203 matches
-
socială, structura, corelațiile, ierarhizarea și funcțiile lor precum și modul în care evoluează (Dicționar de Psihologie, coordonator U. Șchiopu, 1997). Barem (engl. standard, fr. barême) ecran de raportare sau etalon de referință la teste (Dicționar de Psihologie, coordonator U. Șchiopu, 1997). Behaviorism (engl. behaviourism, fr. béhaviorisme) doctrină psihologică care a apărut la începutul secolului XX. Promotorul b. a fost John Broadus Watson (1913). Denumirea provine de la termenul englezesc behaviour care înseamnă comportament, de unde și denumirea de Teoria Comportamentului (Dicționar de Psihologie, coordonator
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
de tipuri de c. în funcție de predominanta diferitelor instanțe implicate în relația S-R după formele implicate sau explicite, desfășurate sau latente, după rolul și funcțiile, integrarea sau implicația în opusul lor etc. C. are structură, dinamică, dimensiuni, rezonanțe, durată, intensitate (Behaviorismul). În cibernetică, termenul de c. este folosit în sens operațional, pentru a defini modul concret de interacțiune a unui sistem considerat ca mediul. Din acest punct de vedere c. devine o determinație generală a oricărui sistem dinamic. (C. Bălăceanu, Ed.
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
mai multe perspective, concretizate în ansamblul paradigmelor posibile, care se înlănțuiesc de la unele la altele în procesul revoluțiilor științifice. În știința politică modernă, se poate spune că a avut loc o succesiune de cinci paradigme începând din anii 1950: structuralismul, behaviorismul, alegerea rațională, neo-instituționalismul și constructivismul"28. Dar începând cu anul 1980, două paradigme neo-institutionalismul și constructivismul s-au impus în domeniul relațiilor internaționale. Urmând subiectul paradigmelor, Peter Katzenstein are un punct de vedere original. Potrivit opiniei sale, există o luptă
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
au acceptat fără nici un spirit critic expresia de interes național. După ei, interesul național este o noțiune folosită în discursul practicienilor politicii externe pentru a avea o susținere populară și pentru a legitima ordinea politică internă. Urmare a acestei constatări, behaviorismul consideră interesul național ca o expresie a laturii subiective a decidenților politici pentru a promova și apăra programele lor de guvernare. După tradiția liberală în relațiile internaționale, actorul fundamental al politicii este individul care, singur sau în coaliție, dorește să
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
al cuvântului inteligență, cel de „cultură”. A fi inteligent înseamnă a fi cultivat. Cultura cuprinde limbajul (în special bogăția vocabularului) și totalitatea cunoștințelor. Cultura nu este ereditară, ci se sprijină pe memorie și pe deprinderi formate. Conform unei teorii americane, behaviorismul (behavior = „comportament”), predominantă din anii ’20 până în anii ’60, totul poate fi învățat. Cuvântul inteligență fusese, de altfel, respins, pentru că evoca o capacitate înnăscută, fiind înlocuit cu noțiunea de rezolvare a problemelor. Nu rezolvăm o problemă printr-o sclipire de
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
conceput programa, iar sancțiunea care se aplică firesc În cazul primului model lasă aici loc (re)medierilor, așa-numitelor bucle de Învățare, precum și reorganizării programei/lecțiilor. Acest model a avut, incontestabil, efecte pozitive și se poate afirma că, dincolo de abandonarea behaviorismului de către psihologia contemporană, el rămâne un reper util, dacă nu chiar obligatoriu, În formarea educatorilor. De ce? Pentru că atacă În mod eficient dogmatismul verbal al profesorului, obligându-l să se centreze pe elev și pe misiunea intelectuală pe care profesorul o
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
finalități. Cel puțin din aceste motive, tehnicile de operaționalizare puse la punct de pedagogia prin obiective au Încă relevanță crescută În activitățile didactice. c) Al treilea model aduce În prim-plan constructivismul care revine la „mentalism” (considerat că poate combate behaviorismul) și se interesează de ceea ce se petrece În acea „cutie neagră”, păstrându-și focalizarea pe elevul aflat În procesul de Învățare. Diferența față de modelele precedente constă În noul statut al erorii, care nu mai este considerată o deficiență din partea elevului
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
8. Lanteri L. G., citat de Prelipceanu D. (1989 apud Tudose 2002), stabilește criteriile de clasificare a teoriilor psihopatologiei: concepția psihiatrică inițială, care diferențiază teoriile intrinseci domeniului psihiatric (ca organismul, orgadinamismul, psihanaliza, antipsihiatria) de cele extrinseci acestui domeniu (psihologice, ca behaviorismul sau sociologice, ca teoriile sociogenetice); extensiunea domeniului psihiatric a avut în vedere teorii care pretind că studiază totalitatea psihismului sau numai un sector patologic al acestuia. Acest criteriu permite validarea teoriilor psihopatologice în funcție de sectoarele de patologie psihică efectiv studiate; criteriul
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
