440 matches
-
Ei sunt concentrați s) descopere cine face ce, pentru a produce rezultate. Atunci cand Aron și alți tradiționaliști insist) asupra necesit)ții de a se pune în acord categoriile teoreticienilor cu motivele și percepțiile actorilor, ei pun în lumin) logică preponderent behaviorist) pe care o urmeaz) cercetarea lor. Moderniștii și tradiționaliștii sunt croiți dup) același tipar. Ei împ)rt)șesc convingerea c) explicațiile date rezultatelor internațional-politice pot fi deduse examinând acțiunile și interacțiunile națiunilor, și ale altor actori. Similaritatea abord)rilor tradiționaliste
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
politicilor și comportamentelor externe ale statelor. Diferențele dintre școlile tradiționalist) și modern) sunt suficient de mari pentru a ascunde fundamentală lor similaritate. Similaritatea, odat) ce este sesizat), devine izbitoare: reprezentanții ambelor școli se tr)deaz) ca fiind, în esență lor, behavioriști. Ambele p)rți ofer) explicații, care au la bâz) unit)țile aflate în acțiune, l)sând între timp la o parte efectul pe care l-ar putea avea condițiile concrete în care se g)sesc ele. Deplină semnificație a similarit
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
internațional-politice c)reia nu i s-a dat un r)spuns - și mulți cred c) nici nu i se poate da. Așa cum am v)zut, la ea nu pot r)spunde cei care au optat pentru abord)ri reducționiste sau behavioriste. Ei încearc) s) explice politică internațional) prin prisma principalilor ei actori. Modul behaviorist dominant de a construi teoria internațional-politic) const) în avansarea unor propoziții legate de comportamentul, strategiile și interacțiunile statelor. Ins) propozițiile referitoare la nivelul unit)ților nu sunt
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
cred c) nici nu i se poate da. Așa cum am v)zut, la ea nu pot r)spunde cei care au optat pentru abord)ri reducționiste sau behavioriste. Ei încearc) s) explice politică internațional) prin prisma principalilor ei actori. Modul behaviorist dominant de a construi teoria internațional-politic) const) în avansarea unor propoziții legate de comportamentul, strategiile și interacțiunile statelor. Ins) propozițiile referitoare la nivelul unit)ților nu sunt valabile pentru fenomenele observate la nivel sistemic. Atunci cand varietatea actorilor și variațiile acțiunilor
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
interesului față de activitatea sexuală de cuplu sau, așa cum profesioniștii se exprimă cînd facturează companiile de asigurare: Clientul suferă de „Tulburare de Inhibiție sexuală”. În timp ce, evident, este important să se lucreze asupra comunicării, resentimentelor și asupra așteptărilor Înșelate totuși, o abordare behavioristă este frecvent cea mai eficientă În a ajuta cu succes cuplurile ce se iubesc să reaprindă flacăra dorinței sexuale a unuia față de celălalt. Chiar și o simplă tehnică cum este cea a celor Trei Săruturi Minunate poate face ca energia
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
lucrătorului social 242 9.3. Orientări teoretice fundamentale 244 9.3.1. Abordări centrate pe prezentul familial (sincronice) 245 9.3.1.1. Modelul comunicațional-sistemic 245 9.3.1.2. Terapia familială structurală 247 9.3.1.3. Terapia familială behavioristă (comportamentalistă) 248 9.3.1.4. Terapia familială psihoeducațională 249 9.3.2. Abordări centrate pe trecutul familial (diacronice) 250 9.3.2.1. Modelul relațiilor obiectuale 250 9.3.2.2. Terapia familială multigenerațională 251 9.3.3. Alte
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
menținerea ei. Prin urmare, scopul terapiei este să suprime problema prezentă prin modificarea procesului de interacțiune (prin schimbarea comportamentului deschis sau a sistemului de reprezentări și idei - beliefs). În cadrul orientării aistorice (sincronice) se desprind patru modele (Griffin, 1993): comunicațional-sistemic, structural, behaviorist și psihoeducațional. 9.3.1.1. Modelul comunicațional-sistemic tc "9.3.1.1. Modelul comunicațional‑sistemic " Cuprinde la rândul lui mai multe grupări și școli: • Institutul de Cercetări Mintale (MRI) sau școala de la Palo Alto (C. Bateson, P. Watzlawick, D.
