436 matches
-
Cornea, a fi „supt vremi” nu înseamnă a te lăsa strivit de ele. A înțelege răul e primul pas până la a-l înfrunta. Sunt numeroase dovezile în acest sens. Dintre toate, un exemplu pilduitor e cel al contracarării vanităților de beizadea ale Licăi Gheorghiu. Făcând bună echipă cu Liviu Ciulei, Paul Cornea (p. 248) s-a opus cu temeritate indicațiilor lui Răutu însuși, refuzând s-o distribuie pe fiica lui Gheorghiu-Dej în filmul Valurile Dunării, în care aceasta ambiționa obținerea unui
Interpretarea unui destin by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2935_a_4260]
-
pe malurile Senei, avându-l ca maestru pe cel care se autointitulase „noul mag babilonian” și „heraldul misticii frumuseții, a misticii artei”. Cultul extravagantului Péladan făcea ravagii nu doar în Paris, dar și pe malul Dâmboviței, acolo unde avem cazul beizadelelor bucureștene care i-au prilejuit lui Mateiu Caragiale romanul Craii de Curtea-Veche. E vorba de Alexandru Ghica, poreclit „Rapineau”, Georges Soutzo, poreclit „Cap de mort” și Radu Văcărescu, căsătorit cu Jeanne Lahovary, sora Marthei Bibescu, figurile mondene care alcătuiau la
În lojă cu Marcel Proust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3251_a_4576]
-
coloarea wagnerienelor motive", se asortează cu femeia lui, Minodora, cu căutătura ,ca două boabe de mazăre extrafină" (poetic, nu?). E, în Moștenirea Familiei Bildungsroman, multă poezie pusă la respect. Înghesuită, adică, în scăfîrlia cîte unui personaj chitit să devină o beizadea a prozei. Că doar toate familiile mari, încuscrite între ele ca să nu-și piardă averile (și ce se mai amestecă, la Florin Toma, rubedeniile cărți...), și-au avut degenerații lor... Din cînd în cînd, ,frumosul" ăsta care-i pîndește pe
Sporul casei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10924_a_12249]
-
deoarece țări similare nouă ca membre în Uniunea Europeană - Italia, Ungaria, Spania, mai ales Suedia - cifrează la mii și nu la sute de mii aceste susțineri. La noi însă, în atmosfera clientelară de slugi care aduc voturile, sau chiar familială, de beizadea taren tată sau tare-n mamă, ale căror funcții publice au început a fi dorite ereditar, o cifră alungă toare precum suta de mii de semnături, nu poate fi decât benefică pentru potentații care, de felul lor, sunt de mai
VIN EUROPENELE!. In: Editura Destine Literare by CORNELIU LEU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_273]
-
a autorului, cît și a operei. Dar era limpede că acei indivizi care „îl discutau” habar nu aveau despre ce vorbeau, ei ar fi putut la fel de bine să discute (pălăvrăgească) despre „moda la cercopiteci” sau despre nunta (spectaculoasă, uau!) vreunei beizadele de politician petrecută în subsolul Casei Poporului. E un caz simptomatic pentru mentalitatea românească. Țara în care plagiatele sînt considerate niște „mofturi” oarecare, necondamnabile, e o țară în care mediocritatea și prostia au ocupat fața și interfața. La singura vizită
„Cazul” Mircea Cărtărescu by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/4003_a_5328]
-
apar destul de explicit pentru vremea scrierii, dominată de cenzură, scene de amor homosexual. Vodă își satisface iubitul, astrolog italian, pe o plută, pe lacul Mogoșoaia. Acesta, infidel, organizează o partidă colectivă de sex în care se lasă în voia unor beizadele pe o podea acoperită de flori. Princepele, prevenit de serviciile secrete, asistă nevăzut la scenă și se răzbună pe participanți omorîndu-i prin îngheț. Messerul e cruțat, dar cînd recidivează, voievodul se mînie rău și îi împlîntă un pește viu în
"Amorul e un lucru foarte mare" by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10315_a_11640]
