121 matches
-
1994; Cercul Literar de la Sibiu. Introducere în fenomenul originar, Cluj-Napoca, 1997; Dicționar de poeți. Clujul contemporan, Cluj-Napoca, 1998; ed. Cluj-Napoca, 1999; Efectul „Echinox” sau Despre echilibru, Cluj-Napoca, 2003. Ediții, antologii: Die Lebensschaukel, postfața edit., Cluj, 1972; Ioachim Botez, Însemnările unui belfer, pref. edit., Cluj-Napoca, 1974; George Coșbuc, Poezii, pref. edit., Cluj-Napoca, 1979; Eterna epigramă, pref. edit., Cluj-Napoca, 1981; Mircea Vulcănescu, Războiul pentru întregirea neamului, pref. edit., Cluj-Napoca, 1991; Caietul cu poeți, Cluj-Napoca, 1996. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, Fragmentarism și viziune critică
POANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288857_a_290186]
-
Mizil (aici obține definitivatul), Piatra Neamț, Buzău, Oltenița, Suceava. La București, predă franceza la un pension de fete, la Școala Normală, la Liceul „Mihai Viteazul”. Câtva timp, a fost „gardian mâzgălitor de catastife” la închisoarea Văcărești. Nădufurile și ricanările lui de „belfer” mai aparte răbufnesc într-o seamă de foiletoane din „Curentul”, o parte dintre ele fiind absorbite în cartea, în două volume, Însemnările unui belfer (1935, 1939). Nimeni nu ar fi zis, întâlnindu-l pe rubicondul B., cu înfățișarea-i boemă
BOTEZ-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
Câtva timp, a fost „gardian mâzgălitor de catastife” la închisoarea Văcărești. Nădufurile și ricanările lui de „belfer” mai aparte răbufnesc într-o seamă de foiletoane din „Curentul”, o parte dintre ele fiind absorbite în cartea, în două volume, Însemnările unui belfer (1935, 1939). Nimeni nu ar fi zis, întâlnindu-l pe rubicondul B., cu înfățișarea-i boemă, accentuată de pălăria cu boruri largi și de lavaliera neagră, că în el mocnește drojdia atâtor nemulțumiri. În lume, cu iscusință de povestitor, îi
BOTEZ-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
Furnica”, unde a fost și redactor, „Țivil-Cazon”, „Sămănătorul”, „Falanga literară și artistică”. Mai ales în acești primi ani iscălește și altfel decât cu numele său: J. B., Bz, J. Bz., Vic, Victor, I. B. Victor, I. Botez-Victor, J. Botez-Victor, Joachim Belferul, Un belfer. A mai colaborat cu articole, schițe, câteodată poezioare la „Viața românească”, „Minerva literară ilustrată”, „Noua revistă română”, „Flacăra”, „Rampa”, „Adevărul literar și artistic”, „Ideea europeană”, „Cuvântul”, „Cuvântul liber”, „România de azi”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Curentul literar”, „Gazeta literară
BOTEZ-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
a fost și redactor, „Țivil-Cazon”, „Sămănătorul”, „Falanga literară și artistică”. Mai ales în acești primi ani iscălește și altfel decât cu numele său: J. B., Bz, J. Bz., Vic, Victor, I. B. Victor, I. Botez-Victor, J. Botez-Victor, Joachim Belferul, Un belfer. A mai colaborat cu articole, schițe, câteodată poezioare la „Viața românească”, „Minerva literară ilustrată”, „Noua revistă română”, „Flacăra”, „Rampa”, „Adevărul literar și artistic”, „Ideea europeană”, „Cuvântul”, „Cuvântul liber”, „România de azi”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Curentul literar”, „Gazeta literară”, „Iașul literar
BOTEZ-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
schițe, câteodată poezioare la „Viața românească”, „Minerva literară ilustrată”, „Noua revistă română”, „Flacăra”, „Rampa”, „Adevărul literar și artistic”, „Ideea europeană”, „Cuvântul”, „Cuvântul liber”, „România de azi”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Curentul literar”, „Gazeta literară”, „Iașul literar” ș.a. Intervențiile din rubrica „Ora belferului”, susținută în „Curentul”, sunt reluate în broșura Cum să pronunțăm franțuzește (1941). Bun cunoscător de germană și, bineînțeles, franceză, B. traduce, în special în „Noua revistă română”, din Pedro Antonio de Alarcón, Charles Baudelaire, A. P. Cehov, N. V. Gogol, H. Heine
