144 matches
-
adevăr și viceversa. — Care adevăr? — Care l-am mirosit de mult și tot timpul... Nu înțeleg. — Ei, stimabile, ia să dăm noi mai bine cărțile pe față. — Dă-le, neică, să vedem. Ei? — Ei? — Care scrisoare, care becher? — Moftologul. Nifilistul. Becherul. Bibicul. Bâlbâitul. Era îndrăgostit lulea. Și simțea că o pierde. Venise ăla, misionarul, de a luat-o... Și-atunci, pac!... ultima încercare. Plastografie! Curat plastograf! A copiat nu doar lozincile ălora, ci scrisul lor, de analfabeți. Toate lozincile alea verzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
nostru, vorba aia, să ne abatem, așa că... pontul cu scrisoarea. Domnul doctor Marga își îndreptă ochelarii pe nas, se foi în scaun. — Ce pont? Scrisoarea? Unde-i scrisoarea? — Care scrisoare? — Cum care? Nu vorbeai de o scrisoare? — A, scrisoarea! Scrisoarea becherului... da, da, persoană însemnată. Arma cu efect întârziat... o am acasă, la păstrare. La loc sigur, la păstrare. Dar doctorul Marga tocmai când înțelesese jocul și își amintea replicile celebre din celebra piesa, se și plictisise. Sau îl irita, poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
comedia noastră pierdută. Scrisoarea, Națiunea, care vasăzică națiunea-model care pierde. Mereu pierde documentul, șansa, scrisoarea. Scrisoarea pierdută, ce să facem, bieții de noi. Chiar așa. Păi lucrez la un caz, pac. Scot scrisoarea pierdută și pac. Scrisorica de amor de la becherul. Într-o seară, demult... țineva, doar știi... nu spui ține... persoană însemnată... da’ becher. Vine de trimite scrisoare. Amenințare. Către bătrânul meu, către pápá, tatăl Zoițicăi. Că-i damă bună, Zoițica, damă bună. Adică, era. Doctorul dădu lehamite din mâini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
scrisoarea. Scrisoarea pierdută, ce să facem, bieții de noi. Chiar așa. Păi lucrez la un caz, pac. Scot scrisoarea pierdută și pac. Scrisorica de amor de la becherul. Într-o seară, demult... țineva, doar știi... nu spui ține... persoană însemnată... da’ becher. Vine de trimite scrisoare. Amenințare. Către bătrânul meu, către pápá, tatăl Zoițicăi. Că-i damă bună, Zoițica, damă bună. Adică, era. Doctorul dădu lehamite din mâini, să accepte, să nu accepte. Repetițiune, deci nu consultațiune, da, așa voia Tolea, maimuțoiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
fure scrisoarea onorabilul, îngână Marga. — Las-o aia... una mai. — Ei, ce-mi pasă. — Și d-atunci, care vasăzică. Scrisoarea... adrisantul cunoscut. Papașa. Deci, îl amenință pe bătrân, dar țintește fata. C-o știi cât e de sensibilă. Adică, era. Becherul, anonimul, turmentatul de amor, numai pe Zoițica o voia. Soră-mea, c-o știi, adică știai. Care vasăzică noi urmărim expeditorul, atât, acolo-i buba. Adrisantul cunoscut, dar expeditorul... D-aia scriem cu plaivaz: „expeditorul necunoscut“ ori „nu se află
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
urmărim expeditorul, atât, acolo-i buba. Adrisantul cunoscut, dar expeditorul... D-aia scriem cu plaivaz: „expeditorul necunoscut“ ori „nu se află“ ori „mort, ierta-l-ar Skaraoțchi“. Urmărim expeditorul până la moarte și după, asta facem. Dacă găsim expeditorul, pac. Expeditorul, becherul care imitează slova oricui, numa’ să nu fie prins. Ca să enfluențeze moralul lui pápá, înțelegi ’mneatale. Deci, destinul frumoasei din poveste. Imitează slova analfabeților, a cremenalilor cu făclia de paști, făclia pogromului. Știi ’mneata: ăia cu urlete și centiron și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Un