69 matches
-
îl felicitau, să fie înconjurată de militari. — Lui nu-i salvezi viața? întrebă Callistus atent. — E militar, explică neîndurător Împăratul, și glasul lui sună diferit, cum nu-l mai auzise nimeni vreodată. Nu e un patrician care-și petrece serile benchetuind. Și-a încălcat jurământul. Toate legiunile din imperiu vor afla asta: un militar care a trădat nu poate să trăiască. Însă i-am îngăduit să se sinucidă, dacă preferă. În acest timp, în casa lui Sertorius Macro, în fața rudelor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
general că identice sunt principiile partidului conservator și ale celui roșu. Ceea ce am constatat este că redactorul "Republicei rumîne" împreună cu prezidentul Republicei de la Ploiești, apoi amicul d-lui Jules Allix și al melcilor simpatici, și poate chiar cei ce au benchetuit la cafeneaua Procope în {EminescuOpXII 428} sănătatea Republicei Române tocmai când se proclama regalitatea, toate elementele acestea pline de caracter și de-o sobră inteligență sunt pururea gata a arunca bagajul lor de idei republicano - democratice în apă... pentr-o
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
alungă pe ghicitorii țării, care jurară răzbunare și îi eliberă din captivitate - ca preț al trădării, pe frații lui Daniel. In zadar fiul lui Nabonid, Bel - Sar - Usur (Baltazar al Bibliei) a pregătit lupta împotriva uzurpatorilor. Pe zidul camerei unde benchetuia, au apărut cuvintele magice: MANE (Dumnezeu a judecat regatul tău și îi pune capăt); THEKEL (ai fost cântărit cu cântarul dreptății și ai fost găsit prea ușor) și FARES (regatul tău va fi împrăștiat). Cînd nu există nici un mijloc pentru
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
jura că ați înțeles, că nu mai există nici un dubiu în conștiința dumneavoastră, că Ion Moța și Vasile Marin n-au făcut uriașa lor jertfă pentru ca noi, câțiva de azi sau de mâine, să ne îmbuibăm de bunătăți și să benchetuim pe mormântul lor. Ei n au murit ca să biruim prin jertfa lor o castă de exploatatori, pentru a ne așeza noi în palatele acestei caste, continuând exploatarea țării și a muncii altora, continuând viața de afaceri, de lux, de destrăbălare
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
plecat, Nedelescu a ieșit primul, era mai mărunt și mai rezistent fizicește. Mircea Vulcănescu și Constant păreau umbre mișcătoare ale unor turnuri în ruină, din care altădată străjerii de pază sunaseră din goarnă, anunțând sosirea dușmanului. Dar domnul și cetatea benchetuiau și dormitau, iar dușmanul prefăcuse totul în ruină. Încrustarea numelor pe ușă Toamna se apropia. În cameră uneori nu se mai putea respira din cauza aglomerației. Se ajungea la 70-80 de locatari, se dormea doar pe dungă, pe interval și pe sub
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și frumos.” (M. Eminescu) - exprimă rezultatul unei acțiuni (mai exact, acțiunea și rezultatul ei sunt conținute în semantica verbului însuși): a face + (obiectul direct): a remiza (a face remiză), a îmboboci (a face boboci), a călători (a face călătorii), a benchetui (a face/a participa la banchet) etc.: „Într-o zi se vedeau doi oameni călătorind prin pustiu.” (M. Eminescu) - exprimă obiectul unor acțiuni, devenit el însuși proces: a doini (a cânta doine), a hori (a cânta hore), a psalmodia, a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
din păcat nu la o biată moralistă de virtute ne cheamă, ci la deplina libertate, la condiția de onoare. Și totodată, cum zice Fericitul Augustin, răpindu-ne îngrijorării căreia îi cedase Marta, ne duce la Bucurie. ("Marta trebăluia, iar Maria benchetuia"). De la condiția de sclav trecem la aceea de om liber. De la trudă și agitație la liniște și ospăț. La onoare ne invită creștinismul, nu la onoarea de comandă și ceremonie, ci la neînfricata asumare a calității de om înzestrat cu
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
a fete frumoase." (Taverna). Încercarea de a impune un autobiografism pur se evidențiază, în poezia contemporană, poate cel mai bine la Cristian Popescu într-o serie de poeme în proză care încearcă să refacă imaginea familiei Popescu: "Toată familia mea benchetuiește la "Local familial". Bere. Lăutari. Antren. Mama aduce liliac alb în halbe. Verișoare. Bunicul, după tejghea, ascute cuțit pe cuțit, privește buchetul de liliac, râde, ascute: hârșt, hârșt, cuțit pe cuțit." (local familial) și aici se realizează o mitizare a
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
sogra etc. Ex. Sa d. Chiggi a vorbit de buna stare a populației din anume părți ale Italiei, care mânâncă foarte bine, consumă multe paseri, taie porci și-i prepară acasă etc. S-ar fi părut că tot timpul italienii benchetuiesc. Veștile de războiu ocuparea brutală a Norvegiei de armata germană, după ocuparea Danemarcei -, cum și operațiile navale din Marea Nordului erau prezentate ca o mare victorie germană. În fața portului Narvik, Englezii au pierdut două vase și au trebuit să se retragă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mai mult pactizează și colaborează, ba se asociază în anumite cazuri cu infractorii decât să dea dreptate celor care au nevoie de ea. O poliție care, după ce infractorii au intrat la răcoare, lucrătorii ei își promit comisioane și servicii reciproce, benchetuiesc împreună, ca vechi și nedespărțiți prieteni. Cazul de la penitenciarul Jilava este pilduitor. Cetățeanul român plătește și pentru justiție, o justiție cu oameni aserviți politic, dar și îndoiți moral și compromiși profesional, la care cetățeanul obișnuit bate în zadar la zeița