60 din nevoia practicienilor (antropologi, etnologi, lexicologi) de a explica procedurile de analiză și a-și interdefini conceptele. Generată de o "tradiție de rigoare" (structuralismul lingvistic al lui Saussure, antropologia structurală a lui Claude Lévi-Strauss în Franța, logica peirciană și behaviorismul morrissian în America), semiotica oferă un teritoriu de coerență, consistență, științificitate, compatibilizînd științele umane cu științele naturii și cele logico- matematice. "Bazîndu-ne pe experiența personală în domeniul marketingului și comunicării, considerăm că semiotica poate reprezenta o valoare adăugată reală, în
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
XIX, ca preocupare în sociologia educației, în lumea anglo-saxonă. Evoluția conceptului de curriculum nu a fost lineară, fiindu-i recunoscută tocmai importanța lui pentru dezvoltarea multiplă a societății, mai ales în SUA, după 1970, prin cuplare și cu teoriile învățării (behaviorism și apoi cognitivism, constructivism), cu orientările filosofice (umanismul) sau social-politice asupra educației (de la polul conservator la cel liberal). Aici, sensul conceptului este cel al unei traiectorii date de parcursul în dezvoltarea unui educat, care implică și dificultăți, obstacole, componente distincte
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
format, să se autoformeze, anume în cel complex al clasei. Conceptul de clasă centrată pe educat (Learner-Centered Classroom LCC), ca o expresie a paradigmei și modelului centrării pe educat LCM (Learner-Centered Model), s-a conturat ca reacție la tradiționalism, la behaviorism, la educația egalitară, la standardizare, dar exprimând și noile așteptări ale societății, ale educaților privind nevoia: • de valorificare a valorilor individuale, • de atingere a idealului dezvoltării fiecăruia, • de înlăturare a diferitelor aspecte critice ale școlii, • de schimbare a climatului, a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
nou trebuie să indice orientarea (design-oriented) în sistemul posibil, cu alternative de acțiuni, conform obiectivelor urmărite, să ilustreze o gândire flexibilă asupra evoluției relației cauze-efecte în desfășurarea procesului văzut probabilistic, iar nu o viziune strict deterministă asupra efectelor, ca în behaviorism. Teoria proiectării noi, pornind de la design-oriented, facilitează trecerea: • de la focalizarea pe predare la cea pe învățare, pe dezvoltare a educaților, adică îi transformă din pasivi în activi și le schimbă rolurile, • de la activitatea cu clasa unitară la cea diferențiată sau
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cercetător important în temă (D.H. Jonassen, 2004, cap 1-23) sintetizează evoluția macroparadigmei designului, de la primele cercetări, rezultate din corelarea sa cu una dintre abordările esenței educației (anume interpretarea sa și ca tehnologie a educației), analizată progresiv, sub influența pozitivismului, a behaviorismului, a teoriilor programării, a teoriei cognitiviste, a teoriei sistemelor, a situaționismului, a contextualismului, a rolului mijloacelor media (TV, calculator, învățământ la distanță, Internet, învățământ programat, laboratoare de comunicare, educația virtuală, a teoriei și metodologiei construirii softurilor educaționale în sistemul IAC
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
manageriale în demersul practic de asigurare a procesului de construire a înțelegerii, a învățării în manieră științifică. Din aceste motive, am constatat că, în modelele constructiviste concrete prezentate în literatura problemei, nu se dezvoltă desfășurarea propriu-zisă a activității, ca în behaviorism, prin prescriere a acțiunilor detaliate ale educaților și ale educatorului pentru dirijare. Dar se detaliază partea asiguratorie a condițiilor necesare învățării autonome și a rolurilor manageriale preventive și de monitorizare, manifestarea contextului fiind însă și în principalele etape ale demersului
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
atât în interiorul contextului, cât și între diferitele detalieri ale elementelor sale, prin rutele alese pentru a constitui variante de concretizare ale lui. Prin acest specific al conceperii și concretizării astfel, proiectarea construită nu poate fi una descriptivă, prescrisă (ca în behaviorism), nici una strict prescriptivă (ca în "pedagogia prin obiective"), ci poate fi una conceptuală (prin studiul contextului pedagogic, al relațiilor între elementele curriculare antrenate, ca o problemă de rezolvat științific) și una procedurală (care exploatează alternative de proiectare, de soluționare, atât
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
utilizarea de situații autentice, din viața reală, prin recurs la interactivitate în formare și în mobilizarea tuturor achizițiilor integrate, prin apelul la comunicare profesor-elev în examinare, prin valorificarea autoevaluării. Astfel se evaluează aspectul multidimensional al celor învățate (nu ca în behaviorism, separat pe dimensiunea cognitivă, afectivă, psihomotrică), ci toate, pentru a verifica și aprecia cum se combină în situația reală de rezolvat (de la cunoștințe, la atitudini, motivații). Practic, aceste noi paradigme ale evaluării calitative repun în discuție problematica raportării întregului proces
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Analizarea diferitelor aspecte ale insuccesului școlar, cu scopul Înțelegerii sale corespunzătoare și a adaptării celor mai potrivite măsuri de prevenire și Înlăturare a efectelor lui. ¾ Tratarea unor aspecte privind colaborarea școlii cu familiile elevilor. ¾ Managementul comportamentului școlar. ¾ Mamagementul conflictelor. II. Behaviorismul În Încercarea unui demers metodologic științific și mai riguros, psohologii au trecut gradat de la cercetarea proceselor mentale invizibile la studiul comportamentelor ce puteau fi observate direct. Această abordare, cunoscută sub denumirea de behaviorism (comportament) a revoluționat știința psihologiei. Scopul teoretic
