8,305 matches
-
Nicolae Ceaușescu, n-a abordat, printr-un robust front academic și cu sprijinul colateral al mai multor institute de cercetări pe teme fundamentale, pasionantul studiu al bătăii, ca factor formativ și de permanență în alcătuirea specificului nostru național! În lumea beneficei urări "bată-te norocul!", a celei de încântare "bată-te să te bată"sau justițiară "bătu-l-ar Dumnezeu", a unanimei convingeri că bataia e ruptă din rai, că unde dă mama crește, unde dă tatăl urmează spitalul, semnul de
Bătaia la români by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15061_a_16386]
-
corupților". Corectivul nostru: corupții nu sînt de regulă "leneși"ci, hélas, activi, chiar extrem de activi, propagîndu-și lipsa de scrupule pe diverse planuri și în diverse medii, străduindu-se a-i acorda o funcție complexă. "Lenea"lor ar constitui un factor benefic... O mențiune aparte merită adnotarea lui Constantin Călin la un răspuns oferit unei anchete a revistei Ateneu de către Daniel Dumitriu (pe urmele, specifice eseistului în discuție, ale lui G. Călinescu). Exegetul ieșean prețuiește "cel mai mult"la un om "sărăcia
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
oximoronul de suprafață, o poezie mai întunecată, scormonitoare, atent elaborată, matură în toate înțelesurile cuvântului. Saltul este semnificativ și chiar impresionant, semn că poetul a crescut mult în ultimul timp și că apropierea de Gellu Naum i-a fost realmente benefică. Paradoxal sau nu, Sora exactă este cea mai bună carte a sa de până acum și una din aparițiile remarcabile ale anului.
Poezie la două mâini by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13381_a_14706]
-
știu,/ dar Luna zău, aș pune-o într-un cuier/ să nu se mai miște tradițional/ și aș descărca într-însa o carabină Manlicher” (Puțin alcool). Un melanj de suavități și durități divulgă procesul în curs, de disoluție a stării benefice a lumii, de tranziție a ei spre demonie, antitezele indicînd dezumanizarea ce sta să se dezlănțuie: „Nici mîna mea n-a găsit sînii acelei prințese/ afară de mușchi lin pe stîncă;/ poate că purtînd mănușe cu solzi de fier/ n-a
Poezia lui Constant Tonegaru (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13437_a_14762]
-
Rodica Bin Toată lumea rîde, cîntă și dansează... Timpul și depărtările filtrează uneori impresiile și amintirile lăsate și legate de anumite evenimente - efectul fiind cu atît mai benefic cu cît avalanșa de informații și stimuli devine sufocantă și derutantă - cum s-a întîmplat și în acest an la Tîrgul Internațional de Carte de la Frankfurt pe Main. Cînd oferta de informații de specialitate este dublată sau bruiată de un
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
la Frankfurt pe Main. România - o figură palidă Impresia lăsată de standul românesc la cel mai mare salon de carte din lume a fost dintre cele mai dezamăgitoare. După ce, în urmă cu doi-trei ani, standul românesc ajunsese competitiv, printr-o benefică sinergie a eforturilor Ministerului Culturii și Asociației Editorilor - acum proastele obiceiuri de demult par a fi recidivat. Este inexplicabil faptul că responsabilii politici atît de preocupați de „imagine” nu pricep că, tocmai la manifestările de acest fel, literatura și expunerea
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
în doi” pentru că între privitor și privit există o permanentă energie, o tentație a identificării totale cu celălalt. Realul însuși se reduce la un spațiu strictamente definit de mișcările celor doi. Nu lipsește nici acea dimensiune a textualizării ritualului, confuzia benefică între scriptural și erotic, ceea ce adâncește această aventură existențială în miniatură. Îmi cam pierdusem speranța de a citi un tânăr poet cu o percepție poetică atât de senzuală, aproape feminină. Klein, celebrul personaj al lui Mihai Ignat, are aici un
Noi poeme de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13485_a_14810]
-
limbii române de astăzi. Dar... Chiar nici unul dintre cei ce lucrează la catedră și scriu în revistele și ziarele de largă circulație să nu fi înțeles necesitatea de a mediatiza lucrările universitare dincolo de Universitate? Rezultatele ar fi putut avea efecte benefice... Cel puțin într-o diminuare a glasului unor neofiți - cu înfăcărări patriotarde senatoriale televizate - care apără „puritatea” limbii noastre de astăzi. Spunem și noi - ca și domnul Nicolae Manolescu, acum cîtva timp - „ascultați-i pe lingviști!” Ei știu... Numai că
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
și Vechiul Testament În variantele cu traduceri corecte - există și variante unde s-a evitat traducerea cu fatidicul element „plumbum”. În Vechiul Testament - Isaia, 1 /21-26 - paragraful 25 este scris clar - „...toate părticelele de plumb le voi depărta din tine. „ cu efectul benefic urmărit de Dumnezeu. Iertați-mi divagația. Comunicarea științifică făcută de prof. Dr. Kim Cecil și alți patru reputați profesori de la Universitatea din Cincinnati (U.C.C.M.) este cutremurătoare: Cercetând imagini făcute cu fMRI (funcțional Magnetic Resonance Imaging) s-a constatat că
