436 matches
-
-lea de-a lungul drumul Siretului ce lega sudul Moldovei de Bucovina (Galați - Tecuci - Mărășești - Bacău - Roman - Fălticeni - Cornu Luncii - Siret). Prima mențiune a unui han la Drăgușeni are loc într-un document de prin 1783. După cum atestă documentele vremii, beizadeaua Alexandru Callimachi, fiul fostului domnitor Scarlat Callimachi (1812-1819) și al Smarandei Callimachi (născută Sturza), a construit între anii 1832-1841 un han în centrul satului Drăgușeni, plus o serie de acareturi. Au fost folosiți meșteri specializați în construcții (stoleri, lăcătuși și
Hanul Drăgușeni () [Corola-website/Science/321692_a_323021]
-
rânduielii a apărut anarhia. Aleșii neamului au prins gustul adulterului politic. Toată suflarea spera Într-un reviriment așteptat. Dar nu a fost așa. A Început prădarea agoniselii ultimelor decenii. Am obținut dreptul la libera exprimare, dar nimeni nu te ascultă. Beizadelele Își fac de cap.
Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_344]
-
numit Hudeștii Mici, după cum arată inscripțiile de donație de pe obiectele din biserică. Din anul 1894 începe să apară și denumirea de Miorcani, cum se găsește în condica de inspecție la școala din localitate. Satul Miorcani a fost în 1864 proprietatea Beizadelei Alexandru Șuțu, iar din 1913 este cunoscut ca fiind în proprietatea familiei Pillat I.N. (curier judiciar 77, supliment, p. 11). Biserica Sf. Dimitrie din Miorcani e construită din piatră și cărămidă roșie de proprietarul Alexandru Șuțu la 1840 prin posesorul
Miorcani, Botoșani () [Corola-website/Science/300918_a_302247]
-
procesul și l-au câștigat, domnitorul, consecvent cu hotărârea lui din 1791, redând printr-un nou hrisov libertatea orașului. Victoria a fost însă de scurtă durată. După schimbarea domniei, băneasa văduva Elena Muruz și fiica ei Ralu, măritată curând cu beizadea Costache Caradja (fiul lui Nicolae Caradja), s-au adresat lui Constantin Hangerli (1797 - 1799) care, printr-un hrisov din 12 octombrie 1798, dădea din nou orașul Muruzeștilor, poruncind postelnicului ca, odată cu punerea în posesie a acestora, să ia de la mâna
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
între 1952 și 1956, din regiunea Iași). În 1968, comuna a trecut la județul Iași. Trei obiective din comuna Oțeleni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local, toate fiind situri arheologice. Situl de la „Beizadeaua II” ( sud de satul Oțeleni) cuprinde urme de așezări din Epoca Bronzului Târziu (cultura Noua), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolele al VII-lea-al VIII-lea (epoca migrațiilor), secolele al XV-lea-al XVI-lea, și secolul
Comuna Oțeleni, Iași () [Corola-website/Science/301298_a_302627]
-
Brâncoveanu. Bunicul lui Constantin Brâncoveanu, Preda, asasinat mai târziu de Radu Mihnea, ridică pe locul în care a fost asasinat fiul său Papa Brâncoveanu o cruce de lemn în memoria acestuia. Mai târziu, unul din fiii lui Constantin Brâncoveanu, Constantin Beizadea, a înlocuit crucea cu una de piatră care, conform înscripției de pe ea, a fost construită în 20 iulie 1713. Crucea a dispărut în anii '80. De ea mai amintește o cruce așezată în acest loc în anii '90. În 1859
Dealul Mitropoliei () [Corola-website/Science/308376_a_309705]
-
prosper om de afaceri și politi cian: - Spune-mi, te rog, la ce timp este verbul - Eu studiez, tu studiezi, el studiază? Nu cumva este la timpul prezent? Stăpân pe el, Bulă a răspuns cu multă infa tuare, ca orice beizadea: - Timp pierdut!