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
elevilor. ¾ Managementul comportamentului școlar. ¾ Mamagementul conflictelor. II. Behaviorismul În Încercarea unui demers metodologic științific și mai riguros, psohologii au trecut gradat de la cercetarea proceselor mentale invizibile la studiul comportamentelor ce puteau fi observate direct. Această abordare, cunoscută sub denumirea de behaviorism (comportament) a revoluționat știința psihologiei. Scopul teoretic al acestei științe este predicția și controlul comportamentului. Noua strategie propusă presupunea variația stimulului din mediu, observarea reacției organismului la această schimbare. Ca ființă socială omul este dependent de ceilalți oameni. Această dependență
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
concesii reciproce. De cele mai multe ori această istorie a fost expresia relației dintre biserică și stat sau a conflictului dintre individul religios și individul secular. În cea mai mare parte a sec. al XX-lea interesul față de cercetările psihobiologice, pragmatismul și behaviorismul, experimentalismul au împins aceste domenii ale științei într-o poziție total refractară față de religie."4 Potrivit lui Freud (1953) persoana religioasă este o persoană nevrotică cu trăsături obsesiv-compulsive. Ellis (1980) considera religia ca instituționalizarea iraționalității fiind inflexibilă și intolerantă sigur neluând
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
citit o mare cantitate de literatură psihologică recentă. Într-o scrisoare circulară trimisă de aici prietenilor, el remarca: „Toată psihologia pe care am citit-o și intenționez să o citesc este de dragul logicii. [Ă] De dragul ei am dorit să studiez behaviorismul, deoarece prima problemă este de a avea o teorie trainică a judecății. Văd calea ce duce la un vast domeniu și, printre altele, la o definiție a logicii care până acum lipsea. [Ă] Am ajuns la un punct în care
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
aceea, analiza comporta mentalistă apare acum ca o revenire necesară, cu accente, cum spuneam, holotropice. Adepților puri și duri ai economiei pozitive le poate suna ca exotică această abordare, pe care o consideră cel mult ca pe o prelungire a behaviorismului, dar în eroare sunt ei și nu comporta mentaliștii, care nu fac decît să reașeze lucrurile într-o ordine firească. Behaviorismul originar este mult prea apropiat de economia neoclasică, dar comportamentaliștii actuali s-au detașat și sunt superiori prin analiza
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
pozitive le poate suna ca exotică această abordare, pe care o consideră cel mult ca pe o prelungire a behaviorismului, dar în eroare sunt ei și nu comporta mentaliștii, care nu fac decît să reașeze lucrurile într-o ordine firească. Behaviorismul originar este mult prea apropiat de economia neoclasică, dar comportamentaliștii actuali s-au detașat și sunt superiori prin analiza mai fină a proceselor psihice interne ale omului și a stărilor minții și conștiinței sale. Oricum, astăzi e mai corect să
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
părților sau componentelor în sine la diagnosticarea personalității ca sistem. Menționăm, în treacăt, faptul că practica psihodiagnostică a rămas mult în urma cercetărilor științifice și teoriei actuale, fiind încă tributară concepțiilor mecanicist-asociaționiste, imanentist-fixiste (structuralismul), unilateral-deterministe (determinismul intern - psihanaliză - sau determinismul extern - behaviorismul). Adoptarea abordării sistemice, care s-a impus deja ca dominantă în planul cercetării psihologice fundamentale, ne obligă ca în strategia de desfășurare a activității de psihodiagnoză să includem și să ținem seama de următoarele atribute ale personalității: caracterul dinamic-evolutiv, caracterul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
conștiință și conduită”, că a așeza „de o parte conștiința ruptă de activitatea practică, în cursul cărei se țes raporturile reale ale omului cu lumea obiectivă, iar de cealaltă activitatea ruptă de conștiință și transformată în deprinderi și reacții oarbe”, behaviorismul s-a plasat, prin esența concepției sale, pe pozițiile metafizicii dualiste. Însăși „activitatea”, după J.B. Watsor unicul obiect al psihologiei, este redusă - arată Al. Roșea - la o totalitate de reacții care sunt înțelese în mod mecanicist: „Pentru Waton, între stimulentul
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
social-istorice, care ridică „conștiința” pe treapta superioară a conștiinței de sine și de altul mai precis, pe cea a răspunderii față de sine și față de alții). Nu putem fi de acord, așadar, în primul rând, cu acele concepții care, sub influența behaviorismului, simplifică analiza psihologică a fenomenului de frustrație, reducând-o la o interpretare mecanicistă, minimalizatoare a rolului factorilor interni, de HYPERLINK "personalitate.Din.tr'"personalitate. Dintre aceste concepții menționăm: l) teoria „fixistă” a frustrației (N.K. Maier), care ne prezintă frustrația ca
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]