360 matches
-
Naționale de Muzică din București, care sub bagheta dirijorului Dumitru Goia, și a studenților clasei sale de master “Dirijat Orchestră”, Bianca Oprea, Răzvan Apetrei și Rebecca Mihai. Soliștii concertului au fost pianistul Viniciu Moroianu, în Concertul nr. 2 în Si bemol major de L. van Beethoven și violoncelistul Radu Croitoru în Concertul nr. 1 în Do major de J. Haydn. Programul a mai cuprins Uvertură la Operă “Bastien și Bastienne” de W.A. Mozart și Simfonia nr. 5 în Si bemol
C?mpina, stagiunea muzical? 2012-2013 by Cornelia BRONZETTI () [Corola-journal/Journalistic/84005_a_85330]
-
bemol major de L. van Beethoven și violoncelistul Radu Croitoru în Concertul nr. 1 în Do major de J. Haydn. Programul a mai cuprins Uvertură la Operă “Bastien și Bastienne” de W.A. Mozart și Simfonia nr. 5 în Si bemol major de Fr. Schubert. Prin acest concert aniversar, Societatea Filarmonică din Câmpina a sărbătorit 23 de ani de la înființare, în 1990. Ultimul concert, cu orchestră de cameră, a avut loc la 18 mai 2013 ora 12, când sub bagheta dirijorului
C?mpina, stagiunea muzical? 2012-2013 by Cornelia BRONZETTI () [Corola-journal/Journalistic/84005_a_85330]
-
ca solist pe violonista Cornelia Bronzetti. Programul concertului a cuprins: W.A. Mozart - Divertimento în Re major KV. 136 , A. Vivaldi - Concert în Si bemol major op. 4 , “La Stravaganza” pentru vioară și orchestră , G.Ph. Telemann - Concert în Si bemol major pentru vioară și orchestră de coarde și J. Haydn - Simfonia nr. 49 în fa minor Hob. 1:49 “La Passione” , concert foarte apreciat de public. Deasemeni foarte apreciat de melomanii câmpinení a fost și concertul violonistei Alexandra Bobeico, care
C?mpina, stagiunea muzical? 2012-2013 by Cornelia BRONZETTI () [Corola-journal/Journalistic/84005_a_85330]
-
ținută artistică. Programul a cuprins lucrări valoroase din repertoriual muzicii românești și universale: Concertul pentru orchestră de coarde de Carmen Petra-Basacopol, Concertul pentru două piane și orchestră în re minor de Francis Poulenc și Simfonia a V-a în si bemol major D 485 de Franz Schubert. Comentariul de față se referă la prestația artistică de excepție a celor doi pianiști. Dana Borșan, solistă a orchestrelor și corurilor Radio, este un nume de rezonanță în arta interpretativă contemporană. De-a lungul
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
de Cuclin ca având drept originator<footnote În sistemul funcțional, cvinta acordului minor, deci invers, este numită originator, ea corespunzând cu armonicul 1 în sens descendent. În ordinea descendentă a cvintelor , acordul fa-la bemol-do este dispus: do-fa-(si bemol-mi bemol) -la bemol, în care do = originator, fa= fundamentala, la bemol = terța, elementul cu cea mai mare tendință de sensibilitate din acord footnote> sunetul Mi<footnote Cf. Dimitrie Cuclin, Tratat de estetică, 164 footnote>, el însuși o tonică pentru subdominanta mi
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
cvinta acordului minor, deci invers, este numită originator, ea corespunzând cu armonicul 1 în sens descendent. În ordinea descendentă a cvintelor , acordul fa-la bemol-do este dispus: do-fa-(si bemol-mi bemol) -la bemol, în care do = originator, fa= fundamentala, la bemol = terța, elementul cu cea mai mare tendință de sensibilitate din acord footnote> sunetul Mi<footnote Cf. Dimitrie Cuclin, Tratat de estetică, 164 footnote>, el însuși o tonică pentru subdominanta mi (expansivă, în sistemul lui Cuclin) echivalentă cu dominanta, în armonia
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
