889 matches
-
Flonta va clinti măcar cu un fir această idee (prejudecată?) îndatinata. Totul e, aici, bine consolidat pentru multă vreme încă. Dar, cine știe?, poate că viitorul, cu masivă pătrundere a construcției științifice, vă redimensiona lucrurile, în defavoarea umanioarelor, cu deosebire a beletristicii. Noica, ale cărui cărți filosofice s-au bucurat și se bucură de o mare audiență, de mulți percepute (dar și Ontologia să?) că literatura, socotea, ne reamintește autorul nostru, că știința este un univers teoretic închis, pierzîndu-și semnificația culturală. Poate
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
acut, suetă de acasă. O suplinea extraordinar în corespondență expediata, pe care o scria cu acribia cu care își compunea opera literară. Tot scriind corespondență, repet, cu aceeași artă că și în bucățile literare, cheltuind, deci, enormă energie, producția să beletristica s-a anemiat cu totul aproape, lipsindu-i convivii condeiul a rămas paralitic. Dar nu e această corespondență, aparent banală, o efectivă opera literară? Ce altă este decît mare literatura scrisoarea către Alecu Urechia în care descria vizita lui Delavrancea
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]
-
Ciocârlie pare a fi G.R.Hocke, care se străduiește a delimită, grație diaristicului, o istorie a sufletului și destinului european, pe care o măsoară de la Hesiod la Hesse. Din punctul său de vedere, cultura se ămparte an două: diaristica și beletristica. Diaristica ar alcătui doar o bază documentara, necesară tuturor textelor, fie că ajung a o converti artistic, fie că nu... Simțul comun nu poate exclude ansa jurnalul din zona an care-și dau mâna literatura an sens larg și literatura
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
emoție răsucirea colegului meu. Dar pînă la răsucire, răzgîndire și contorsiune critică, comentariul lui Paul Cernat din „Steaua” despre colaboratorii României literare rămîne așa cum e. Să vedem acum o judecată de valoare a colegului meu asupra întregii (!) literaturi de azi: „Beletristica, în schimb, mă deprimă: «bătrînii» au obosit, «tinerii» nu prea pot, cei din generația medie și-au atuns (sic!) limitele, iar limitele sunt, în mod evident, sub nivelul celor din interbelic sau din perioada dezghețului poststalinist. Mai apar, desigur, romane
Strugurii sînt acri? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2541_a_3866]
-
poeți). Dar nu sunt deloc sigur că mai există o literatură română, alta decît cea din trecut, iar stocul se arată a fi din ce în ce mai redus.”. Nivelul colaboratorilor României literare se potrivește, pe acest fundal, cu nivelul prozei și poeziei noastre. Beletristica îl deprimă pe Paul Cernat. E firesc să fie așa: bătrînii au obosit, tinerii nu prea pot... Limitele de azi sînt în mod evident sub limitele din interbelic. Mai există oare o literatură română, alta decît cea din trecut? Paul
Strugurii sînt acri? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2541_a_3866]
-
Oare literatura română a fost de vină și pentru că, în 2012, Paul Cernat a avut o bursă postdoctorală de trei luni în străinătate și nu s-a „mai ocupat în anul care tocmai s-a încheiat de comentarea constantă a beletristicii, cel puțin în a doua parte a lui 2012”? (În „Observator Cultural”, ianuarie 2013.) Oare România literară și colaboratorii ei, poezia și proza autohtonă, literatura română din ultimii cincizeci de ani poartă vina? Nu e îngrijorător că strugurii i se
Strugurii sînt acri? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2541_a_3866]
-
asediul lui Radovan Karadžic). Interesant este, însă, că povestea acestui megaloman idealist - și fantasma lui confirmă „diagnosticul”: „iar eu, Eduard Limonov, voi mărșălui în primul rând și toți mă vor recunoaște și toți mă vor iubi” - devine pretextul pentru rescrierea „beletristică” a istoriei Rusiei secolului trecut. Cititorul vede un film cu diapozitive din istoria recentă, cu personaje bine cunoscute față de care Limonov are păreri ferme, frizând extremismul. Nu lipsesc din acest tablou președinții ruși de la Hrușciov la Putin, dar nici artiști
„Adevărul“ despre Limonov by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2443_a_3768]
-
ni se înfățișează eseul referitor la "starea de spirit" numită sămănătorism, din unghiul de vedere al exegetului pe nedrept "exmatriculata". Putem admite că, pînă la un punct, " E. Lovinescu își îngăduia să privească cu ochi buni sau răi o plăsmuire beletristica nu în funcție de valoarea-i intrinseca, ci de optiunea-i tematico-tipologică, - ceea ce, în cele din urmă, inseamna o preferință mai degrabă culturală". Și e adevărat că în componență definiției sămănătorismului intra două "finalități antinomice", pe de o parte, "gustul pentru pitorescul
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