înlocuitor, atât! Da’ vorba e, sunt alegător? — Ești beat, Tolea? Fii bun, vorbim altă dată... sunt obosit. Cetățeanul Marga își aprinse țigara, ieșea din joc. — Altă dată? Da’ acu ce treabă avem? Eu am visat scrisoare. — Ce scrisoare? — Scrisoarea becherului. Bibicul, mutulache, știi ’mneata. Care nici nu e mut, mutulache, deloc! De curiozitate, subt un felinar, am deschis-o. Expeditorul necunoscut. Dar era scrisoarea becherului, jur. Plic cu doliu, cu emblemă, din alea, știi ’mneata. Destinatarul: tata. Care după aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
joc. — Altă dată? Da’ acu ce treabă avem? Eu am visat scrisoare. — Ce scrisoare? — Scrisoarea becherului. Bibicul, mutulache, știi ’mneata. Care nici nu e mut, mutulache, deloc! De curiozitate, subt un felinar, am deschis-o. Expeditorul necunoscut. Dar era scrisoarea becherului, jur. Plic cu doliu, cu emblemă, din alea, știi ’mneata. Destinatarul: tata. Care după aceea... știi ’mneata. Doctorul zâmbi, sleit. Scoase o batistă din buzunar, dar renunță la batistă, vru să repete că e obosit, dar renunță. Așa că înlocuitorul reluă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
știi ’mneata. Destinatarul: tata. Care după aceea... știi ’mneata. Doctorul zâmbi, sleit. Scoase o batistă din buzunar, dar renunță la batistă, vru să repete că e obosit, dar renunță. Așa că înlocuitorul reluă atacul. — Viu ori mort, să-l aducem pe becher, așa vrea conașul din Buenos Aires. Asta vrea el, crimă, plastografie, coșmaruri, răzbunare, tot, tot. Distribuție completă, onorariu asigurat. Adevărul, adevărul! dar merg mai departe și zic: mă tem de adevăr și nici nu mai știu dacă îl vreau. — Care adevăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
adevăr? — Care l-am mirosit de mult și tot timpul. — Nu înțeleg. Ei, stimabile, prea te faci chinez, dă-mi voie. Ia să dăm noi mai bine cărțile pe față. Dă-le, neică, să vedem. Ei? — Ei? — Care scrisoare? Care becher? — Moftologul! Nifilistul! Becherul, bibicul. Sucit, bâlbâit, ca orice îndrăgostit. Că era înamorat lulea și simțea că o pierde pe frumoasa cea blestemată din neamul blestemat. Venise ăla, de-a luat-o... Și-atunci, pac... ultima încercare. Plastografie. A copiat lozincile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
am mirosit de mult și tot timpul. — Nu înțeleg. Ei, stimabile, prea te faci chinez, dă-mi voie. Ia să dăm noi mai bine cărțile pe față. Dă-le, neică, să vedem. Ei? — Ei? — Care scrisoare? Care becher? — Moftologul! Nifilistul! Becherul, bibicul. Sucit, bâlbâit, ca orice îndrăgostit. Că era înamorat lulea și simțea că o pierde pe frumoasa cea blestemată din neamul blestemat. Venise ăla, de-a luat-o... Și-atunci, pac... ultima încercare. Plastografie. A copiat lozincile din ziarele alea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
le are taman când îti retează căpățâna. Pápá de asta se temea, că la nebunie nici corupția nu va mai ajuta. Luând în considerare trecutul oricărui stat constituțional, mai ales un stat tânăr ca al nostru... primejdie peste tot. Uite, becherul ăsta. Cine s-ar fi așteptat? Numai că el îl auzise pe tata vorbind despre Macrobius, Giordano, emblema tricefală. Doar îl știi pe taica... — Hai să mergem, gata gluma! — Ce-s copil? Glumă? Visăm, nu glumim. Ce-s copil? — M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Au trecut șapte minute... Doctorul Marga descălecase de pe scaun. Își dezbrăcase halatul, îl puse pe cuier. Scoase haina de pe umeraș, o îmbrăcă. Reveni pe scaun, în fața profesorului. În poziție de ascultător grăbit. Tolea nu se grăbea. — Ți-aduci aminte de becher? — Iar începi. Da, bibicul, mutulache. Care deloc nu era mut și nici nu avea să fie. Dar tăcut era. Îi spuneam mutulache. Care le știe pe toate. Citea, scria, desena. N-ai să-mi spui că nu era înzestrat. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