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
punctul nevralgic (disfuncțional) al structurii familiei; - se utilizează ca tehnici terapeutice reîncadrarea (reframe) și mai ales restructurarea: adăugarea sau extragerea de subsisteme, implementarea de noi sarcini pentru a determina noi tranzacții și coaliții (subsisteme). 9.3.1.3. Terapia familială behavioristă (comportamentalistă) tc "9.3.1.3. Terapia familială behavioristă (comportamentalistă) " Îl are ca unul dintre reprezentanții de bază pe Gerard Patterson (1982). Ea se referă mai ales la tulburări de comportament ale copiilor și la relația părinți-copii. Asumpția centrală este
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
tehnici terapeutice reîncadrarea (reframe) și mai ales restructurarea: adăugarea sau extragerea de subsisteme, implementarea de noi sarcini pentru a determina noi tranzacții și coaliții (subsisteme). 9.3.1.3. Terapia familială behavioristă (comportamentalistă) tc "9.3.1.3. Terapia familială behavioristă (comportamentalistă) " Îl are ca unul dintre reprezentanții de bază pe Gerard Patterson (1982). Ea se referă mai ales la tulburări de comportament ale copiilor și la relația părinți-copii. Asumpția centrală este că orice comportament manifestat de un individ la un
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
se exclud nici influențele genetice sau stresurile cauzate de evenimente extrafamiliale; - părinții au puterea de a induce schimbări profunde în comportamentul copiilor, prin faptul că dețin sursa de recompense și pedepse; - conceptul de granițe (boundaries) este implicit în terapia familială behavioristă; relațiile interpersonale ale părinților determină intensitatea și calitatea reîntăririi comportamentului copiilor; - copiii cu probleme comportamentale se recrutează mai frecvent din familiile în care: nu există concordanță între părinți în ceea ce privește sistemul de reîntăriri; nu funcționează reguli clare despre comportament sau responsabilități
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
împreună cu pacienții, psihoterapeutul va încerca să descifreze care sunt punctele nevralgice în relațiile familiale. Se pot organiza apoi jocuri de comunicare pe baza unui subiect ales de terapeut sau împreună cu membrii familiei. Mai ales terapeuții de orientare cognitivistă și/sau behavioristă insistă că sunt eficiente în terapie și experimentele comportamentale. În acest caz, atunci când terapeutul consideră că unul dintre membrii familiei are o părere (atribuire) greșită despre altul cu privire la un comportament specific, îl invită să-și testeze părerea. Dacă, de exemplu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
spre vârful piramidei - să facă ceva cu viața lui. Dacă noul interes În ceea ce privește eficiența a migrat Înapoi Înspre Europa și eventual Înspre Asia, eficiența fiind adoptată mai selectiv și numai În câmpul muncii, În America, ea a devenit o normă behavioristă generală, reglementând aproape toate aspectele vieții. Americanii sunt Îndrăgostiți de eficiență. A devenit calitatea noastră definitorie și a impregnat ființa noastră națională. Pentru a Înțelege cum am transformat un parametru care descrie mașinile Într-o normă behavioristă umană, trebuie să
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
devenit o normă behavioristă generală, reglementând aproape toate aspectele vieții. Americanii sunt Îndrăgostiți de eficiență. A devenit calitatea noastră definitorie și a impregnat ființa noastră națională. Pentru a Înțelege cum am transformat un parametru care descrie mașinile Într-o normă behavioristă umană, trebuie să ne Întoarcem la rădăcinile calviniste ale Americii și la credința noastră intimă că suntem un popor ales. Reformatorii protestanți din secolele al XVI-lea și al XVII-lea credeau că hărnicia și abilitatea de sacrificiu erau un
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
piețele sunt spații competiționale, În care tranzacțiile se realizează distant, fiecare parte negocind pentru a-și maximaliza interesul personal pe socoteala celeilalte părți. Cumpără ieftin, vinde scump și caveat emptor - cumpărătorul să fie atent - au fost cele mai importante principii behavioriste de la Începutul relațiilor moderne de piață. Rețelele operează pe un principiu complet diferit. Fiecare parte intră În aceasta relație bazându-se pe presupunerea că, optimizând beneficiile celorlalte părți și ale grupului luat ca Întreg, interesul personal va fi maximalizat În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
este una care a fost schimbată într-un anumit fel de literatura ce promovează libertatea (the literature of freedom)” (ibidem, p. 188). Care au fost condiționările pentru a produce o asemenea literatură? Probabil s-ar putea răspunde tot în spirit behaviorist. Este destul de limpede că prin dilatarea la maximum a repertoriului condiționărilor (stimuli verbali generalizați, literatură) se ajunge la un fel de tautologie explicativă și, oricum, se iese din perimetrul riguros al controlului pe care îl pretinde concepția de această factură
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
așa-numitele valori superioare, ce sunt, frecvent, fără utilitate biologică. A admite acest lucru nu înseamnă a accepta precepte sau comandamente supranaturale, ci a descrie fapte, ceea ce efectiv se întâmplă cu indivizii umani și cu istoria” (p. 40). Criticând reducționismul behaviorist și pe cel biologic, Bertalanffy consideră că și autointitulata „psihologie umanistă”, prin unele practici ale ei, cum ar fi grupurile de întâlnire, în care eul și personalitatea se dizolvă oarecum în colectivitate, atentează la valorile umane adevărate. Scoțând omul din
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