românești pentru fiecare chestiune studiată. D-sa, ce-i drept, nu apelează la izvoare primare pe care să le descopere în arhive. Dar tot ceea ce afirmă și analizează se bizuie pe cunoașterea integrală a bibliografiei în chestiune (inclusiv despre literatura beletristica), de la volume de documente, contribuții exegetice și studii de amplitudine. E, aș adaugă, aproape uimitor cît de adînc cunoscător al bibliografiei românești este autorul nostru și cît de avizat știe să discearnă lucrurile, distingînd mai totdeauna bine contribuția adevărată de
Începuturile României moderne by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18195_a_19520]
-
De unde dialogul surzilor. Electronizarea culturii mai comportă și alt pericol pentru iubitorii cărții. Dacă științele - sociale, umane, dezbaterea filosofică etc., - se vor circumscrie tot mai mult cadrului, mai puternic și mai rapid, al informaticii, dacă lectura se va reduce la "beletristică" în sensul peiorativ al cuvîntului, literatura va deveni și mai izolată, vom ajunge la turnul de fildeș și la o producție literară din ce în ce mai anemică. Dacă există astăzi o literatură de mai proastă calitate decît în trecut, este pentru că ea și-
Lecția lui George Steiner by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16830_a_18155]
-
ar merita travaliul unei apologii, care ar putea fi și ea o formă sau un rezultat al atitudinii critice, în orice caz al unei viziuni culturale sau științifice? Familiar cu imensul volum de texte eliadești - mai puțin cunoscută fiindu-i beletristica lui Eliade, exceptînd traducerile din engleză și franceză - , Bryan Rennie subliniază diferența calitativă dintre diversele moduri de interpretare ale operei gînditorului și scriitorului: "demersul radical critic, iconoclast al multor contemporani poate prea lesne să împiedice înțelegerea subtilităților fundamentale ale unui
Contradicțiile gîndirii (post?)moderne by Elena Bortă () [Corola-journal/Journalistic/16851_a_18176]
-
și extatică, populată cu eroi de legendă, ideali și invulnerabili. Această "strălucitoare lumină" se obținea însă adeseori prin eludarea unor date ale izvoarelor istorice sau prin hiperbolizarea altora. Construcțiile istoriografice care s-au înălțat pe aceste șubrede postamente - vecine cu beletristica - au cucerit și, poate, au educat. Nu reflectau însă adevărul în integralitatea sa. A urmat, apoi, o nouă generație, care a pornit de la principiile pozitiviste ale criticii scrupuloase a izvoarelor (pe care le-a și editat), străduindu-se - prin apel
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
fost redactor colaborator o vreme la revista Argeș, iar din numărul al cincilea, la recent înființata Românie literară, în 1968; numele ei se regăsește în paginile revistei până în septembrie 1987, cu câteva zile înainte de dispariția ei. Autoarea a debutat în beletristică în 1971, cu volumul de nuvele Migrații, care îi surprinde deopotrivă pe critici și pe cititorii obișnuiți prin siguranța stilului, maturitatea textului și talentul incontestabil. A publicat romanele Masa zarafului (1972), Duminica mironosițelor (1977), întoarcerea lui Pascal (1979), Sărbătorile răbdării
Criticul literar ca don Quijote by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17017_a_18342]
-
care vă refereați la angajamentul scriitorului ați afirmat că după dispariția Cortinei de fier arta și literatura stau din nou în centrul atenției, o afirmație demnă de... atenție. Și totuși, se poate constata, statistic vorbind, că se citește din ce în ce mai puțină beletristică. Cum vă explicați totuși că în aceste condiții cărțile dvs. se bucură de un așa mare succes? M.M.: Nu mă pricep deloc la statistică. Olanda este în continuare o națiune de cititori. Avem 15 milioane de locuitori, iar din romanul
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
critica a fost ca un fel de umbră a operei, umbra demonstrînd că opera nu e... o fantomă. În ce mă privește, scriu cronică (eseu, studii) pentru a-mi "materializa" jumătatea rațională a ființei mele, prezentă de altfel și în beletristica mea. Cît despre alții, doar puțini (Al. Cistelecan, Ion Pop, Marin Mincu, Aurel Pantea, I. Mușlea) au reușit să mă citească "din interior". M.V.: Da, sînteți un autor polivalent. Nu v-ați ambiționat niciodată (ați început cu poezie) să vă
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
apărut nenumărate cărți valoroase din zone tabu pe vremea comunismului: memorialistică, istoria reală, religie, parapsihologie, servicii secrete etc. În fine, piața a fost invadată de cărți de specialitate din toate domeniile. Din păcate, nu același lucru se poate spune despre beletristica autohtonă. N-am să mă refer acum la poezie - știu că este teritoriul cel mai urgisit, dar evit să-mi dau cu părerea acolo unde nu cred că mă pricep. Vreau, în schimb, să-mi mărturisesc gravele deziluzii trăite în
Apel patetic by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15882_a_17207]
-