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Memoirs/93_a_114]
-
Marcel Roșca "1978" - Muzică ușoară interpretată de Doina Stănescu, , Marcel Roșca, Richard Dandel și formația Toni Constantinescu. "ianuarie 1979" - Melodii românești de ieri și de azi (Florentina Satmari) alături de Corina Chiriac, Irina Loghin "februarie 1979" - Divertisment muzical cu formația Dan Beizadea. Soliști: grupul vocal Trio Trison și "martie 1979" - Album duminical - au participat: Dem Rădulescu, Mihai Fotino, Florina Cercel. "aprilie 1979" - Album duminical alături de Iarina Damian, Rodica Mandache, Geo Costiniu, corul Madrigal dirijat de Marin Constantin, Angela Ciochina, Doina Moroșanu, Elenă
Aquilina Severin () [Corola-website/Science/316577_a_317906]
-
al Moldovei, l-a adus pe vestitul pictor bisericesc Strejescu, care a pictat icoanele din catapeteasmă. Același boier a plătit pentru confecționarea celor cinci clopote și a cumpărat cărțile de cult. Moșia a fost vândută lui Iordache Ciolac, ginerele lui Beizadea Moruzzi. La rândul său, Iordache Ciolac a vândut moșia familiei Ghika din Dumbrăveni, apoi moșia a trecut pe rând în proprietatea frațiilor Samoil și Moise Casstiner și a lui Bogdan Ciomac. Pisania de la intrarea în biserică conține următoarea inscripție: De
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Stamate () [Corola-website/Science/313276_a_314605]
-
actul de abdicare.. Ulterior se distinsese inventând un echer grafometru sau cuadrant de campanie pentru reglarea tirului. Colonelul Costiescu era și un francmason activ fiind inițiatorul reconstituirii Marii Loji Naționale a României. Mama sa era Maria Ghyka [n. 1860], fiica beizadelei Constantin Ghyka (1828-1874), fiul cel mare al ultimului domnitor al Moldovei înainte de unirea principatelor, Grigore al V-lea Ghica, și al Ecaterinei (Catița) Balș (1835-1913). Mezalianța dintre Maria Ghyka și Matila Costiescu a fost încheiată în grabă și desfăcută tot
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
proprietatea biv-vel postelnicului Vasile Beldiman, fiul lui Alecu, care în 1839 a vândut-o boierului Lupu Balș care, la rândul lui, în 1845, o cedează Elenei Catargiu, fiica marelui logofăt Iordache Catargiu, căsătorită întâi cu Iorgu Ghika și apoi cu beizadea Gheorghe, fiul lui Ioniță Sandu Sturza și care o vinde mai departe avocatului Vasile Sculy. Acesta îi face câteva modificări, lărgind parterul și mărind ferestrele, pentru a o transforma în prăvălii. Din 1867 casa devine "„Hôtel d’Angleterre”" condus de către
Palatul Beldiman din Iași () [Corola-website/Science/326408_a_327737]
-
Șerbești. Nepotul acestuia, hatmanul Iordache Cantacuzino-Deleanu (1688-1759?) a construit în jurul anului 1730 un castel la moșia sa din Deleni, unde îl va găzdui pe domnitorul Grigore al II-lea Ghica (1726-1733), cu prilejul primei logodne a fiului său cel mare, beizadea Scarlat Ghica, în 1730, cu Safta, fiica minoră a lui Iordache Cantacuzino-Deleanu. După moartea acestuia, stăpânul moșiei a devenit Gheorghe (Iordache) Cantacuzino-Deleanu (1723?-1798). Fiica sa, Maria Cantacuzino (d. după 1819), s-a căsătorit la Deleni în 1778 cu marele
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Deleni () [Corola-website/Science/322143_a_323472]
-
uriașe lăsate de fostul domnitor, care cuprindea și moșia Cozmești. Moșia Cozmești a fost moștenită în anul 1884 de către Grigore M. Sturdza (1821-1901), fiul din prima căsătorie a lui Mihail Sturdza cu Elena Rosetti. Acesta era cunoscut sub porecla de "beizadea vițel", pentru că făcea exerciții fizice ridicând pe umeri un vițel . A urmat studii la școlile de la Paris și Berlin, apoi a participat la Războiul Crimeii (1853-1856), în calitate de general turc, sub numele de Muhlis Pașa. După ce a încercat să devină domnitor