RSNA 2009. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_316]
-
-i așa? - prin glasul baritonal al „marelui Preot”, în aclamațiile bigoților de tip nou, exaltați de toate vîrstele, în speță tineri amețiți de grandoarea insolitului ceremonial. Chiar și „faptele bune” pe care le-a săvîrșit Păunescu, poate dintr-un impuls benefic, poate pentru a-și testa limitele puterii personale, au dobîndit aspectul unor servicii aduse regimului, ca și cum poetul de curte ar fi intenționat a-i împodobi pieptul cu sclipiri de virtute. Eugen Negrici afirmă în finalul considerațiilor d-sale închinate lui
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
acelașți timp editată, patronată și realizată, iar la aceste acțiuni să conlucreze rodnic Păcală și Geo Saizescu, Vlad Țepeș și Constantin Bebe Ivanovici. Relația, mai ales, a lui Vlad Țepeș cu o „revistă de haz interNAȚIONAL” nu poate fi decît benefică și oportună. Pe Constantin Bebe Ivanovici îl regăsim la pagina 40, menționat ca „Director Onorific” al publicației, și într-o fotografie color reprodusă pe coperta II, asistînd - în compania lui Ion Dolănescu - la o acțiune a Consiliului Județean Ilfov: „Sărbătoarea
Umorul masochist by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/13621_a_14946]
-
de mulți ani cu un program de o mare bogăție și varietate, a inițiat colecția "Ethnos", în cadrul căreia, dacă nu mă înșel, una dintre primele apariții este antologia călinesciană deja numită în subsolul acestei pagini. Ideea mi se pare extrem de benefică, întrucât conceptele că să nu spun cuvintele de națiune, specific, patriotism au fost oarecum neglijate în ultima vreme și datorită faptului că prin exagerare și denaturare, ele fuseseră demonetizate în vremea lui Ceaușescu. Cum observă și Constantin Schifirneț în studiul
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
prețioasă pentru sufletul meu, Radu Penciulescu, pedagog desăvîrșit și profesorul lor, a avut intuiția și, într-un fel, proiecția a ceea ce ar trebui să fie fiecare dintre ei. Nu actori. Le-a deviat destinele în sensul cel mai profund și benefic. Le-a revelat vocația. Și-au încheiat studiile, fiecare absolvent al altei specialități. Iar drumurile acestea le-au fost triumfătoare. De fiecare dintre ei sînt legată. Diferit. De George Banu mă leagă o vară la Avignon, cărțile lui, colecția de
Zile de naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13775_a_15100]
-
recenzii), XI (Scrieri pedagogice din volume), XII (Scrieri pedagogice din periodice), XIII (Scrieri social politice - economice istorice, etnografice). La toate a stabilit, cu exemplară precizie pe care numai greul frecventării asidue a bibliotecilor îl poate asigura, textul și variantele. Calmul benefic al măsurării lui Constantin Mohanu cu timpul cercetării este notoriu în această lume de cifre, de lucidă străbatare a istoriei vremii lui Ioan Slavici, gospodărită de el cu măsura înțelepciunii și străbătută cu tensiunea conținută în însăși poziția scriitorului, cântărită
Nuvelele lui Ioan Slavici by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13820_a_15145]
-
Gheorghe Grigurcu Dificilă, rece, uneori scrîșnitoare, rebarbativă, scriitura lui Vasile Dan trădează o obsesie. O obsesie benefică, cea a copilăriei. Copilăria freamătă în subtextul d-sale precum apa unui rîu sub o pojghiță de gheață. Poezia devine un mijloc de-a o conserva, de-a o perpetua în chipul său special, trecînd-o într-un registru de semne
Efectul copilăriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13843_a_15168]
-
remixat, critica a vorbit despre o cotitură, un nou program și despre despărțirea de Cărtărescu. Or, Coșovei se despărțea cu fiecare volum, și nu neapărat de Cărtărescu, dar de poezia care-l făcuse celebru, fără ca această schimbare să fie și benefică. Viziunile existențiale dramatice, angoasante, aproape traumatice, scriitura confesiv-agonică, de ruptură, lexicul sărac, toate acestea, să-mi fie cu iertare, nu erau pentru el. Schimbând aproape radical registrul, Coșovei se despărțea, de fapt, de Coșovei, înfruntând riscul de a o lua
Vinicius uncool by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13812_a_15137]
-
Jurnalului politic ( 1939-1941), prima organizare de acest fel, datorate, în 1979, lui Cristian Popișteanu și Nicolae Minei, iar de curând, în Jurnalul din 1915, publicat de Editura Compania ( posesoare a unei părți a acestui documentar, încă aflat în țară și benefic recuperat, în timp, de la niște vânzători mai mult sau mai puțin ocazionali). Pentru a-mi susține afirmația privitoare la sentimentele Marthei Bibescu, reproduc însemnarea, datată 4 august, despre granița de la Predeal: "O piatră mare albă. Piatra de hotar. Limita țarinei
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