militară sosi cu puțin timp înainte de ora hotărâtă. Soldații își ocupară locurile de o parte și de alta a intrării principale, apoi încremeniră. Pentru că trăsurile și caii nu mai aveau învoire să circule pe străduțele din jurul hanului, amatorii de spectacol, becheri, văduvioare, conțopiști, tinere numai bune de măritat însoțite de servitori, guvernante, frați, mame grijulii sau verișori dichisiți, se tot plimbau prin fața chipeșilor militari ruși într-un du-te-vino colorat și zgomotos. La nivel de protocol avu loc o mică dispută, totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
totdeauna tendința de ocrotire a victimelor. De aceea, chiar dacă te-ai silit să iei parte la adunările conservatorilor dezbinați, nu însemnează că ai fi altceva decât ceea ce ești : un om care își face datoria unde este pus și, în plus, becher, așadar cu suficient timp liber. Mai ales că tot n-ai pășit de-ajuns în protipendadă, încât să frecventezi Jockey Clubul. Sigur că așa ceva ți-ar măguli, ca oricărui om, vanitatea, mai ales că, pentru stângăciile tale în lume, tu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
numele fetelor lui Țelofhad: Mahla, Noa, Hogla, Milca și Tirța. 34. Acestea sunt familiile lui Manase după numărătoarea lor: cincizeci și două de mii șapte sute. 35. Iată fiii lui Efraim, după familiile lor: din Șutelah se coboară familia Șutelahiților; din Becher, familia Becheriților; din Tahan, familia Tahaniților. 36. Iată fiii lui Șutelah: din Eran se coboară familia Eraniților. 37. Acestea sunt familiile fiilor lui Efraim, după numărătoarea lor: treizeci și două de mii cinci sute. Aceștia sunt fiii lui Iosif, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
Fold (Pămîntul nou), cu care am întreprins o acțiune artistică întinsă. Cu serate literare am cucerit adevărate succese. La poesie de 5 continents a fost una. S’a citit din poesia franceză de la Rimbaud la Eluard, din Maia Kovski (sic!), Becher, Ball, Huelsenbeck, Vinea, Palotian și alții. Serata am închis-o cu un act din piesa lui Tzara Le mouchoir de nuages. De partea noastră e tineretul și elita. Încet am cucerit simpatii multe, dar timp de 5-6 ani arta nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
buni distanță de vârsta femeilor. Avem două gemene, Meuza și Naamah, care sunt prea mici chiar și ca să toarcă. Tata, Beniamin, are niște fii și în Canaan, de la o altă soție care a murit. Pe frații mei îi cheamă Bela, Becher, Ehi și Ard și sunt băieți de treabă, deși nu-i știu mai bine decât pe fiii unchilor mei care sunt la fel de numeroși ca turmele noastre și la fel de gălăgioși, a zis ea și mi-a făcut cu ochiul de parcă eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
că-i vine ea de hac.../ Ce hachiți are dumneaei mai rele?/ I-afurisită, bre, în toate cele! [...] Of, of, jupân Hangiu și prieteni buni,/ Nu-s cununat decât de două luni,/ Dar cred că nu-i pe lume om becher,/ Chiar de-i înfigi în inimă jungher,/ Mai priceput să deie glas durerii/ Decât îs eu din pricina muierii/ și-a răutății ei!”878 După o viață de celibat, dar care nu a fost cu nimic lipsită de plăceri, chiar și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
