200 matches
-
ROSCI 0001 Aninișurile de pe Tărlung Județul Brașov: Săcele( 2.ROSCI 0002 Apuseni Județul Albă: Albac(31%), Arieșeni(60%), Gardă de Sus(64%), Horea(55%), Scărișoara(67%) Județul Bihor: Budureasa(28%), Buntești(11%), Câmpani(46%), Nucet(46%), Pietroasa(84%) Județul Cluj: Beliș(99%), Calatele(11%), Măguri-Răcătău( 3.ROSCI 0003 Arboretele de castan comestibil de la Baia Mare Județul Maramureș: Baia Mare(9%) 4.ROSCI 0004 Băgau Județul Albă: Aiud(8%), Hopârta(2%), Lopadea Nouă(7%), Ocna Mureș(18%) 5.ROSCI 0005 Baltă Albă - Amară - Jirlău
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
M. Francisc Barb E. Laurean Emil Barbu M. Costinel Ionel Barbu N. Cristian Dragoș Barbu Gh. Ion Baroescu C. Constantin Baron V. Valentin Bartha S. Ștefan Dorin Barsan I. Costică Anghelina Batros S. Tudorel Bedreag I. Radu Bejenaru G. Grigore Beliș A. Vladimir Benza Ghi. Ioan Bercea M. Marius Berchez D. Sorin Bere I. Mircea Berinde M. Adrian Cristian Berlogea Gh. Octavian Radu Bertalan I. Lilla Maria Bindariu A. Ioan Bindariu I. Elenă Bindariu I. Ioan Gheorghe Birdean L. Marius Sorin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/112947_a_114276]
-
Galați, județul Galați, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ierusalim, Eliahu Beit Zuri 7/10, 93809. Dosar 1641/RD/2004. 2. Albu Rodica, fiica lui Balc Ioan și Ana, născută la data de 25 noiembrie 1944 în localitatea Beliș, județul Cluj, România, cetățean american, cu domiciliul actual în S.U.A., 13701 Marina Pointe Dr., ap. 413, Marina del Rey, California 90292. Dosar 1730/RD/2004. 3. Bilich Gabriel, fiul lui Țudic și Reiza, născut la data de 25 februarie 1935
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191319_a_192648]
-
-se exclusiv pe acest proiect aflat în totală contradicție cu conceptul de dezvoltare durabilă, obiectiv specific fiecărei comunități locale civilizate. La polul opus de gândire se afla localitățile de pe Valea Arieșului, situate pe traseul Turda - Câmpeni și Câmpeni - Albac - Horea - Beliș - Huedin s.md., în care turismul rural, alături de alte activități specifice zonei (creșterea animalelor însoțită de subvenții, culegerea fructelor de pădure, prelucrarea lemnului, etc.) s-a dezvoltat puternic în ultimul deceniu, reprezentând deja o soluție viabilă de dezvoltare pe termen lung
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
de nord-est ale Măgurii Călățele, pe cursul superior al pârâului Călata, la 15 km de Huedin și 65 km de Cluj-Napoca. Pârâul Călata este afluent al Crișului Repede, în care se varsă la Huedin. Se învecinează la sud cu comuna Beliș, la vest cu comuna Mărgău, la nord cu comuna Sâncraiu și la est cu comunele Mănăstireni și Râșca. Se află în zona de contact dintre Depresiunea Huedin-Călățele (Țara Călatei) și zona Munților Apuseni. În trecut localitatea a fost un important
Comuna Călățele, Cluj () [Corola-website/Science/299573_a_300902]
-
Ioan Albescu cu următoarele paragrafe: "Contracția timpului", "Știința predicției", "Strategia vieții", "Fantasticul științei" și "Arta anticipației". Urmează "SF Ancheta" în care se pun următoarele întrebări: La aceste întrebări au răspuns dr. docent în ecologie Dumitru Teaci, conf. dr. ing. Mariana Beliș, acad. Nicolae Teodorescu, prof. dr. ing. Ionel Purica, muzicianul Aurel Stroe, prof. dr. docent David Davidescu, Nicolae Ionescu-Pallas, dr. Lucian Gavrilă, Constantin Carussos, Adrian Rogoz, Ioan Aron, Mihaela Sava, Ștefan Popescu Vifor, Laurențiu Dumitrescu, Sorin Ștefănescu, Alexandru Mironov și alții
Almanahul Anticipația () [Corola-website/Science/321555_a_322884]
