117 matches
-
cu o carte. Benedict s-a născut în anul 480, în "Nursia" (Norcia, în Umbria), ca fiu al unor nobili romani bogați și buni creștini. Numele său, "Benedict" (în ), se traduce în limba română prin "„binecuvântatul”". Tradiția, acceptată de Sfântul Beda, spune că Scholastica era sora geamănă a lui Benedict. Copilăria și-a petrecut-o la Roma, unde trăia împreună cu părinții săi și unde a făcut studiile. La Roma, s-a îngrozit de starea moravurilor de acolo.Pentru a scăpa de
Benedict de Nursia () [Corola-website/Science/308244_a_309573]
-
sunt expresiile:"noa noa "și "noa hai numa hai" cu sensul de linișteștete, cuminteștete, stai locului, ai grijă că o pățești. "Pe" se pronuntă "pă". Ex.-pă masă, pă casă, pă vecina, etc. O expresie mai aparte este "calșice(calșece) beda" ,care în traducere înseamnă "să deie peste tine un amar da' nu prea mare ori să vină o amărală mai mica" (explicație atât de la oameni din sat cât si de la alți din sate vecine). De precizat că în zona Crișana
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
din sat cât si de la alți din sate vecine). De precizat că în zona Crișana și sporadic în unele locuri (zone) din m-ții Apuseni există expresia "bidă"=obidă (ori poate fi luat în seamă și cuvântul din limba romă: "beda=tribunal" , în v.sl. beda=nevoie, necaz). "Au" se pronunță "or". Ex. au fost la târg= or fost..., că au fost plecați= c'or fost plecați, au gătat cu secera= or gătat cu seceratul. (se)"pciură" (piură)= (se) vaită, plânge, (lat.
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
de la alți din sate vecine). De precizat că în zona Crișana și sporadic în unele locuri (zone) din m-ții Apuseni există expresia "bidă"=obidă (ori poate fi luat în seamă și cuvântul din limba romă: "beda=tribunal" , în v.sl. beda=nevoie, necaz). "Au" se pronunță "or". Ex. au fost la târg= or fost..., că au fost plecați= c'or fost plecați, au gătat cu secera= or gătat cu seceratul. (se)"pciură" (piură)= (se) vaită, plânge, (lat. piulare=plânge). "haba că
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
inițial o zeitate celtă pe jumătate uitată, care a evoluat într-un personaj istoric, bazându-se pe paralele cu presupusa evoluție a zeului mării regele Lear, zeii-cal ai Kentului Hengest și Horsa, care au fost istoricizați în perioada relatării lui Bede și care au primit un rol important în cucerirea anglo-saxonă a estului Britaniei, personajul fondator al Caer-fyrddin, Merlin (galeză "Myrddin"), sau semizeul nordic Sigurd sau Siegfried, care a căpătat valoare istorică în "Cântecul nibelungilor" prin asociere cu o bătălie din
Regele Arthur () [Corola-website/Science/301522_a_302851]
-
educația. Înființează școli unde se poate învăța latina, engleza, călăria și vânătoarea cu șoimi. Din ordinul său se înceape o "Cronică anglo-saxonă" unde sunt notate anual principalele evenimente. El însuși a fost scriitor și traducător. A tradus "Istoria ecleziastică" de Beda, "Istoria universală" de Orosius, "Regula pastorală" de Grigore cel Mare, "Mângâierile filozofiei" de Boethius. Eduard a fost al doilea copil supraviețuitor al lui Alfred cel Mare și a reginei Ealhswith. Nașterea lui Eduard nu a putut fi datată cu certitudine
Casa de Wessex () [Corola-website/Science/331034_a_332363]
-
reda genealogia Mariei nu inclus o căsătorie leviratică, ea a fost adăugată de sursele amintite. Fiecare din aceste texte descriu, la fel cu Julius Africanus (dar omițând numele lui Estha), cum Melchi era înrudit cu Iosif printr-o căsătorie leviratică. Bede a presupus că Julius Africanus a greșit și a corectat "Melchi" în "Matthat". Deoarece paponimele erau des întâlnite în această perioadă, n-ar fi totuși surpinzător ca Matthat să fi fost numit Melchi după bunicul său. Numele "Pantera", menționat mai