țării sub talpa sovietică, a unor cadre care de multe ori și-au asumat mari riscuri, pomenindu-le elevilor de Doina lui Eminescu sau de importanța lui Maiorescu pentru dezvoltarea culturii naționale. Evident că perioadele de oarecare liberalizare au fost benefice și pentru învățământ, dar nota generală era menținerea acestui domeniu sub stricta supraveghere a partidului, deoarece el trebuia să contribuie decisiv la formarea omului de tip nou. Nu vreau să se creadă că absolutizez, căci vorba istoricului latin Tacitus, chiar
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
toată încrederea și pe care ne bizuim cu ochii închiși, fără să fi stat să le verificăm vreodată. Autorul și-a propus să adune toate opiniile al căror conținut au o legătură cît de vagă cu domeniul medicinei, de la rolul benefic sau malefic al colesterolului pînă la eficiența liposucției și a liftingurilor, de la incidența cancerelor pînă la influența hormonilor asupra psihicului, sau de la eradicarea unor boli infecțioase pînă la recenta lor recrudescență în epoca contemporană. E un lexicon din paginile căruia
Pseudocunoașterea medicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10413_a_11738]
-
aberațiile de acest fel. Nimeni nu îndrăznește să spună că sistemul universitar e putred, supradimensionat și total ineficient. În loc să se întărească centrele tradiționale, s-a mers pe ideea mărunțirii și scindării. După cum s-a constatat, nu orice "descentralizare" produce efecte benefice. Când vezi calitatea profesională absolut îngrozitoare a unor indivizi ajunși peste noapte la gradul didactic maxim, aproape că înțelegi disprețul reflectat în procentul de la buget alocat învățământului. Sumele meschine ce le revin profesorilor sunt, la o judecată sănătoasă, mult mai
Lancea boantă a modernizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10447_a_11772]
-
ale secolului trecut, a manifestat tentația revitalizării practicii muzicii instrumentale italiene, iar aceasta după dominația absolută a bel canto-ului, a operei verdiene romantice sau a celei veriste. Relația profesională, la Conservatorul din Petersburg, cu Nicolai Rimski-Korsakov i-a fost benefică mai puțin pe direcția imaginării unor structuri cu totul interesante în planul formei cât mai ales în sensul obținerii acelei plastici timbrale quasi-picturale, de o uimitoare sugestie, aspect pe care îl întâlnim și în creația din acea epocă - cunoscuta "perioadă
Sensul evenimentului muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10500_a_11825]
-
discută atât de doct despre spinoase probleme de critică de text la Platon și Plotin nu își publică ipotezele și comentariile și în revistele consacrate occidentale sau măcar în publicațiile academice românești într-o limbă de largă circulație? Ar fi benefic pentru prestigiul culturii românești dacă lumea savantă europeană ar omologa conjecturile și interpretările exegeților noștri. Dar nu numai asemenea chestiuni. Am dat acest exemplu, deoarece probleme de critică de text pentru autorii greci și latini constituie un domeniu în care
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
în reviste/ziare sau pe care le vede la televizor sau în anumite medii. Având în vedere misiunea Profesorului de religie, acesta joacă un rol de maximă importanță în formarea unei personalități armonioase a elevilor, prin atitudinile sale pozitive și benefice, luminoase, prin încrederea acordată, îngăduința, toleranța, îmbinată cu fermitatea, dialogul deschis și prin acțiunile desfășurate. El își poate pune amprenta pe cristalizarea și cizelarea personalității tânărului, pentru că este alături de acesta, ca factor educativ, din copilărie și până la sfârșitul adolescenței. Metode
Profesorul de Religie, un model de conduită pentru „ucenicii“ săi şi un mediator în şcoala în care îşi desfăşoară activitatea… [Corola-blog/BlogPost/94310_a_95602]
-
soluții de a opri evoluția oricărei boli de la primele semne. Ai putea afla vești excelente despre o mărire de salariu, legată cumva și de o avansare la locul de muncă. E anul tău de glorie, profita din plin de auspiciile benefice ale lui 2009 pentru a-ți împlini sau extinde marile vise. GEMENI Ți se deschid porțile spre zone mai norocoase, deci profita de un an atât de bun pentru a descoperi cât de complexă este lumea și câte oportunități ți
Afla ce-ti rezerva astrele pentru anul ce tocmai a inceput Horoscop 2009 [Corola-blog/BlogPost/94403_a_95695]
-
Parcă aș fi un bătrân și vajnic nuc. Dracul de înger să mă umilească Pe unde voi fi văzut să nu apuc, Nici vorbă, nici chip de ființare De mi-aș propovădui Religia Viitoare. M-a înfierat c-o tumoră benefică, Distrugere blândă, Adică un cancer de bine în care moartea să se ascundă Cu propria-i biserică, în sila de mine și de sine, Tot timpul și peste tot la pândă... în tot cazul, Nuștiucine Mi-a tras un pumn
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]