BOTEZ-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
care „lumea nouă”, cercetată „cu gura căscată de mirare”, i se pare un „tărâm de basm”. Cu excepția lui G. Călinescu, toți criticii importanți din epocă au întâmpinat cu elogii spovedaniile, și acide și tânguitoare, ale lui B., din Însemnările unui belfer. Rememorarea avatarurilor unei cariere hărțuite de neșansă îi declanșează cusurgiului, care este poate un idealist înfrânt, reacții depresive și înverșunări propulsate în sarcasmul congestionat până la vorba crudă. Dascălul persecutat de frustrări își răzbună, zugrăvind în accente virulent caricaturale „vicleimul fără
BOTEZ-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
lăcaș al neomeniei. Sadici și obtuzi, haini, tipicari și chilipirgii, zgripțorii satirizați evoluează în ambientul unui grotesc de figurație zoologică. Tapirul, Păianjenul, Pupăza, Limbricul, Caracatița fac parte din ceata acestor creaturi repugnante și caraghioase. Oricât adevăr ar exista în șarjele „belferului” asediat de toxinele atâtor „parapoane”, ele nu disimulează îndeajuns umoarea rea. Apatia, ieșirile lui de revoltă trădează obida unui complex social, precum și cantonarea în resentiment. Replierea în reverii și cultivarea unor efuziuni naturiste constituie cea mai bună terapie a stărilor
BOTEZ-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
voia întâmplării, aceste peregrinări nutrind lirismul dichisit al generoaselor descrieri. E fața destinsă a prozatorului, altminteri încruntat și cătrănit. În pofida unor exerciții de ficțiune, cartea lui rămâne, cu izbutirile și insuficiențele ei, mărturia unei vocații de memorialist. SCRIERI: Însemnările unui belfer, I-II, București, 1935-1939; ed. îngr. și pref. Petru Poantă, București, 1974; Schițe și însemnări din școala de ieri și de azi, București, 1953; După o jumătate de veac, București, 1954; Școala de altădată, pref. autorului, București, 1955; De azi
BOTEZ-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
pentru proprietatea privată este în capul omului, nu în zidurile Ierihonului pe care le înălțăm noi, nu în buncăre și cazemate. Dumnezeule, la noi, lumea a treia poate că trăsnește și mai mult în Băneasa, unde se face cartier de belferi ai tranziției, iar această a treia lume e direct proporțională cu grosimea zidurilor dintre curți. Uneori vezi și aici garduri de jumătate de metru, fiindcă sunt fancy. La întoarcere i-am propus Adrianei o „cloacă” la frunze. Terminasem de citit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
de la uși. Altele Însă căpătau consistență și, din simple figuri de stil, se transformau În personaje În carne și oase. Piciorul acesta, de pildă, putea să fie al lui Cuza? Nu-l invocase oare, luându-se după Bikinski și alți belferi de la Corso, de atâtea ori Noimann pe domnitor, făcând tot felul de glume nesărate pe seama lui? Iată că acuma, În timpul crizei, domnitorul se răzbuna pe el, trimițându-i drept mesager piciorul său, pe care obișnuia să-l țină ușor Îndoit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Alecu Goilav. Pe bătrînul pictor l-am zărit întîia oară într-o împrejurare festivă, atunci cînd fu sărbătorit. Intrasem în sală împreună cu protuberanțele de ridiche albă a două chelii. Cu gulere răsfrînte și smocuri de păr lunecate peste urechi, doi belferi păreau niște popice de lemn. Potrivindu-și ochelarii, se așezară, tușiră și-și ridicară nasurile către tribună. Era goală. Cu pleata căzută din ceafă, un poet anima un cerc de personaje placide. S-auzea rumoarea sălii. Enorm și sclipitor, nasul