Genealogia lui Isus din Nazaret () [Corola-website/Science/324859_a_326188]
-
, al "saxonilor estici", a fost unul dintre cele șapte regate anglo-saxone care formau așa-numita heptarhie, fiind fondat în jurul anului 500 pe teritoriile curente ale comitatelor ceremoniale Essex, Hertfordshire și Middlesex. Essex este amintit pentru prima oară de către Bede, care notează sosirea episopului Mellitus la Londra în 604. Era limitat la nord de râul Stour și Anglia de Est, la sud de râul Tamisa și Kent, la est de Marea Nordului și la vest de Mercia. Teritorul cuprindea și rămășițele celor două
Regatul Essex () [Corola-website/Science/308800_a_310129]
-
în anul 1000 erau limitate la câțiva călugări francezi. Funcționarii obișnuiți foloseau sistemul anilor regnali, (de exemplu, anul al patrulea din domnia lui Robert al II-lea al Franței). Sistemul actual, "anno domini", era utilizat doar de câțiva cronicari, precum Beda Venerabilul. Europa era în continuare în urma islamului, cu rețeaua sa vastă de caravane , sau a Chinei, în acel moment cel mai mare imperiu din lume, sub dinastia Song. Constantinopolul avea o populație de aproximativ 300 000 de locuitori, dar Roma
Evul Mediu Timpuriu () [Corola-website/Science/308404_a_309733]
-
readus în atenția Occidentului operele lui Aristotel și ale altor greci, precum „Historia mundi” - cronică universală ce începe cu Facerea Lumii și se termină la anul 620. Tot el a mai scris și o istorie a goților, vandalilor și suevilor. Beda Venerabilul (672/673- 735), istoric și călugăr într-o mânăstire din Sunderland, provenind din familie nobilă și călugărit la 7 ani, a scris lucrarea "Historia ecclesiastica gentis Anglorum" ( Istoria ecleziastică a poporului englez, prezentând creștinarea anglo-saxonilor). Lucrarea, documentată și cultă
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
7 ani, a scris lucrarea "Historia ecclesiastica gentis Anglorum" ( Istoria ecleziastică a poporului englez, prezentând creștinarea anglo-saxonilor). Lucrarea, documentată și cultă, este compusă din 5 cărți de istorie a Angliei, de la Caesar la 731, insistând asupra perioadei 597-731. Opera lui Beda este compusă din lucrări cu caracter teologic, științific, literar, muzical etc. Artizanii principali au fost Carol cel Mare și fiul său, Ludovic cel Pios. Are loc o reformă a scrierii, rezultând minuscula carolingiană. Brațul cultural și ideologic al Imperiului Carolingian
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
Gulian și I. Banu), București, 1951. Balamber, N., Essai compare sur les institutions et les lois de la Roumanie depuis les temps les puls recules jusqu'à nos jours, 1885. Barker, Ernest, L'Angleterre et les Anglais, Oxford University Press, 1945. Beda, Cálman, Rélations politique entre la Principauté Transylvanie, la Moldavie et la Valachie, în RHCEH, XXIe année, Nouvelle série, Tome I, No 3-4, 1934, Paris, pp. 352-400. Bémont, Charles, Monod, Gabriel, Histoire de l'Europe au Moyen Âge (395-1270), I, Librairie
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Queensland devine o colonie separată, cu administrație proprie. // Încep lucrările la Canalul de Suez. // Darwin publică Originea speciilor (v. Știința). Filosoful John Stuart Mill publică On Liberty (v. Literatura). // Apar romanele A Tale of Two Cities (Ch. Dickens) și Adam Bede (George Eliot). 1860. Se încheie un tratat comercial între Marea Britanie și Franța în favoarea liberului schimb, inițiat de Richard Cobden (Tratatul "Cobden"). // Din pricina încălcării Tratatului de la Waitangi, începe războiul cu populația Maori. // Romanciera George Eliot publică The Mill on the Floss
