult, era să-mi facă explozie beșica din cauză că mă rușinam să mă duc s-o deșart. Mergeam împreună cu două fete, într-o sanie trasă de un cal, drum de câteva ceasuri bune până la gara de unde aveam să luăm trenul spre București, și nu îndrăzneam să fac un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
toarce motanul pieptănîndu-și o ureche; Sub icoana afumată unui sfânt cu comănac Arde-n candelă-o lumină cât un sâmbure de mac, Pe-a icoanei policioară busuioc uscat și mintă Împlu casa de-o mireasmă pipărată și prea sfântă. 675O beșică-n loc de sticlă e lipită-n ferăstrue, Pintre care trece-o dungă mohorâtă și gălbue, Cofa-i albă cu flori negre și a brad miroasă apa, De lut plină, rezimată stă pe coada ei o sapă. Pe cuptorul uns
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Naftanail. 33A dat ș-a luat. 34Așa se înșală copiii. 35Aș spune un vis, dar nu pot de râs. 36Așteaptă ca porcul muchea toporului. 37Așteaptă murgo să paști prundul. 38Așteaptă turburarea apei. 39Ea își cântă, ea-și descântă. 40I-a legat beșica de coadă. 41I-a luat apa de la moară. 42Ia-l de pe mine că-l omor. 43Iapa mea, moșia mea. 44Ia puiul și cacă-te-n cuib. 45I-a pus oala. 46Ia pe unul, dă în altul. 47Iarna n-o mănâncă cânii. 48I-a tăiat
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
birue, ca și când ți-ar lega și mînile și ochii. 229 O mie de ani, ca ziua de ieri. 230 Ca apa din munți, când curge la vale, cade din piatră-n piatră, prin văi și prin prăpăstii cu spume și beșici vîjîește și plesnește. 231 Ca apele, ce se varsă din munți, împle văile de pietre. 232 Ca apele, ce după ce se varsă, s-adună iarăși la matca lor. 233 Ca o viitură de apă, ce repede se varsă, când norii
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
și umpluseră cu note zeci de cataloage. Cu privirile sale spălăcite care trădau mai multă încăpățînare decît voință, mai multă răutate decît îngăduință și mai multă slugărnicie decît inteligență, bătrînul trudea cu îndîrjire. Cu ochii înfundați în obrazul ca o beșică, celălalt dascăl, pe nume Brînză, mă studia cu bonomie. Avea, ca toți cei fără ureche muzicală dar nevoiți să se facă ascultați, un glas străpungător. Lipsa aceasta de strunire în vorbă îi caracteriza dealtfel pe toți învățătorii din Dobrina. Spre deosebire de
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
-n hronicul Academiei de nu să mai găsește. Să priceapă așadar bunul cetitoriu cu toate mințile sale toate oțărâtele răutăți omenești cu carele-i Împuns senatoriul, ele fiind de altmintrelea de prisos, că doară dânsul și-a lăsat până și beșica fierii În mânurile hirurgilor hulpavi, și aceasta numai den dragoste de țarină. „Alex Bârlădeanu, acest admirabil luptător pentru armonia socială (...) mare luptător de stînga al acestui veac românesc.” Care mai binele n-ar mai fi fost. Douăzeci de ani de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
unor scuame asemănătoare solzilor de pește. Boala debutează în al doilea an de viață datorită unei distrofii asociată de cele mai multe ori unei discrinii eterogene. Etiologia este criptogenetică. 10.2. PEMFIGUSUL Cuprinde un grup de boli caracterizate prin apariția unor vezicule (beșici) pe piele. După ce veziculele se sparg pe locul lor se formează eroziuni foarte dureroase. Uneori apare febra, insomnie, inapetență, iar bolnavul se emaciază. Cauza nu este încă precizată. Se presupune, că ar fi determinată de un virus. Flores Sambuci (flori
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
la litru pentru băi locale sau cataplasme. 10.3. ECZEMELE Sunt boli cu o simptomatologie foarte variată produse de sensibilizarea organismului față de diferite substanțe. Boala începe printr-o roșeață a pielei însoțită de prurit. Pe aceste zone inflamate apar vezicule (beșici), ce datorită gratajului se sparg lăsând să se scurgă la suprafața pielei un lichid eczeme zemuinde apoi se formează cruste, scuame forma uscată și pielea își revine treptat la aspectul normal și reapare printr-un nou contact cu substanța sensibilizatoare