-
tovarășilor lui, care vor veni să-l conducă pe ultimul drum în sunete de claxoane, la volanul bolizilor lor albi, tapițați cu piele albă de vacă de Cordoba și cu zîmbete tîmpe de vaci celebre, autohtone, de Bamboo. Ajută-ți beizadeaua să trăiască, dragă părinte de copil de bani gata! Nu-i lua viața punîndu-i unui puștan un sub cur un motor pentru bancheri bătrîni! Alin IONESCU
Scrisoare deschisă către părinţii copiilor de bani gata by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19154_a_20479]
-
îl roagă viermuind în jurul lui ceva. Ce? Să cumpere. Ce? N-apucă drumețul, amabil și ușor stânjenit, să cumpere o acadea de-o para sau, mă rog, o chiftea, că, techer-mecher, cu o temenea, i se oferă halva, baclava, ciulama, beizadea, iofca, peltea, pafta, zalhana, cafea, cherestea, mucava, mușama, musaca, dușumea, macara, telemea și brânză. Comerțul e în floare. Osmalâii, câți nu sunt sub flamura cea verde, umblă brambura prin urbe, holbând ochii la minunățiile Orientului. Lângă un colț de casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
îndepărtatele ținuturi rusești, s-a înclinat până la pământ cneazul Igor Poprișcin Pervâi, dăruind prințesei macheta din lemn de Novosibirsk a unei biserici în care preotul, acționat de un mecanism minuscul, dansa komarinska. Chiar din Țările Române s-a înfățișat tânărul beizadea Costică Caraiosifoglu aflat la studii la Padova și care a dăruit cu lacrimi în ochi traducerea personală în italiană a versurilor mitropolitului Dosoftei. Dar prințesa a rămas neînduplecată. Episodul 163 VISUL SURORILOR ACESTOSA (IIÎ Și se făcea că în fața acestei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
fiecare dată în dosul pleoapelor fie cicatricea lungă, dreaptă rămasă în urma unei înfruntări cu sârbii (1613î pe pieptul lui Hadjin-Pașa, cel care în cămăruța ei din Stambul îi aducea baclavale și halva, fie mustața lăsată subțire, după moda europeană, a beizadelei Gheorghiță, care pândea de după moscheea de vizavi când ieșea pașa și intra el, mâncând apoi, cu râs mare zaharicaiele prostului de turc. Dar câte nu zărea ea, închizând ochii! Iată perucha argintie, odihnind lângă lighean, a solului francez de la Poartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Ca într-o baniță cu boabe Și-a sburat. S-a-îmbuibat Ceasul rău, Și s-a dus Ceasul tău, Domniță Hus! b) Este Domnișoara Hus, (Carnaksì! Mașalà!) Cu picioare ca pe fus, Largi șalvari Undeva. Pentru ea cinci feciori Pricopsiți (ah! beizadele), Au tăiat cinci alți feciori Ce-i făceau la bezele. Și-au danțat cinci feciori Pricopsiți, la ștreangul furcii; Ea danța Acanà Cu muscalii și cu turcii; Pași agale Cu pașale, Pași bătuți Cu arnăuți. Sprinteni, spornici, Cu polcovnici De
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
în pașalâc turcesc; scenele de delir erotic și de îmbătare derulîndu-se ca o succesiune de ritmuri și de incitații la orgie: "Este domnișoara Hus/ (Carnaksi, Mașalà!) / Cu picoare ca pe fus,/ Largi șalvari/ Undeva.// Pentru ea, cinci feciori/ Pricopsiți (ah! beizadele) / Au tăiat cinci alți feciori,/ Ce-i făceau la bezele./ Și-au danțat feciori/ Pricopsiți, la streangul furcii; / Ea danța/ Acana/ Cu muscalii și cu turcii"...(Idem). ă...î Poezia lui Ion Barbu se desfășoară ca o succesiune magică de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
nostru de drept?; poporul român se stinge sistematic, printr-o descumpănire demografică lentă, ireversibilă?; de ce nu părăsesc „elitele” politice România?; elitele reale ale României sunt repere suficient de vizualizate și percepute în consecință de generația de azi, considerată „generația pierdută”?; beizadelele, fiii oligarhilor, securiștilor, criptocomuniștilor, politicienilor, nababilor, care preschimbă traficul de pe șosele în raliul morții, mătură și strivesc sub roțile bolizilor infernali, oameni ce nu mai au siguranță nici pe trecerea de pietoni, pe terase și chiar în interioare, sunt pedepsiți