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
auzea rumoarea sălii. Enorm și sclipitor, nasul altui profesor urmărea, pe sub ochelari, elevele timide care înaintau printre scaune ținîndu-se de mînă. Cu capul nemișcat în piept, în rîndul din față ședea un actor; se afla pe raza nasurilor fixate ale belferilor care, depistîndu l, își răsuciră una către alta, emoționate, bilele. Cu priviri scurte prin ochelari, o clipă se treziseră din letargie. Cînd la tribună apăru un omuleț ce părea familiarizat cu toate, sala se liniști. Prichindelul era urmărit de un
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Neagșu puteau să învețe doar cu ajutorul unor scânduri lungi cam de un metru. Cursul era o chestie tâmpită în sine, o înșiruire de definiții fără aplicabilitate; pe deasupra, mai avea și coperți orange. Cu Neagșu nu era de glumit. Ca orice belfer fanatizat de materia lui de rangul doi, te executa cu zâmbetul pe buze. Marii fanatici au un surâs irezistibil. Așa și ăsta. Îi spunea unei studente însărcinate în luna a șasea: drăguță, văd că ai știut să-ți umfli burta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
ca să-i facă și copii, își repune pe tapet Cezărel, mâhnit, o fixațiune mai veche. Mă, fârtaților... Luci' al nost', săracu', avea programu' lui lejer, convenabil și prestabilit. De voie. Pe priorități. Toată săptămâna o aburea la serviciu, ca un belfer, se cruța, iar sâmbăta, duminica și de sărbători, mai venea cu noi, amărâtu', la o miuță, la o palavră și la o bericică. Era mulțumit și era și iubit! Ce dacă mai scârțâia din încheieturi? Boala lungă, sănătate sigură! Trebe
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
unde nu mai era chip să te joci. După vreo săptămână am început școala și până în vară gașca s-a cam destrămat. Au urmat mai mult de douăzeci de ani anonimi. Am făcut liceul , armata și facultatea și iată-mă belfer. De acum trei luni însă de la visul cu borcanul de hamsteri, sânt cu totul alt om. Nu mai pot. Am noapte de noapte coșmaruri pe care nici nu mai îndrăznesc să le transcriu în caietele de vise. Simt că se
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Biluță, trăgea de un bust de om, meșteșugit retezat, gălbui, ca un mulaj de ceară. Câteva tampoane absorbante „Allways“ i se lipiseră pe pieptul păros. Aulius, prăbușit pe bancă, cu brațele larg desfăcute, cu picioarele întinse, larg răscrăcănate, ca un belfer în toiul unei splendde zile de vară, abia mai respira. - Verginele, horcăi el. Măi Verginelică, băiatule. Cine dracu a scornit mă, chestia aia că când mori îți vezi toată viața în fața ochilor? Ca pe video... Cine a fost, mă, tâmpitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
tălăzuind cam fără aprobare și grupa mare, spre Sinistrat. Decât la Sinistratul în persoană, șezând și el, în mijlocul trotoarului, pe anusul său, uscat ca țambalul și ținând, în prelungirea dungilor pijamalei sale, pe juma' din profesorii cu glagorie din București. Belferii de la Pipera mirosiseră roata poliției, închipuindu-se deja cu brazda de iarbă mânăstirească la gură, prin hartanul cine știe cărui cimitir. Un microbuz aidoma cu cele al Fabricii Pajura de Pâine, inventar, de fapt, al Ministerului de Interne, încetinea 378
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