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
ale țesuturilor produse de acțiunea temperaturii ridicate (arsură termică), a substanțelor chimice, curentului electric, razelor solare, radiațiilor ionizante etc. Se deosebesc cinci grade de arsuri: 1) gradul I, cu hiperemia pielei: 2) gradul al II-lea, cu apariția de vezicule (beșici); 3) gradul al III-lea în care se produce necroza pielei; 4) gradul al IV-lea, când se ajunge la necroza mai întinsă și mai în profunzime a pielei. Gravitatea depinde de suprafața tegumentelor arse și gradul arsurii, de vârstă
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
să se joace, dacă-i cal, să tragă, și dacă-i popă, să cetească...” predestinarea unor acțiuni pentru anumite ființe, potrivit statutului lor; firescul inocenței la vârste mici; p. 175, r. 30 33 : „am șterpelit-o de acasă numai cu beșica cea de porc, nu cumva să-mi ieie tata ciubotele și să rămân de rușine înaintea tovarășilor” încă din copilărie cuvântul dat este respectat ca o datorie de onoare și se trece peste orice frică pentru îndeplinirea acesteia; p. 177
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Părerea mea este că fricțiunile cu mercur în fiecare zi un gram mai mult l-au agitat mai mult decât medicamentele pe care le ia aproape de 4o de zile. (...) O singură grijă mă persecută, este să nu aibă paralizie la beșica udului, căci a 7-a zi este astăzi de când nu simte de fel ce-i cu dânsul. Doctorii mă asigură că provine pur și simplu din fricțiunile cu mercur.” Ne vom aminti că și în „anamneza” doctorului V. Vineș, din
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Lumina Învierii 430, iar cârpa, cu care s-au șters ouăle roșii, se sfințește la Paști și se păstrează pentru a se aprinde la nevoie, pentru vindecarea diferitelor boli durere de dinți și de măsele, de urechi, de grumaz, de beșica cea rea, de roșață, când se umflă pulpa la o vacă etc.431 Focul din zilele de Paști are puteri magice și este utilizat în riturile de frumusețe. În ziua de Paști, petrec prin cămașa nouă, un cărbune aprins, zicând
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
prinde bine să această metodă. Oprirea sângerării cu roiniță Zdrobiți o mână de frunze și tulpini de roiniță. Aplicați pe rană. Legați cu un bandaj curat și lăsați până la oprirea sângerării. Oprirea sângerării cu ciuperci Uscați sporii interni ai gogoașei (beșica porcului). Aplicați direct pe rană. Va produce rapid coagularea sângelui. Atenție: Păstrați cu grijă acești spori, deoarece mai demult erau folosiți în fotografie ca praf pentru blitz, fiind foarte explozibili. Este una dintre cele mai bune metode pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
tata de la o vreme. N-ai ce mânca la casa mea? Vrei sa te bușască cei handralăi prin omăt? Acuș te descalț! Văzând eu ca mi-am aprins paie-n cap cu asta, am șterpelit-o de acasă numai cu beșica cea de porc, nu cumva să-mi ia tata ciubotele și să rămân de rușine înaintea tovarășilor. Și nu știu cum s-a întâmplat, că nici unul din tovarăși n-avea clopot. Talanca mea era acasă, dar mă puteam duce s-o iau
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
tovarăși n-avea clopot. Talanca mea era acasă, dar mă puteam duce s-o iau? în sfârșit, facem noi ce facem și sclipuim de colo o coasă ruptă, de ici o cârceie de tânjală, mai un vătrar cu belciug, mai beșica cea de porc a mea, și, pe după toacă, ne pornim pe la case. Ș-o luăm noi de la popa Oșlobanu, tocmai din capul satului din sus, cu gând să umblăm tot satul... Când colo, popa tăia lemne la trunchi afară și
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]