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
codex din Fulda, a fost efectuată în jurul anului 545 din ordinul lui Victor, care a și supervizat-o, și pare să fie un fel de „Armonie a Evangheliilor”, oarecum asemănătoare cu ceea ce făcuse Tațian în Diatessaron (vol. I, pp. 229-230). Beda amintește și de un tratat Despre Paști (De Pascha) al lui Victor, din care s-au păstrat numai fragmente. Papii din secolul al VI-lea - în mod similar, dar într-o măsură mai mare decît cei din secolele IV-V
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
al VI-lea, așteaptă o transformare, care se va produce datorită germenilor sădiți de Grigorie cel Mare și a ceea ce s-a păstrat cu grijă în mănăstiri ori prin strădania celor cîțiva reprezentanți ai culturii laice din regatele barbare. O dată cu Beda - nu întîmplător un creștin din neamul anglilor - și cu civilizația carolingiană va avea loc această renaștere. CAPITOLUL XVI PERIOADA CONCILIULUI DE LA EFES TEOFIL ȘI CHIRIL DIN ALEXANDRIA. NESTORIE 1. Teofil al Alexandriei a) Viața Știm foarte puține lucruri despre tinerețea
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
America, familia Herman și familia Ștrak din Germania, precum și bisericile Speranța și Dragostea din Arad. 7.3.4. Botez 2002 În anul 2002 a avut loc un botez nou-testamental în biserica baptistă din Cuvin. Candidații acestui botez au fost: Mărioara Bede, Aurel Miculiț și Cosmin Ștef. Pentru predicarea mesajului a fost invitat fratele păstor Ghiță Cornel de la biserica baptistă Șega, Arad. Păstorul bisericii, Andreican Mircea, a oficiat botezul din 15 septembrie 2002. 7.3.5. Renovarea făcută de Florin Popi și
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
traducere, păstrată într-un codex din Fulda, efectuată în jurul anului 545 din ordinul lui Victor care a și supervizat-o, pare să fie un fel de „Armonie a Evangheliilor”, oarecum asemănătoare cu ceea ce făcuse Tațian în Diatessaron (vol. I, pp. ???-???). Beda amintește și de un tratat Despre Paște (De Pascha) al lui Victor, din care s-au păstrat numai fragmente. Papii din secolul al șaselea - în mod similar, dar într-o măsură mai mare decât cei din al patrulea și al
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
șaselea, așteaptă o transformare care se va produce datorită germenilor sădiți cu clarviziune de Grigore cel Mare, grație a ceea ce s-a păstrat cu grijă în mănăstiri ori prin strădania celor câțiva reprezentanți ai culturii laice din regatele barbare. Odată cu Beda - nu întâmplător un creștin din neamul anglilor - și cu civilizația carolingiană se va realiza această renaștere. CAPITOLUL XVI PERIOADA CONCILIULUI DIN EFES TEOFIL ȘI CHIRIL DIN ALEXANDRIA - NESTORIOS 1. Teofil din Alexandria a) Viața Știm foarte puține lucruri despre tinerețea
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
profunde, înglobînd o cunoaștere extinsă a literelor profane. Noi mănăstiri, ca cea de la Yarmouth sau cea de la Yarrow, în Northumberland, au devenit, astfel, puternice centre de viață intelectuală, unde se adunau și se reproduceau texte vechi. La Yarrow, de exemplu, Beda Venerabilul (673-735) a predat timp de 50 de ani și și-a scris lucrările de gramatică, de știință și istorie (între care cităm Istoria ecleziastică a națiunii engleze), lucrări care fac din acest maestru primul marc savant medieval. La York
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