cu aspirația spre armonia originară pierdută, care, odată recâștigată, va spori în frumusețe prin experiența reînălțării după cădere. Repriza aduce și ea surprize tonale: tema principală în La minor este urmată de tema episodică, expusă în tonalitatea sextei napolitane, Si bemol major, puntea conducând către Mi bemol major, tonalitatea primei teme a grupului secundar. A doua temă a aceluiași grup este prezentată în La major; așadar, un salt ascendent de 6 cvinte, care precedă o mică dezvoltare finală, ce readuce tonalitatea
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
care, odată recâștigată, va spori în frumusețe prin experiența reînălțării după cădere. Repriza aduce și ea surprize tonale: tema principală în La minor este urmată de tema episodică, expusă în tonalitatea sextei napolitane, Si bemol major, puntea conducând către Mi bemol major, tonalitatea primei teme a grupului secundar. A doua temă a aceluiași grup este prezentată în La major; așadar, un salt ascendent de 6 cvinte, care precedă o mică dezvoltare finală, ce readuce tonalitatea inițială, la minor. În scrierile sale
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
II pian D-șoara Clara Galin (o excelentă elevă a mea); III A. Kleitsch ; IV pian Eduard Stein minunat pianist și elev tot al meu, care cântă și ca solist în Concertul în do minor de Mozart și în Concertul mi bemol de Mozart (alături de d-șoara Galin). A fost un succes delirant pentru noi. Lumea năvălise pe scenă după concert, manifestându-și admirația pentru execuția impecabilă, mai ales pentru Concertul de 4 piane de Bach, unde eu conduceam aparatul solistic. Regina Elisabeta
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
Sieg - Schalcht bei Vittoria. Milen Nachev a imprimat o energie deosebită fluxului melodic, reliefând în același timp accentele stilistice care pun în contrast trăsăturile spirituale specifice celor două națiuni. A urmat Concertul nr.1 pentru pian și orchestră, în si bemol minor, la elaborarea căruia Ceaikovski a lucrat în mai multe etape, început la Boston în 1875, ultima revizuire având loc în 1889. În repertoriul pianistic acesta face legătura între literatura de gen scrisă de Liszt și Rahmaninov, iar interpreții se
Ceaikovski - Nachev / Goi?i by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84239_a_85564]
-
Elisabeth Sombard, ne-a oferit starea de revelație în și din universul chopinian, cu perindarea înțelesurilor și luminozităților de mare frumusețe în însuși spectacolul prodigios al spiritului. Elisabeth Sombard ne-a oferit viziunea sa interpretativă în redarea Nocturnei în si bemol minor, op. 9, nr.1 Nocturnei mi major op. 9, nr, 2, Nocturnei în si bemol major op. 9 nr, 3, Nocturnei în fa diez minor, op, 27, 2, Nocturnei în re diez minor, op. 55, nr, 2o, Nocturnei în
Recitalul pianistei Elisabeth Sombart by Mircea ?TEF?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/84259_a_85584]
-
și luminozităților de mare frumusețe în însuși spectacolul prodigios al spiritului. Elisabeth Sombard ne-a oferit viziunea sa interpretativă în redarea Nocturnei în si bemol minor, op. 9, nr.1 Nocturnei mi major op. 9, nr, 2, Nocturnei în si bemol major op. 9 nr, 3, Nocturnei în fa diez minor, op, 27, 2, Nocturnei în re diez minor, op. 55, nr, 2o, Nocturnei în si bemol major op, 62, nr.1 și Nocturnei în Mi major, op 62 nr. 2
Recitalul pianistei Elisabeth Sombart by Mircea ?TEF?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/84259_a_85584]
-
op. 9, nr.1 Nocturnei mi major op. 9, nr, 2, Nocturnei în si bemol major op. 9 nr, 3, Nocturnei în fa diez minor, op, 27, 2, Nocturnei în re diez minor, op. 55, nr, 2o, Nocturnei în si bemol major op, 62, nr.1 și Nocturnei în Mi major, op 62 nr. 2. Aceste muzici de Chopin în starea de grație creeată de Elisabeth Sombar, au fost trecute în audibil cu aure continue ale expresiei, îmbinate cu o siguranță