pe spații mici, la histrionisme retro și dulcegării bine condimentate cu umor și bun gust. Am văzut-o atunci pe Doina Ioanid perfect integrată într-o anumită direcție a scrisului românesc de azi, o direcție care nu e doar a beletristicii, ci invadează chiar și cele mai academicoase spații de manifestare. Gîndiți-vă doar la bucățica de doctorat care poartă titlul Alfabetul doamnelor și care are pe copertă o fotografie din anii '20 a unei femei frumoase, bunica autoarei și veți înțelege
Duduci literare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15623_a_16948]
-
emfatic intențiile de dărîmare a vreunui canon, de revizuire a istoriei literare etc. Veți întreba: ce fel de critică mai este și asta? unde îi sînt marile ambiții? Răspunsurile sînt inutile atunci cînd cartea te "prinde" ca un volum de beletristică sau, ca să măresc complimentul (din punctul meu de vedere), ca un film de acțiune, ca un meci de fotbal etc. Este un eseu care poate avea succes (rating) tocmai pentru că trece cu nonșalanță peste balastul retoric al "criticelor" românești. Cei
Critică și suprarealism by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16256_a_17581]
-
l La Centrul de Documentare I.I.T. Centrul European de Documentare al Institutului Intercultural Timișoara ( I.I.T. ) (str. Cantemir nr. 4) își invită publicul, din 21 aprilie, să consulte cele mai noi apariții în domeniile sociologie și psihologie, antropologie, istorie, filosofie, pedagogie, beletristică ș.a. Centrul este punct oficial de consultare a documentelor Consiliului Europei, distribuite în colaborare cu I.I.T. Sala de lectură stă la dispoziția celor interesați să organizeze seminarii, cursuri, conferințe, lansări de carte. Documentele consultate se pot xeroxa, la tariful de
Agenda2003-16-03-8 () [Corola-journal/Journalistic/280915_a_282244]
-
Gabriela Gheorghișor Așezat la pianul umanioarelor, Ovidiu Pecican performează, cu o energie debordantă, partituri diverse: de la istorie și europenistică la istorie și critică literară, de la publicistică și traduceri la beletristică (proză scurtă, roman, teatru). N-ar fi de mirare să-l vedem, în viitor, și autor de versuri, căci „ratarea în toate genurile“, vorba lui Călinescu, pre mulți a dus în ispită. Romanul Noaptea soarelui răsare este o continuare a
Romanul unui Don Juan ratat by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2577_a_3902]
-
martie, volumul ” Semințele ca niște schije”. Apărut la Editura Semne, lansarea volumului de proză scurtă coincide cu frumoasa aniversare a 60 de ani de viață pe care îi împlinește Ion Marin. „Semințele ca niște schije” se adaugă altor cărți de beletristică și publicistică ale cunoscutului autor. Reținem din gândurile sale, consemnate pe coperta a IV-a a elegantului volum de proză scurtă: Pe când scriam aceste povestiri, la sfârșitul secolului sau mai bine spus al mileniului trecut, eram convins că nu le
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92614_a_93906]
-
Program Biblionet. Campania “Cărți de povești pentru ținuturi de poveste”, derulată la Sibiu pe tot parcursul verii de către Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu, a reușit să aducă pe rafturile noii biblioteci concept din Marpod, peste 3000 de volume: cărți de povești, beletristică, literatură din programa școlară obligatorie, etc. Campania de donație de carte pentru noua bibliotecă din comuna Marpod, Județul Sibiu, rămâne deschisă. Toți cei care doresc să doneze cărți noii biblioteci putând să o facă până la finele lunii decembrie 2012. În
Borcanul cu dulceaţă de poveşti [Corola-blog/BlogPost/98390_a_99682]
-
în cărțile de specialitate ce se vor putea gasi la standul BookLand din cadrul târgului dedicat casei tale. Fiecare pasiune va fi împărtășită, căci librăria online își așteaptă vizitatorii cu o varietate largă de categorii, de la hobby, artă și lifestyle până la beletristica, business și turism, oferindu-le oportunitatea să iși achiziționeze titlurile dorite. Site-ul BookLand vine în întâmpinarea nevoilor și așteptărilor acestora cu pește 30,000 titluri carte, muzica, film, jocuri, cadouri și birotica. Pe langă prețurile reduse constant cu până la
O carte buna si o casa pe gustul tau, la Targul Expo Casa Mea! [Corola-blog/BlogPost/98701_a_99993]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > CU MINE, LA GREU Autor: Eugenia Mihu Publicat în: Ediția nr. 1920 din 03 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Cu mine, la greu Aș vrea să te știu că-mi ești umbră și dor, Aș vrea să mă știi că
CU MINE, LA GREU de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381616_a_382945]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > COMPLEXUL DE LÂNGĂ "FÂNTÂNA LUI MIHAI VITEAZUL" Autor: Dumitru K Negoiță Publicat în: Ediția nr. 1923 din 06 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Un român s-a întors acasă După cum majoritatea buzoienilor știu, Monumentul „Fântâna lui Mihai Viteazul”, a fost construit
COMPLEXUL DE LÂNGĂ FÂNTÂNA LUI MIHAI VITEAZUL de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381598_a_382927]