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
vin au vărsat, că în casă umblau prin vin... de multe ori ne-au silit să jucăm desculți, flămânzi și setoși, dacă n-am vrut ne-a bătut executorul neamț». În Arpașul de Sus: «când vin executorii, peste măsură beau, benchetuiesc, ne bat, strigă și ne leagă. Un sublocotenent cu șapte subalterni într-o zi și o noapte au băut 34 cupe (o cupă egal cca. un litru) de vin, și ¼ de rachiu și a trebuit să le dăm atâta mâncare
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
face o pauză, cu vocea mai fermă, mai răspicată: să fie credincioși țării ce le-a deschis brațele și a cărei pâine o mănâncă! Să fie ajutați! încheie el și face câțiva pași șchiopătând. Șendreo, îi poruncește hatmanului, trei zile benchetuim! Nu! Două! Ajunge! Deci, vineri în zori, purcedem în Țara de Jos să cătăm pe unde au stricat-o, să-i oblojim rănile, ce-om putea obloji cârpeală! Prinșii puși la popreală; cele cinci mari pașale, se roagă de Măria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
palma streașină la ochi, cătând în jur. Parcă nu s-ar prea vedea în zare. Când am ajuns dincolo de trecătoare, la Brețcu, se adunaseră câteva sute, spune Duma încrâncenat. Noi ne dădeam de ceasul morții, iar ei n-aveau habar. Benchetuiau! Nu-i prea trage inima... zice Vlaicu. Mateiaș a poruncit adunarea oștirii la Turda! Știți când?!... Hăt pe 25 iulie, aruncă Duma bomba care explodează. Când?!?!... Pe 25 iulie?!?!... Pe 25 iulie!! Ești nebun?!?!... Sunt nebuni?!?!... sare Luca Arbore. Mahomed
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Veți jura că ați înțeles că nu mai există nici un dubiu în conștiința dumneavoastră, că Ion Moța și Vasile Marin nu au făcut uriașa jertfă pentru ca noi, câțiva de azi sau de mâine, să ne îmbuibăm de bunătăți și să benchetuim pe mormântul lor. Ei nu au murit ca să biruim prin jertfa lor o castă de exploatatori, pentru a ne așeza noi în palatele acestei caste continuând exploatarea țării și a muncii altora, continuând viața de afaceri, de lux, de destrăbălare
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
90 ani, ocazie cu care face un periplu pe la facult. de filologie din țară. În 10-11 nov., s-a organizat și În Cluj un simpozion În cinstea lui, pe teme filo-lingui stilistică. A prezidat; a avut interview cu studenții, a benchetuit; se ține zdravăn; a treia zi, la discuții, ca să flateze „școala clujeană” de lingvistică și semiotică, a elogiat accentuat personalit. lui Sextil Pușcariu. În aceleași zile și tot la „Filo”, a avut loc și „Al doilea simpozion național (colocviu) de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Juriul Asociației București a scriitorilor a decernat un premiu de proză romanului meu Vara baroc. Colegii mei onorează astfel cartea unui scriitor pus la murat, excentric și peri-helic, dovedind În felul acesta că arta e o nobilă inutilitate. Duhul meu benchetuiește, mă simt dezolat doar că nu pot lua parte și eu la sărbătoarea dvs. care este și a mea. Maladia, care mă Împiedică să mă deplasez și să lupt pentru Progres, se află Într-o criză acută și urâtă, astfel Încât
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
regat; de privățile din fundul curții văruite și pe ușă cărora stă scris mare cu păcura O.O. Odată, (povestește același cinic) un deputat, într-un județ din Dolj, plecat în teritoriu pentru campania partidului său, ci-că, după ședințe, ar fi benchetuit împreună cu ceilalți ai săi pînă spre zori, golind zeci de sticle de Molan rouge, "sînge de iepure", pînă ce reprezentantul județului respectiv în parlament avu oarescari necesități urgente. Și-atunci, cetățenii de vază ai comunei îl duseră cu alai pînă
"Iar noi, a Turchiei floare..." by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18157_a_19482]
-
mondial, Micul Paris, așa cum era supranumit Bucureștiul, avea o dulceața a placerilor. Erau celebre restaurantele, bodegile, berăriile, localurile pentru toate gusturile și toate buzunarele. Acea vreme, în care bucuria era activată și de sfârșitul războiului, îi făcea pe români să benchetuiască cu plăcere, să cânte și să se bucure. În acești ani au apărut mării cântăreți emblemă: Maria Tănase, Ioana Radu, Grigoraș Dinicu, Rodica Bujor sau Ion Luican. Balcanicii au orientalul lor, știința lor de a se bucură, plăcerile culinare, puterea
Jean Moscopol () [Corola-website/Science/302639_a_303968]
-
apare și la Pomponius Mela ("Descrierea pământului", II, 2, 16), care în plus arată că "celelalte femei jelesc cu glas tare și își arată deznădejdea prin plânsete foarte puternice". Hellanicos scrie în "Obiceiuri barbare", 73, că geții aduc "jertfe și benchetuiesc ca și cum mortul se va întoarce". Mai târziu, Eustathius afirmă că "este în obiceiul geților ca femeia să fie ucisă pentru bărbatul ei, atunci când acesta decedează". Riturile de sacrificiu aveau ca scop atragerea binefacerilor unei divinități pentru comunitate prin jertfirea unor
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]