353 matches
-
în legătură cu amănuntele de aici; trebuie să ne adresăm altor surse. Ce-i spune cititorului versul: „Cu cîrligul supt genunche”? Ne lămuresc textele paralele. Cîrligul era semnul distinctiv și onorific al păstorului, cornul răsucit și de aur cu care berbecele din bestiarul fabulos spărgea negura în zorii zilei ca să se reverse astrul ceresc. Păstorul îl transformase în însemn comportamental, purtîndu-l cu mîndrie ori cu umilință, după împrejurări. Învățase lecția de demult. Răzlețitul din balada Mircea Ciobănașul se afla pe un teren impropriu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
se ține de coada turmei, a slăbănogului de cal din fundul grajdului; toate „însemnate” și cu înzestrări de poveste. Dar să privim lucrurile mai de aproape: „mic de cîrlior”, „mic de ciobănaș”! Adevăratul chip al primului este acela cunoscut din bestiarul fabulos și din legenda argonauților. Locul lui este, cum arată și dicționarele, între taurul ceresc, vultur și leu. Dar și „mic de ciobănaș” are o geneză prestigioasă. El coboară din mitul copilului împărat, mult răspîndit în narațiunile fantastice. Încă de la
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Sculeni. Crapul poate atinge și el dimensiuni neobișnuite. J. De Hagemeister menționează crap de «60 de prunji», adică de circa 30 kg.”. Reintrăm în mit cu asemenea imagini fabuloase. Cum „mic de berbecuț” era înzestrat cu atribute ce țin de bestiarul fabulos, și morunul se bucura de un imaginar privilegiat în mentalul pescăresc. O analiză aplicată la balada Vidrosul poate confirma acest lucru. Amploarea și avantajele materiale au avut efecte benefice, resimțindu-se pînă și asupra organizării teritoriale și administrative a
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
această direcție Dumuzi se întîlnește încă o dată cu păstorul mioritic. Iar dacă am insistat asupra fondului documentar privind existența mitico-istorică a celor trei eroi, Osiris, Decebal, Socrate, am dorit să indic suportul cultural care a favorizat rostirea gravă a întrebării. C. Bestiar mitologic a. Un triptic zodiacal Taurul, Cerbul și Berbecele (Le Bélier) sunt dintre cele mai interesante animale mitologice și de bestiar fabulos, ca mod de reprezentare și ca stil de aventură, în lumea văzutelor și nevăzutelor. Toate aceste puteri zodiacale
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
trei eroi, Osiris, Decebal, Socrate, am dorit să indic suportul cultural care a favorizat rostirea gravă a întrebării. C. Bestiar mitologic a. Un triptic zodiacal Taurul, Cerbul și Berbecele (Le Bélier) sunt dintre cele mai interesante animale mitologice și de bestiar fabulos, ca mod de reprezentare și ca stil de aventură, în lumea văzutelor și nevăzutelor. Toate aceste puteri zodiacale sunt semne și măști ale Soarelui, purtate succesiv pe întinderea gloriosului său mers ceresc. Berbecul, în rol de războinic și de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Cerbului și a vegetației, înfruntarea din Cerbul Runcului face parte dintr-un rit de inițiere cu finalitate nupțială. Sunt două fețe ale aceleiași realități, nuntă și moarte, de unde și apartenența amîndurora, a Taurului și a Cerbului, la aceeași tipologie a bestiarului astral. Cerbul nu este apariție singulară în cultura etnografică românească. Dar s-a consacrat în colinde de substrat, prin urmare precreștine, ca și în alte forme ale vieții îndătinate. Tonul provocator și lăudăros face parte din stilul propriu acestui animal
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
scenă numai înfruntări formale, „principii”. Protagoniștii doar își anunță prezența, gălăgios și în fală. Decid simbolurile reprezentative în împrejurări semnificative. Solare: naștere, întemeiere; acvatice: moarte, renaștere. b. Mioara năzdrăvană Oaia face figură aparte, prin modestie și „lipsă de reprezentare”, în bestiarul fabulos. Unele dicționare de specialitate o consemnează ca pe orice animal domestic, fără personalitate, doar pentru că aparține necuvîntătoarelor. Față de Taur, Cerb și Berbece, animale în veșnic neastîmpăr și răscolitoare de lume, te întrebi dacă oaia își justifică prezența în imaginarul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