Palatul Sturdza de la Cozmești () [Corola-website/Science/316518_a_317847]
-
dă-mi putere să le fac avere, Doamne la copiii mei/ Cît mai sînt în viață să-i feresc de rele, să le fac orice plăcere, că sînt ochii mei (Florin Salam și Mihaela Staicu). În limbaj elevat, se cheamă beizadele. Principala lor distracție e să calce oameni cu mașina, după care să dea cu tifla la Poliție. O altă temă veche a manelelor este șmecheria. Fără ea nu se poate: Eu sînt șmecher de o viață, nu de-o zi
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2741_a_4066]
-
exprimabilă iubire: „Rămîn, orice s-ar întîmpla al său devotat și hipnotizat pieton, văzînd cu ochii minții străzile caragialiene, din perimetrul cazarmei pompierilor de pe Uranus, trăsurile muscalilor din Piața Teatrului, Lăptăria de la Șosea sau forfota de pe Cișmeaua Filaretului, palatul lui Beizadea Vițel și dulceața umbroaselor cotloane din Delea Veche, bovarizînd la rîndu-mi după vechii, adevărații Arnoteni. Totul e pierdut. Deci totul e de recîștigat!” (p. 9) București. Carte de bucăți este, pînă la un punct, o carte înrudită cu fermecătoarea Întoarcere
Parfum de Belle Époque by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13320_a_14645]
-
treia și a patra mână. Vro doi sau trei ce se contau de întîia mână erau niște oameni foarte onorabili, purtând nume istorice, dar niște automați. Astfel dar marea maioritate din Camere văzu pe băncile ministeriale pe d-alde d-nii beizadea Dimitrie Ghica, M. Cogălniceanu și alții, ieșiți din opozițiune, și auziră cu stupefacțiune declarațiile de dragoste ce adresau d-lui Brătianu; iar pe d. Brătianu [î ]l văzură pe băncile deputaților îndemnînd pe devotata sa maioritate la supunere către noii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
prezident al Consiliului și prezident al Senatului, prințul Dim. Ghica. Acesta declară că nu stă în intenția Senatului să numească o comisie, pentru că această numire ar fi echivalentă cu a pune la îndoială bună credința guvernului. Guvernul prin urmare, zice beizadea Mitică, să facă tot, să aranjeze tot, Senatul are deplină încredere în guvern. Din parte-i d. I. C. Brătianu mulțumește lui beizadea Mitică de dragostea maturului Corp. Senatul a dat apoi un vot prin care a înlăturat propunerea de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
această numire ar fi echivalentă cu a pune la îndoială bună credința guvernului. Guvernul prin urmare, zice beizadea Mitică, să facă tot, să aranjeze tot, Senatul are deplină încredere în guvern. Din parte-i d. I. C. Brătianu mulțumește lui beizadea Mitică de dragostea maturului Corp. Senatul a dat apoi un vot prin care a înlăturat propunerea de a se numi comisia cerută de d. prim ministru. [20 iunie 1881] ["ÎN PRIMA SĂPTĂMÎNĂ... "] În prima săptămână a lunii viitoare sunt convocați