DINU C. GIURESCU. DISCURS DEMN, DENS ŞI RAMIFICAT ÎN REALITATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363477_a_364806]
-
sărăcia nu ne mai convinge... Și stăm în nedreptate și rușine. Suntem prea slabi să ne-apărăm dreptatea Și prea creduli în legi fără de lege. Capcana noastră este „libertatea”. Unde-am pierdut puterea de-a-nțelege ? Prea temători, când peste „libertate” Beizadele-o fac venind din urmă Cu-amenințări, de ei legiferate. Ne calcă în picioare ca pe-o turmă. Din truda noastră le-am crescut huzurul, Peste pământul nostru nu mai plouă, Nouă ne dau ce nu mai cerne ciurul, Să
NE CREŞTEM SĂRĂCIA... DAR DIN DAR de MARIN BUNGET în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364211_a_365540]
-
Sară bună, domnule...! Nu te cunosc, deși... îmi pari tare cunoscut. Vestonul ăsta și șapca fistichie de pe cap te fac de nerecunoscut, domule... - Costică! Așa mă cheamă, coane Costache. Am fost colegi la clasele primare, cândva... Erai un fel de beizadea în vremurile alea.... și, după cum te văd, stai bine și în zilele astea... - Aha! Da, da, da! Cred că te recunosc..., dar așa îmbrăcat... Parcă erai contabil undeva... Ce faci aici? - Sunt în post, coane. - În post? Nu mănânci de
PE CINE SĂ VOTEZ EU, DOMNULE? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366979_a_368308]
-
ditamai Ioan Lădaru, șeful local al partidului săracilor, în loc să fie lăsat să-și lingă rănile după înfrângerea rușinoasă, trebuie să-l consoleze pe mucosul acesta, despre care știa de la început că n-are nicio șansă. La naiba cu toți! Iar beizadeaua „penalei“ ducă-se-nvârtindu-se, cu mă-sa cu tot, că nici aia nu-i mai brează, cu toate aerele ei de prințesă platinato-stafidită! - Dragule, asta să-ți fie de-nvățătură: n-ai ce căuta-n politică, dacă ești ... orfan pe Facebook!!! -------------------------------------- Voichița
CANDIDATUL de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363708_a_365037]
-
care, pierdută fiind, va fi regăsită. Cu ocazia caracterizării familiei Iulianei și a lui Iustin, naratorul nu scapă ocazia de a face aprecieri asupra noii societăți postdecembriste, cu bunele și relele ei. Apare așa cum este astăzi la modă și o beizadea care are o tentativă de viol asupra unei prietene (Iuliana), care rămâne pentru mult timp, cum era și firesc, marcată de acest act irațional. Dacă doctorul Emilian Grigore mai calcă strâmb și spune că „o mică aventură te mai revigorează
UN ROMAN ŞI UN ROMANCIER CARE INDUC DEPENDENŢĂ DE LECTURĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349407_a_350736]
-
care-i cenzurează poemul, dar și din balada populară. În balada „Cântec de flintă” se înfiripă un dialog între haiduc și flintă, extras parcă din vechile cântece populare: „În rădvanul boieresc Șade-un domn de neam grecesc În veșmânt de beizadea ; Să mi te încrunți din șa Și să-l agrăiești să stea.” Balada e un pretext de a gusta cuvintele vechi (a agrăi) ale unor baladiști ce nu fug de argoul balcanic al limbii. Într-o prozopoemă eladescă omagiază misiunea
ROMULUS VULPESCU-UN TRUBADUR MELANCOLIC AL SFÂRŞITULUI DE SECOL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344460_a_345789]
-
ați vândut, ca Iuda, pe Hristos. Doar voi făcut-ați țara de ocară! Și i-ați vândut pământul roditor, Ce-n sânge a fost scăldat el ,odinioară... Și mult slăvit,în doinele de dor. Acoperiți mizerile meschine Ce-a voastre „beizadele”,le comit, Și ipocriți și fără de rușine, Ne puneți biruri grele pe venit. Vă apărați cu-a voastre „imunități” Iar din onoare făcut-ați un joc. Sunteți rușinea acestei societăți, Și în temniță e al vostru loc! Ați spoliat,ați