Recitalul pianistei Elisabeth Sombart by Mircea ?TEF?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/84259_a_85584]
-
re major, BWV 850, de Johann Sebastian Bach, Sonata nr. 14, în re minor, KV 457, de Wofgang Amadeus Mozart, Voix de la Steppe și Carillon Nocturne din Suita nr. 3, op. 18, de George Enescu, Sonata nr. 26, în mi bemol major, op.81a, Les Adieux de Ludwig van Beethoven, Mephisto-Vals nr.1, în la major, de Franz Liszt și Studiul nr.12, în do minor, op.10, de Frederic Chopin. La cererea insistentă a publicului Pianista Daria Tudor a interpretat
Recitalul pianistei Daria Tudor by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/84297_a_85622]
-
a conferit relief structurilor armonice și polifonice, a evidențiat cu rafinament dialogul inedit realizat între motive muzicale plasate în registrele îndepărtate ale claviaturii, precum și particularitățile dinamice și timbrale specifice creațiilor pianistice ale compozitorului. A urmat Partita nr. 1 în si bemol major BWV 825 de J. Seb Bach. Parcurgerea celor șase piese contrastante din punct de vedere al formei și conținutului (Preludiu, Allemandă, Curantă, Sarabandă, Manuet I și II, Gigă), a prilejuit pianistului ocazia de a evidenția frumusețea și profunzimea lor
Pe scena Ateneului by Mircea ?TEF?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/84298_a_85623]
-
oferit o versiune personală care s-a remarcat prin tempo-uri mai așezate în Preludiu și cele două Menuete și prin utilizarea frecventă a pedalei. În continuare a fost interpretată o creație reprezentativă a compozitorului Josepf Haydn: Sonata în la bemol major Hob XVI-46. În mișcarea a doua, Adagio, pianistul a evocat atmosfera poetică, în care sunt percepute momente de intensitate lirică și imagini muzicale cuceritoare; a conturat profilul melodic și dialogul vocilor, acordând o atenție particulară calității sonore și expresive
Pe scena Ateneului by Mircea ?TEF?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/84298_a_85623]
-
drept primul armonic nou în seria armonicelor naturale ale unui sunet fundamental, se află o depănare de douăsprezece cvinte în șapte octave, ajungându-se astfel la cadranul tonal construit prin utilizarea a șapte alterații suitoare și șapte coborâtoare, diezi și bemoli. Detaliind analogia cu jocul de șah, regele este identificat cu tonica, regina cu melodia, turnurile cu armonia. Se fac referiri la modurile clasice grecești, de șapte sunete, la cele de cinci sunete și alte întruchipări modale, toate fiind alter ego-uri
Sunetul de referin?? ?i arca muzicii occidentale by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/84326_a_85651]
-
ocol aventuristic, de un mic moment de cumpănă. Cred că Radu Muntean a intuit foarte bine psihologia cuplului aflat în criză poate chiar fără s-o știe și filmul nu aduce nimic nou în privința aceasta, rămînînd de apreciat acuitatea înregistrării bemolilor și diezilor tensionării relației. Cu toate acestea, povestea derulată relaxat, estivalier, are partea ei de umbră și aici filmul lui Radu Muntean mai pierde puțin din plaisirismul ușor plebeu. Întîlnirea celor trei inaugurată cu "băiuțismele" unui limbaj flecar, cu poante
Ubi sunt valurile de altădată? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8018_a_9343]
-
speciale de Anul Nou. Prețul unui bilet este de 10 RON. Primul eveniment al anului 2006 va avea loc vineri, 6 ianuarie, de la ora 19, în Sala Vidu: recital de pian Vanda Albotă. În program, J. Haydn - Sonata în La bemol major Hob. XVI , W.A. Mozart - Sonata facile în Do major, Fr. Schubert - Sonata op. postum 143 în la minor, J. Brahms - Variațiuni și Fuga pe o temă de Händel. SIMONA POPOVICI Sărbătoarea... cuvântului și a luminii l Lucrări de