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o minune de zece ori mai mare. D. C. A. Rosetti a făcut aceste două minuni. Cum dar să i se tăgăduiască numele de om mare? Cum să nu ne asociem și noi la omagiurile care i se aduc, împreună cu Beizadea Mitică și M. Sa Regele. [30 septembrie 1881] ["ÎN AUSTRO-UNGARIA, UNDE EXISTĂ... În Austro-Ungaria, unde există atâtea naționalități, aspirațiunile politice ale acestora nu rămân fără influență asupra relațiilor esterioare ale monarhiei. Pe de altă parte relațiile interioare, gradul de autonomie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Manu, prim ministru între 1889 și 1891, era fiul caimacamului de la 1858)4. De asemenea, Gh. Gr. Cantacuzino, președinte al Consiliului de mai multe ori, ca șef al partidului conservator, era nepotul caimacamului din 1848, iar un fiu de domn, beizadea Dimitrie Ghica, a prezidat guvernul din 1868-1870. Tot un Dimitrie Ghica, ministru de Externe în 1931-1932, dar și ministrul Educației Naționale din 1941, generalul Radu R. Rosetti, erau strănepoți, amândoi, ai ultimului domn al Moldovei dinainte de Unire, Grigore Al. Ghica
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de la C. Racoviță. Corespondența se poartă în limbile latină, italiană, franceză și greacă. Ea începe cu o scrisoare a lui Nicolae Mavrocordat, din București, la 23 decembrie 1724, către Jacobus Colyer, în care e menționat „defuncti Principis Antiochi filius“, desigur beizadea Constantin Cantemir 32. În anul următor, după moartea lui Colyer, este numit ambasador Cornelis Calkoen, care a deținut această funcție până în 174433. Către el se îndreaptă complimentele lui Constantin Ipsilanti, care-i oferă în 1728 „una mezza botte di vino
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
lunga serie de vedenii ale lui Hrisant Hrisoscelu, prizonier în lumea iluzorie a halucinogenelor, hrănindu-și clipele de supraviețuire cu preparativele pentru moarte. Se vădește aici, în tristul ei spectacol, o viață ireală, vrând să compenseze ruinarea aspirațiilor fostului eterist. Beizadeaua râvnise tronul bizantin și îmbrăcase haina revoluționarului. Încă plin de vanități și de rămășițe idealiste, el trăiește cu obsesia marii iubiri și a datoriei de trimis, eșecul mișcării neanulându-i speranțele într-o Magna Hellas. Reîntors în București, Hrisant Hrisoscelu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
căci speranța este sugerată alegoric printr-o viziune - o corabie cu steagul Țării Românești înfruntând furtuna - ce conotează salvarea națiunii. În Jalnica cântare a lui Zilot, întru care să cuprind revuluția românilor, supt Tudor slugerul Vladimirescul, i zavera, supt Aleco beizadea Ipsilant (1823) prezintă evenimentele din timpul mișcării de la 1821, trecând, destul de confuz, de la luptele conduse de Tudor Vladimirescu la rolul eteriștilor și al lui Alexandru Ipsilanti. Z. pare copleșit de soluțiile revoluționare ce contravin ordinii divine prestabilite, condamnând răzvrătirea și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
fii ai domnului, fugari în Transilvania. Ajunge la Curtea de la Viena, are întrevederi cu prințul Kaunitz, cancelarul aulic, este primit de împăratul Iosif al II-lea și, impresionând prin elocință, tact și demnitate, își duce la bun sfârșit misiunea, căci beizadelelor li se retrage azilul politic. Între timp Alexandru Ipsilanti fusese mazilit, iar el era numit locțiitor al domnului (caimacam). Căsătorit, după moartea Eleniței Rizu (mama poetului Alecu Văcărescu), cu Elena Caragea, apoi, la pierderea acesteia, cu sora ei, Ecaterina (cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
, Alexandru Gr. (14.III.1837, Iași - 24.VIII.1895, Iași), publicist și traducător. Fiu al beizadelei Grigore Suțu, dintr-o veche familie fanariotă, din care se ridicase domnitorul Alexandru Suțu, S. și-a petrecut tinerețea mai mult prin străinătate. La Paris stă cincisprezece ani, apoi patru ani la Atena, unde urmează Literele. La înapoierea în țară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290025_a_291354]