SĂ FIŢI BLESTEMAŢI! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365442_a_366771]
-
repaus”) deveniseră foarte cunoscute. Asachi compunea „tablouri istorice în stil fantezist”. La aceste serate era adesea aplaudat. De asemenea, soția sa Elena cânta dumnezeiește la pian și fiica lor, Hermiona, cânta la harfă. Hermiona a fost căsătorită mai întâi cu beizadeaua Alecu Moruzzi, iar după moartea acestuia, se va recăsători cu Edgar Quinet, cunoscut de ea la Paris, în casa Biancăi Milesi. Gheorghe Asachi s-a stins din viață la 12 noiembrie 1869, la vârsta de 81 de ani, și a
GHEORGHE ASACHI de ION C. HIRU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366192_a_367521]
-
stăteau să-I rupă inul rochii. Avea trupul ca trestia cu seva suptă Și se mlădia precum sabia în luptă. Cum am văzuto, atunci, mi-am zis: Nu poate fi aeva, e doar un vis!? CETAȘUL POSTELNICUL Unde ai văzuto beizadea Mihai, Măria-Ta? MIHAI ( Arătând cu brațul spre o cotitură a Oltului. ). La Olt în apa rece se scălda Acolo unde râul își roade malul, De un frasin își legase calul Și goală cum o făcuse mama ei Înota, aprinzând
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
calul ei s-a împiedicat de-un ciot ... CETAȘUL POSTELNICUL Și a căzut? Socot! MIHAI A căzut cu cal cu tot, Am dat pinteni s-o rătui cum pot, Am ridicato și apoi... Ne-am plimbat amândoi Aflând că sunt beizadea, pe sabia mea! A vrut să-ngenunche, acolo, unde se afla, Dar n-am lăsato și i-am spus Că mi-e dragă mult, nespus. Apoi am stat pe iarbă, jos, Și-a început că cânte.Oooo, ce frumos! Un
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
crunt sub frunte! MIHAI Mă duc s-o caut, s-o găsesc! Să-i spun că n-o părăsesc. Iese din scenă, alergând. Meșterii rămân mai departe lucrând și ascultând cântecul ce vine de pe munte.). UN GLAS ( Venind dinspre tabără. Beizadea Mihai, întoarcete odată! Nu alerga după o cătănoaie de fată! COZIA ( Glasul ei se aude din ce în ce mai departe. În visul Măriei-Sale Care dormea în cortul din vale, Fata în vis i-a apărut Și i-a zis cum a putut Să
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
hainele de firmă pe care le îmbracă cei înstăriți, vor arunca ocheade pe furiș la telefoanele mobile de ultimă generație ținute ostentativ în mână de fiica nu știu cărui procuroriu sau nu știu cărui mare patron de buticuri.Vor admira mașina nou-nouță a lui ''beizadea'', consilier sau mare șef în PNL sau PD-L, vor asculta dotările de ultimă clasă: CD performant, cu amprentă digitală, antiradarul digital, GPS-ul care îl duce cu ochii închiși unde vrea mușchii lui, pilotul automat... Nu uită să precizeze
GATA VACANŢA! SUNĂ CLOPOŢELUL! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355836_a_357165]
-
Gimnazială Movila Miresii, instructor prof. Ionel Laurențiu; - premiul II: Bărăgan Andrei, Școala Gimnazială Gradiștea, instructor prof. Lascu Drăguța; - premiul III: Băjenaru Veronica, Școala Gimnazială Viziru, instructor: preot Simion Bănică; - mențiune: Popa Georgiana, Școala Gimnazială Cireșu, instructori prof. Tobă Daniela, prof. Beizadea Anișoara și prof. Axinte Marioara; La secțiunea soliști vocali clasele VII-VIII, s-au obținut următoarele premii: - premiul I: Dănăilă Mihaela, Școala Gimnazială Cazasu, instructori: prof. Ene Ecaterina și Ene Ionel; - premiul II: Caplea Cristina, Școala Gimnazială Movila Miresii, instructor: prof.
CONCURSUL JUDEŢEAN DE MUZICĂ POPULARĂ ,,ZESTREA MOVILENILOR”, EDIŢIA A III-A, 2013 de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354920_a_356249]