că-i vine ea de hac.../ Ce hachiți are dumneaei mai rele?/ I-afurisită, bre, în toate cele! [...] Of, of, jupân Hangiu și prieteni buni,/ Nu-s cununat decât de două luni,/ Dar cred că nu-i pe lume om becher,/ Chiar de-i înfigi în inimă jungher,/ Mai priceput să deie glas durerii/ Decât îs eu din pricina muierii/ și-a răutății ei!”878 După o viață de celibat, dar care nu a fost cu nimic lipsită de plăceri, chiar și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
șeptic la care rolul dominant în avea valetul (fantele). De aceea Pampon e poreclit „Concina cu cinci fanți”. După ce el bate cu valetul și ia cărțile, strecoară în mână la loc valetul pentru o viitoare ocazie, precum Dandanache păstra scrisoarea „becherului” pentru un șantaj ulterior. Alte personaje ale lui Teodoreanu joacă la fel ca unele din Brăescu, acesta fiind un 66 în doi. Când sunt mai mulți jucători, numitul écarté devine préference. Aceste jocuri sunt de levată, pe puncte transformabile în
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Teacă. Un ziar se numește Răsboiul în plină pace, la ani buni după Războiul de Independență. A apărut de prin decembrie 1877 până spre sfârșitul secolului. El ar fi fost locul unde Agamiță Dandanache ar fi publicat scrisoarea compromițătoare a „becherului”, dacă acesta nu ar fi cedat șantajului. Emblematic pentru serviciul militar în timp de pace este un ofițeraș dintr-o schiță a lui Brăescu, promovat mereu pentru merite militare indiscutabile: pune varză și o distribuie cu tabel, ține contabilitatea regimentului
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
care recurge prima categorie de teorii nu trebuie înțeleasă "ca ceva opus <<explicației>>", fiindcă "o descriere teoretică înseamnă, totodată, <<explicație>> și <<înțelegere>>" (s.n. Imagini ale științei, pp. 44-45). 165 W. Dilthey, Einleitung..., p. 17. 166 Ibid., pp. 10-11. 167 Erich Becher, Geisteswissenschaften und Naturwissenschaften. Untersuchungen zur Theorie und Einteilung der Realwissenschaften, München/Leipzig, Verlag von Duncker & Humblot, 1921, pp. 13-14. 168 C. Antoniade, op. cit., p. 81. 169 Ibid., p. 81. 170 Apud C. Antoniade, op. cit., p. 81. Credem că, de fapt
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Satzes vom zureichenden Grunde). 171 C. Antoniade, op. cit., p. 83. Ca și în științele naturii, notează în continuare Antoniade, Comte "face abstracție de subiect și nu consideră decât obiectul". Obiecții în legătură cu excluderea psihologiei dintre științele fundamentale apar și la E. Becher, op. cit., p. 14. 172 A. Marga, op. cit., p. 62. 173 Cf. A. Comte, op. cit., p. 278. 174 A. Marga arată pe bună dreptate că la Comte istorie au "doar conținuturile structurilor sociale, dar nu și structurile înseși", fiindcă "dislocarea lor
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
cărei aport este mai mult documentar. În acest sens, von Wright observă că la Weber "coloratura pozitivistă este combinată cu accentul pe teleologie (zweckrationales Handeln) și pe înțelegerea empatică" op. cit., p. 30. 188 A. Comte, op. cit., p. 281. 189 E. Becher, op. cit., p. 180. Becher operează aici cu o distincție a lui Windelband, care împarte științele în funcție de "caracterul formal al scopurilor pe care și le propun în cunoaștere". El vorbește astfel despre științe nomotetice și științe ideografice. Primele sunt științele naturii
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]