-
repezi și baraje în miniatură. Mărișelul se învecinează la sud cu comuna Măguri-Răcătău (granița fiind Defileul Răcătăului cunoscut și sub numele de "Împărăția lui Zamolxe"), la nord cu comuna Râșca, la est cu comuna Gilău, iar la vest cu comuna Beliș. Este o așezare rurală unde gospodăriile sunt răsfirate în lungul văilor și drumurilor și pe culmile domoale, ca în zonele de deal. Formele cele mai înalte de relief sunt Dealul Fântânele (1.341 m), Dealul Copcei (1.289 m) și
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
1.289 m) și Dealul Arsuri (1.238 m). Lângă Grinduri, locul în care apele Someșului Cald au sculptat în trupul muntos o albie plină de ocolișuri și cascade, a fost construit Barajul Fântânele, la granița dintre Mărișel, Râșca și Beliș, în fața căruia s-a format Lacul Fântânele. Apa acumulată aici este dirijată spre Centrala Hidroelectrică Mărișel, iar de aici revine la suprafață în apropiere de vărsarea Văii Leșului. În aval, pe o distanță de 8 km se acumulează într-un
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
Populus"), arinul negru ("Alunus glutinosa"), murul ("Rubus caesius"), brusturul ("Arctium lappa") și urzica ("Urtica dioica"). Accesul spre Mărișel este posibil atât dinspre comuna Gilău situată la 20 de km de Cluj-Napoca, pe drumul spre Oradea, cât și dinspre Huedin, prin Beliș (cca 38 km). Zonele din Copcea, o componentă a localității Mărișel, situate de-a lungul drumului județean sunt propice dezvoltării unităților de turism, având acces direct la șosea, precum și utilități necesare confortului turiștilor și fiind situate în centrul comunei, aproape de
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
lungul drumului județean sunt propice dezvoltării unităților de turism, având acces direct la șosea, precum și utilități necesare confortului turiștilor și fiind situate în centrul comunei, aproape de centrele de interes turistic din vecinătatea satului: Cheile Someșului Cald și ale Răcătăului, lacul Beliș și Tarnița, viitoarea pârtie de schi dinspre Beliș. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mărișel se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,19%). Pentru
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
turism, având acces direct la șosea, precum și utilități necesare confortului turiștilor și fiind situate în centrul comunei, aproape de centrele de interes turistic din vecinătatea satului: Cheile Someșului Cald și ale Răcătăului, lacul Beliș și Tarnița, viitoarea pârtie de schi dinspre Beliș. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mărișel se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,19%). Pentru 1,61% din populație, apartenența etnică nu este
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
Albă (teritoriile administrative ale comunelor Albac, Arieșeni, Gardă de Sus, Horea și Scărișoara), cea sud-estică a județului Bihor (pe teritoriul orașului Nucet și cele ale comunelor Budureasa, Buntești, Câmpani și Pietroasa) și cea sud-vestică a județului Cluj, pe teritoriile comunelor Beliș, Calatele, Măguri-Răcătău, Mărgău, Mărișel, Poieni și Săcuieu. Aceasta este străbătuta de drumul național DN1R, care face legătura între orașul Huedin (DN1) și satul Albac (DN75). Situl „Munții Apuseni - Vlădeasa” a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică (în scopul protejării
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