Agenda2005-53-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284557_a_285886]
-
este Anul Mozart, Filarmonica „Banatul“ își invită publicul în chiar ziua când se împlinesc 250 de ani de la nașterea marelui compozitor, respectiv în 27 ianuarie, de la ora 19, în Sala Vidu la un concert mozartian: Simfonia nr. 1 în Mi bemol major K.V. 16, Concertul pentru pian și orchestră nr. 17 în Sol major K. V.453, Simfonia nr. 41 în Do major K.V. 551 („Jupiter”). Dirijor va fi maestrul Gheorghe Costin, solist - pianistul Giorgios Konstantinou din Grecia. din presa vremii
Agenda2006-03-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284634_a_285963]
-
a aruncat definitiv în ridicol un gust (al vieții) odinioară foarte căutat. Ce pot spune e că moda retro, se știe, revine din când în când. Oboseli de azi își află, din ce văd în jur, consolarea și leacul în bemolii traiului patriarhal. Căruia i se potrivește o lectură cu gust de șerbet, din Teodoreanu. Remixat (sic!) de curând, de Angelo Mitchievici și Ioan Stanomir, poate fi, de ce nu, miza unei încercări de relectură. Cruzimea, cel puțin în primul volum, în
Dulceața traiului patriarhal by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4475_a_5800]
-
însă cunoști paginile 231-237 ale Misticii, sensul parantezei lui Nae Ionescu se clarifică.“ În realitate, tot ceea ce spune Marta Petreu despre această ultimă prelegere e o foarte îndrăzneață cacealma, menită să ferească partitura plagiatului de a fi înmuiată de vreun bemol. Nici una dintre aceste afirmații nu e adevărată. Ultima prelegere a lui Nae Ionescu are în comun cu textul corespondent al lui Evelyn Underhill doar tema. La fel, și menționarea alchimiei are în comun doar cuvântul „alchimie“. „Preluarea“ se reduce la
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
meu din Germania m-a contactat spunându-mi că "a descoperit cel mai bun cvartet de după �cvartetul Juillard'". Ar trebui neapărat să cânt cu ei"... Acum, la Ateneu, în suita energică de acorduri care deschide Cvartetul cu pian în mi bemol de Schumann, individualitatea proeminentă a Mihaelei Ursuleasa a impus - alături de coarde - dominanta acestei opere: virilitatea. Și imediat elanul romantic, melodia tipic schumanniană cu ascensiunea interogativă și răspunsul simetric, imediat preluat de violoncel. Dualitate în personajele imaginate prin care Schumann își
Rising stars - New generation by Ada Brăvescu () [Corola-journal/Journalistic/9013_a_10338]
-
și care pepene!". Genul de relaxări ale metaforei pe care ți le permiți între prieteni, oameni, cu siguranță, nicidecum graves, graves, graves. Marile ambiții, de care establishment-ul vremii poate că s-o fi temut, sînt, luate cu un anume bemol, pe care poezia lui Roll îl are-n sînge și-n literă, doar voință de prietenie, de grup lăsat să-și trăiască diferența, să-și spună, pe scară mică cu voce tare, ce crede că are de spus. Mai mult
Materii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7722_a_9047]
-
logodnic abandonat/ umbra unui bărbat/ un ideal/ o urnă de pământ/ un ficus/ din care cad frunze și ea le adună/ și căruia-i leagănă crengile cu mâna/ în zilele fără vânt" (fiecare femeie). Mersul poeziei urmează un protocol suav, bemolilor emoționali adăugîndu-li-se o tristețe biologică sub semnul osmozei, atît de cutremurător naturale, între trup și spirit: "nici nu vreau să știu/ la ce se gândește străinul/ care mă ține de braț/ nici unde mă duce îngerul bătrân/ de care mă
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]