ilustrul magistru Aelbert, care a dovedit geniu administrativ și managerial. Sub directoratul său a sosit la școală tânărul Albinus Flaccus, cunoscut mai apoi ca Alcuin. A beneficiat de reforma curriculară săvârșită de Aelbert la York în urma numeroaselor consultări cu Venerabilul Beda. A studiat și s-a evidențiat în disciplinele noului curriculum, care cuprindea matematica, astronomia, gramatica, retorica, muzica, dialectica și „științele antice”. Într-un poem consacrat episcopilor din York, Alcuin a prezentat nu numai acest program școlar, ci și modelul curricular
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de P. Riché, Education et culture dans l’Occident barbare: VIe et VIIIe siècles, Seuil, Paris, 1962 și 1995 (trad. rom.: Educație și cultură în Occidentul barbar, secolele VI-VIII, traducere de Florica Bechet, Meridiane, București, 2001), p. 455. 7. Beda Venerabilul (672-735), marele latinist al Northumbriei, a fost probabil cel mai mare erudit al Evului Mediu timpuriu. Opera sa, copleșitoare prin diversitate și dimensiuni, a marcat definitiv evoluția culturală și ecleziastică a popoarelor britanice. Într-o colecție de două volume
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și dimensiuni, a marcat definitiv evoluția culturală și ecleziastică a popoarelor britanice. Într-o colecție de două volume alcătuită de C. Plummer și publicată cu titlul Venerabilis Baedae opera Historica (Clarendon Press, Oxford, 1896) găsim lucrarea de bază a lui Beda, „Historia ecclesiastica gentis Anglorum”, dar și scrieri care au influențat decisiv începuturile învățământului medieval: „Vita beatorum Abbatum Benedicti, Ceolfridi Eosterwini, Sigfridi atque Hwaetberhti”; „Epistula ad Ecbertum episcopum”. Alte lucrări ale Venerabilului Beda se găsesc în alte colecții de documente: Bedae
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Oxford, 1896) găsim lucrarea de bază a lui Beda, „Historia ecclesiastica gentis Anglorum”, dar și scrieri care au influențat decisiv începuturile învățământului medieval: „Vita beatorum Abbatum Benedicti, Ceolfridi Eosterwini, Sigfridi atque Hwaetberhti”; „Epistula ad Ecbertum episcopum”. Alte lucrări ale Venerabilului Beda se găsesc în alte colecții de documente: Bedae Opera de temporibus, ed. C.W. Jones, Mediaeval Academy of America, Cambridge, 1943; Super Acta Apostolorum expositio, ed. M. Laistner, Mediaeval Academy of America, Cambridge, 1939; Opera homiletica, ed. J. Fraipont, D.
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
op. cit., p. 455. 9. Despre prințul-episcop și, mai apoi, mitropolit de York, în „Vita Alcuini” (Monumenta Germaniae Historica, Hanovra, 1887, XV), unde se poate găsi această informație: Beati gentis Anglorum Bedae doctissimi discipulo Hechberto traditis („Încredințat lui Egbert, discipolul preaînvățatului Beda din fericitul neam al anglilor”). Se pare că Beda Venerabilul petrecuse ceva vreme în mănăstirea lui Egbert, pe care îl îndrăgise. În Epistula ad Ecbertum (vezi nota anterioară) găsim mărturisirea nostalgică a Venerabilului: Cum tecum aliquot diebus legendi gratia in
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mitropolit de York, în „Vita Alcuini” (Monumenta Germaniae Historica, Hanovra, 1887, XV), unde se poate găsi această informație: Beati gentis Anglorum Bedae doctissimi discipulo Hechberto traditis („Încredințat lui Egbert, discipolul preaînvățatului Beda din fericitul neam al anglilor”). Se pare că Beda Venerabilul petrecuse ceva vreme în mănăstirea lui Egbert, pe care îl îndrăgise. În Epistula ad Ecbertum (vezi nota anterioară) găsim mărturisirea nostalgică a Venerabilului: Cum tecum aliquot diebus legendi gratia in monasterio tuo demorareo („Pe când zăboveam cu tine câteva zile
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]