îndreptate împotriva domeniului public, de stat, sau a reprezentanților acestuia, ca o ripostă indirectă terorii declanșate de autorități. Spre exemplu, în prima parte a lui octombrie 1950, au plănuită o acțiune împotriva casierilor de la societatea de exploatare a lemnului IPEIL Beliș. Astfel, în 5 octombrie Avisalon, Teodor jr. și Ioan Popa s au deplasat pe Valea Someșului Cald și i au așteptat pe casierii de la IPEIL. La locul stabilit nu au sosit casierii, ci o delegație. Partizanii i-au oprit, au
Avisalon Șușman () [Corola-website/Science/319926_a_321255]
-
îndreptate împotriva domeniului public, de stat, sau a reprezentanților acestuia, ca o ripostă indirectă terorii declanșate de autorități. Spre exemplu, în prima parte a lui octombrie 1950, au plănuită o acțiune împotriva casierilor de la societatea de exploatare a lemnului IPEIL Beliș. Astfel, în 5 octombrie Teodor Șușman jr., Avisalon Șușman și Ioan Popa s-au deplasat pe Valea Someșului Cald și i-au așteptat pe casierii de la IPEIL. La locul stabilit nu au sosit casierii, ci o delegație. Partizanii i-au
Teodor Șușman (junior) () [Corola-website/Science/319835_a_321164]
-
retras. Un contraatac susținut de rezervele Brigăzii 13 Infanterie - susținute de artilerie, a restabilit situația. Alte incidente regretabile soldate cu morți și răniți în rândurile Consiliilor și Gărzilor Naționale Române, precum și ale trupelor regulate române au avut loc la Teiuș, Beliș, Târgu Lăpuș, Cufoaia, Ciucea. Românii au continuat să protesteze față de traseul liniei de demarcație invocând atât dreptul la autodeterminare, cât și prevederile Tratatului din 1916 precum și persecuțiilor de care aveau parte etnicii români aflați pe teritorii sub controlul statului ungar
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
ostilităților din Primul Război Mondial, baronul von Görtz (Gheorghe Cozorici), colonel în armata austro-ungară, apelează la căpitanul Luca (Mircea Albulescu) pentru a recruta 40 de foști combatanți cu care să se deplaseze la castelul socrului său, contele Urmanczy, din satul Beliș (Transilvania). Scopul deplasării îl constituie executarea unor represalii la adresa sătenilor acuzați pe nedrept de colonel că ar fi incendiat o fabrică și un depozit de cherestea. Deviza baronul este „Venia nova peccata ciet” (în ), iar nobilul transilvănean nu vrea să
Capcana mercenarilor () [Corola-website/Science/312056_a_313385]
-
la pădure pentru a munci de la răsărit și până la apus pentru a doborî brazii și a forma stocul de cherestea distrus. De la un țăran ungur care fugise și fusese rănit, gărzile naționale românești din apropiere află de masacrul săvârșit la Beliș de acel detașament de pedepsire. Maiorul Tudor Andrei (Sergiu Nicolaescu), șeful postului de pază, se deplasează la Cluj pentru a-și anunța superiorii și a cere întăriri pentru a lupta cu mercenarii colonelului von Görtz. Refuzat de colonelul (Alexandru Dobrescu
Capcana mercenarilor () [Corola-website/Science/312056_a_313385]
-
de țărani români dintr-un sat transilvănean ca represalii pentru presupusa incendiere a unor păduri ce-i aparțineau. Autorii incendierilor erau de fapt prizonierii italieni care, după ce au fost eliberați, au dat foc la pădurile în care lucraseră. Moșia de la Beliș era în proprietatea grofului Janos Urmanczy și cuprindea 28.000 de iugăre de pădure, o exploatare forestieră și un castel modern pe vârful unui deal. La exploatarea forestieră lucrau copiii și bătrânii din sat, precum și prizonieri de război italieni, toți
Capcana mercenarilor () [Corola-website/Science/312056_a_313385]
-