față de stimulul respectiv (mere exposure effect). O expunere repetată a creat o atitudine pozitivă inclusiv față de cuvinte artificiale care nu aveau nici un înțeles. Efectul se produce și în cazul subliminării. Simpla expunere nu trebuie confundată cu asocierea condiționată de tip behaviorist, pledează susținătorii teoriei, și fenomenul capătă relief mai pronunțat încadrându-se în acela mai larg al efectului familiarității. Se pare că sunt aici în joc mecanisme fine psihofiziologice, cum e cel al bipolarității nou/vechi, acomodare/plictiseală, dar, mai cu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în acest caz ca „promotor al propriei sale existențe, constructor sau deconstructor al propriei sale vieți” (Y. Pelicier). Acest aspect, legat direct de personalitate, implică din partea individului respectiv o „responsabilitate” a acțiunilor sale. Dar, dincolo de simpla schemă „stimul-răspuns” din psihologia behavioristă, problema reacției (ca bază a comportamentului atât în sfera psihologiei, cât mai cu seamă în cea atât de nuanțată și aparent mult mai supusă hazardului reprezentată de psihopatologie) implică punerea individului într-o anumită situație: întâlnirea dintre „eveniment” și „individ
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tinde să-și realizeze propriile sale posibilități și să reducă la un nivel minim tensiunile psihice care amenință unitatea acestuia, mobilizându-le. A. Porot remarcă două accepțiuni pentru comportament în psihopatologie; a) un sens psihofiziologic care stă la baza concepției behavioriste considerând că orice comportament reprezintă o succesiune progresivă de reflexe condiționate; b) încercarea de a defini comportamentul ca fiind un mod de a reacționa a unui subiect în viața curentă sau în prezența unor circumstanțe particulare. Comportamentul mai poate fi
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și Alexander (1974): „Curriculumul cuprinde toate ocaziile de învățare oferite de școală!”38. Definiția lui Oliva (1982): „Curriculumul este planul sau programul tuturor experiențelor pe care le are cel care învață dirijat de școală”39. Definițiile lui Bobbitt (1918): • definiția behavioristă: „Curriculumul este întregul lanț de experiențe dirijate sau nedirijate implicate în formarea abilităților individului”; • definiția „psihologistă”: „Curriculumul este seria experiențelor de conștiință dirijate de instruire, folosite de școală pentru a completa și perfecționa formarea”; • definiția extinsă: „Curriculumul este ansamblul experiențelor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în termenii ideologiei democratice, ai controlului resurselor, ai puterii și ai sloganurilor. Era o hermeneutică subțire menită să decripteze și să dezvăluie numeroasele minciuni și iluzii pe care le întrețin teoriile pedagogice cu ajutorul „conceptelor științifice” furnizate mai ales de psihologia behavioristă tradițională. Astfel a luat naștere curentul reconceptualist care va domina teoria curriculumului în anii ’70 (mai ales datorită lui Michael W. Apple, fost student și discipol al lui Huebner). În 1962 a avut loc un alt eveniment de cotitură. Association
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
conținea teoria sa despre formarea „personalității depline și creative”; cel al lui Maslow, intitulat „Some Basic Propositions of a Growth and Self-Actualization Psychology”, schița teoria „învățării totale” prin așa-numitele „experiențe cruciale” (peak experiences). Ambele teorii se opuneau radical psihologiei behavioriste a învățării și formării personalității; și, în consecință, repudiau miturile curriculumului modern ale eficientismului, progresivismului și pragmatismului. Reconceptualismul și umanismul au evoluat spectaculos în deceniul următor, aplicând lovituri letale gândirii curriculare moderne și demonstrând că pilonii săi de bază, raționalitatea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
postmoderniștilor împotriva raționalismului generalizant, universalist și dezumanizant. Evenimentul din 1965 a determinat comisia ASCD să-și schimbe radical poziția și strategiile. Ea a conchis că teoria curriculumului trebuie reconceptualizată, în sensul de abandonare a noțiunilor și principiilor eminamente pozitiviste și behavioriste. Până atunci ASCD rămăsese surdă la vocile nonconformiștilor: literați, esteticieni, fenomenologi, teologi, antirasiști, feminiști, sociologi etc. „Marele curent al științei” părea calea sigură și infailibilă pentru construirea curriculumului. Descoperirea faptului că teoriile „științifice” sunt contradictorii și ireconciliabile nu numai că
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
deja studiat în profunzime de către literați și era descris, cu detalii revelatoare, în numeroase biografii și autobiografii celebre. Uimirea era mai degrabă provocată de faptul că se dezvăluia cecitatea cercetătorului modern, anchilozat în „regulile metodei științifice” și prizonier al miturilor behavioriste, pragmatiste, pozitiviste și eficientiste. Corifeii postmoderniști ai curriculumului au acordat lucrării lui Jackson o importanță aparte; foarte mulți o consideră chiar „actul de naștere” al gândirii curriculare postmoderne. Vom arăta, în alt capitol, în ce mod hidden curriculum a devenit
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
colaborarea profitabilă spre încrâncenări lipsite adesea de eleganță academică. Diagnosticul de „muribund” pus de Schwab curriculumului modern nu a determinat intrarea lui imediată în comă, deși „medicul” a insistat în anii ’70, repetând că ideile eficientiste, Raționalul lui Tyler, principiile behavioriste etc. trebuie abandonate și înlocuite cu studii educaționale migăloase, desfășurate în școli și clase de elevi, în colaborare cu educatori experimentați și competenți. Vocea sa a părut singulară de-a lungul anilor ’60-’70. Spre sfârșitul ultimei decade însă, criza
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]