știi cum a fost scrisă scrisoarea asta? (engl.). G. Călinescu managerul nostru revoluționar, a fugit cu ajutorul nemților lui, numai eu trebuie să-mi fac aproape singur paza personală. Am ajuns un fel de Iancu Jianu. Toată comedia provine din cauza unui belfer pe care l-au înțepat ai mei într-o criză de carbonarism. Bietul om n-a putut suporta tratamentul și a murit. Întâmplarea e cu totul dezagreabilă. Iată-ne cot la cot cu niște murderes 1, eu, cel din osul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cu seamă D-n Savinescu, a zis că destui ani de sănătate au avut Mihai, ca să-și facă avere, dar nu acum, de pe spetele lor, să aibă pensie. Așa încît Prefectul s-a înfuriat, zicîndu-i că are să pună pe toți belferii la respect, dacă nu înțeleg ce însemnează Eminescu, pentru cultura română"285. În comitetul ieșean de ajutorare a lui Eminescu, s-a produs o schimbare. Domnișoara Cornelia Emilian, casiera comitetului, urmînd a-și continua studiile în străinătate, s-a convocat
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
morală a tinerilor, indiferent de specializarea În care activează sau chiar dacă nu lucrează În Învățământ. De altfel - ne spune autorul citat - Simion Mehedinți consideră poziția de educator drept cea mai Înaltă treaptă la care omul ajunge, depășindu-și condiția de „belfer = vătaf pentru copii” și trecând prin postura de „profesor = slujbașul școlii”. Accesul la această Înaltă demnitate umană, de educator, este posibilă datorită iubirii pe care pedagogul autentic o manifestă față de educați: „Spre deosebire de belfer care crede În puterea vorbei și de
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
care omul ajunge, depășindu-și condiția de „belfer = vătaf pentru copii” și trecând prin postura de „profesor = slujbașul școlii”. Accesul la această Înaltă demnitate umană, de educator, este posibilă datorită iubirii pe care pedagogul autentic o manifestă față de educați: „Spre deosebire de belfer care crede În puterea vorbei și de profesorul bizuit numai pe tăria raționamentului, educatorul adaugă și iubirea care duce la fapta deplină. Prin iubire, educatorul devine cea mai Înaltă manifestare de energie creatoare, În latura Învățământului.” Este Într- adevăr, așa cum
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
se repatriază în URSS”. Cum bieții repatriați nu trebuiau să-și dea seama că Stalin vrea să-i adune la un loc pentru a forma loturi compacte cu destinația Siberia sau Kazahstan, le asiguraseră (pe banii statului român) condiții de belferi sadea de erau în stare unii, probabil, să zică: „Uite, dom’le, ce bun îi tătucu’ de la Moscova. Ne dă de mâncare, ne culcă la hotel, i-a pus pe români să ne mai dea și bani de buzunar, ne
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de oameni, din care numai unul nu solicitase drepturi bănești sau îmbrăcăminte în rest, toți, ceea ce „ușurase” bugetul „armistițiului” cu imensa sumă de 10.606.204 lei, bani care la vremea aceea mai aveau valoare. După această „mănoasă” lună pentru belferii roșii, care-și și frecau palmele mojicești la gândul răzbunărilor viitoare pe bieții civili ROMÂNI fugiți din calea urgiei războiului, au urmat NOUĂ luni care, prin adunare, au dat 183 de oameni trimiși peste Prut, oameni ce vor fi fost
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și de dor, de jale și de chin... Oooof, ce dor, ce chin, ce jale, pe la poarta dumitale... Gicu bate din palme. Lasă că poate câștigăm În seara asta eurovisionul la anu’ ne-am scos, ne batem pe burtă ca belferii și organizăm sindrofia cu Oprescu-n pol pozișăn. Adică-n cap de formație, Gore, că ai lipsit la orele de engleză, trăgeai mahoarca În piept prin parcuri! Îi băgăm la polivalentă, că-n altă parte nu văd. Da’ se descurcă Oprescu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]