și echipament în cazarma din strada Falk Miksa, cu știrea și consimțământul Ministerului de Război”" din Ungaria. Detașamentul a sosit cu un tren special la Călățele, la 8 noiembrie 1918, apoi s-a deplasat cu căruțele și pe jos spre Beliș. Au fost împușcați 44 de țărani români (fără a li se specifica vârsta și sexul), cadavrele lor fiind aruncate în focul de la depozitul de cherestea. La șase zile de la acest masacru, la Beliș a sosit o comisie mixtă româno-ungară, care
Capcana mercenarilor () [Corola-website/Science/312056_a_313385]
-
deplasat cu căruțele și pe jos spre Beliș. Au fost împușcați 44 de țărani români (fără a li se specifica vârsta și sexul), cadavrele lor fiind aruncate în focul de la depozitul de cherestea. La șase zile de la acest masacru, la Beliș a sosit o comisie mixtă româno-ungară, care a alcătuit un proces verbal în care se stabilea vinovăția detașamentului organizat de Nandor Urmanczy, precum și amestecul autorităților de stat maghiare în organizarea acestui detașament. În acea perioadă se purtau negocieri româno-maghiare la
Capcana mercenarilor () [Corola-website/Science/312056_a_313385]
-
Poiana Horea, numită și "Dealul Calului" (în ), este un sat în comuna Beliș din județul Cluj, Transilvania, România. Sat cu 424 de locuitori. Încărcat de istorie, mituri și legende, satul își ia și poartă numele de la un simbol al luptei pentru libertate a moților: Horea. Satul este situat la 25 km de reședința
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
din județul Cluj, Transilvania, România. Sat cu 424 de locuitori. Încărcat de istorie, mituri și legende, satul își ia și poartă numele de la un simbol al luptei pentru libertate a moților: Horea. Satul este situat la 25 km de reședința Beliș, cu accesul pe drumul județean DJ 108 care merge spre Câmpeni-Albac. Este un sat de munte din categoria celor rispite pe culmi, tipic Munților Apuseni. Satul, cu locuri deosebit de frumoase, se desfășoară în principal de-a lungul văilor Belișului și
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
reședința Beliș, cu accesul pe drumul județean DJ 108 care merge spre Câmpeni-Albac. Este un sat de munte din categoria celor rispite pe culmi, tipic Munților Apuseni. Satul, cu locuri deosebit de frumoase, se desfășoară în principal de-a lungul văilor Belișului și Apa Caldă, pe o distanță de circa 7 km. Construcțiile sunt grupate în "crânguri" (Ciurtuci, Apa Caldă), sau sunt dispersate pe versanții cu altitudini până la 1300 m, având între ele mari spații neconstruite, în folosință agricolă. În Poiana Horea
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
mil. mc au fost scoase dintr-o carieră de suprafață, situată pe versantul drept al râului Chioara - cu o lungime de front de 380 m. 1.1.2.2. Barajul Fântânele pe râul Someșul Cald Situat în aval de com. Beliș, barajul crează o acumulare cu un volum de 225 mil. mc. pentru CHE Mărișelu, care reprezintă prima treaptă a amenajării hidroenergetice a Someșului Cald. Având o înălțime de 95,50 m și volumul de 2,315 mil. mc. anrocamente, barajul
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
operă prin explozii masive. La noi în țară au fost executate următoarele tipuri de baraje din anrocamente: baraje din anrocamente cu ecran de beton asfaltic (Vale de Pești, Colibița); baraje din anrocamente cu ecran din beton armat (Leșu, Pecineagu, Oașa, Beliș ,Poneasca); baraje din anrocamente cu nucleu de argilă (Vidra, Râușor, Siriu, Râul Mare, Poiana Mărului). Din totalul barajelor executate ponderea cea mai mare o au două tipuri de baraje din anrocamente executate prin vibrocompactare și anume: baraje din anrocamente cu
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]