fabulos. Unele dicționare de specialitate o consemnează ca pe orice animal domestic, fără personalitate, doar pentru că aparține necuvîntătoarelor. Față de Taur, Cerb și Berbece, animale în veșnic neastîmpăr și răscolitoare de lume, te întrebi dacă oaia își justifică prezența în imaginarul bestiar și fabulos. O primă impresie. În fond, ea este „năzdrăvană”, poziție proprie și unică în inventarul mitologic. De aici înrudirea cu puterile chtoniene, cu preotesele, cu prezicătoarele. Răsare surprinzător din anonimatul turmei, ca o plantă miraculoasă în mijlocul cîmpiei, îndemnată de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și se-ntreabă: « - Ce-i mai bun, Petre, pe lume? ». « - Nu-i mai bun ca oaia bună, Că vara te îndulcește Și iarna te încălzește». Și te, Domn bun, veselește, C-o-nchinăm cu sănătate. Nu putem vorbi, aici, de „bestiar” și încă „fabulos”, ci de animalele obișnuite din jurul casei, dragi omului și lui Dumnezeu. În ieslea boilor a fost îngăduită Fecioara, cînd i-a venit sorocul să nască prunc sfînt. Nu a găsit liniște lîngă tulpina plopului, care nu înceta
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Acest roman poetic și oniric vădește din nou vocația lui S. de făuritor de „lumi posibile”, de „universuri paralele”. Mobilizând un substanțial patrimoniu cultural, de opere literare, de arhetipuri și miteme, de mituri și mitologii, de mentalități și cutume, de bestiare și tipologii ori galerii de personaje etc., scrierea prilejuiește un festin de intertextualitate. Monte Negro e un falanster concentraționar, iar cartea se rânduiește în seria distopiilor. Alăturându-se relativ numeroaselor romane apocaliptice, postapocaliptice, catastrofice, postmodern-eshatologice, soteriologice, carnavalesc-grave, cu sugestii de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
Scholar. Din 2003 activează ca profesor în College of Humanities and Social Sciences de la Chang Jung Christian University din Taiwan. A publicat eseurile Etos românesc și sacrificiu (1998) și Al treilea descălecat (2000), volumele de versuri Versantul despietrit (2003) și Bestiarul însemnatelor și neînsemnatelor (1997), precum și articole în reviste culturale ca Arca, Interval sau Contemporanul. O altă serie de eseuri în limba engleză apărute în publicații de specialitate concretizează interesul său pentru geopolitica educației, dialogul intercultural și arte. Două traduceri din
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
fauni, centauri, Minotauri și alte personaje mitologice. Chipurile, o asemenea faună exotică s-ar fi sfiit să-l bântuie pe-aici, prin Paris. Ei, asta mi-a dat ideea: dacă tot ești în vacanță și te arăți receptivă foarte la bestiarul maestrului, ți-aș putea da cheia apartamentului nostru de la mare; o schimbare a luminii nordului pe cea din sud nu ți-ar face rău nici ție. La vremea asta e plin de turiști și te-ai putea relaxa în voie
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
o imagerie agreată de oficialitatea epocii (cu referiri la „țară”, „patrie”, „petrol”, „cărbune” etc.) rămân puțin convingătoare. Interesante sunt tablourile înrudite cu cele din poezia lui Blaga (cu ecouri din Laudă somnului, La cumpăna apelor, La curțile dorului), elementele de bestiar și peisagistică vitalist-mitice, cu accente de fantastic folcloric. C. cultivă tema străbunilor, a obârșiei, tinzând spre cristalizarea identității eului liric. Cartea anotimpurilor (1976) e o scriere „pentru copii”, în care răzbat pe alocuri unde de suavitate sau scânteieri ludice. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286143_a_287472]
-
a oglinzii și a oglindirii). Poetul are o extraordinară forță plastică a imaginii, o intuiție a materialității originar simbolice a cuvintelor, prin încărcătura lor simbolică latentă și ambiguitatea oximoronică, metaforele amintind uneori de García Lorca. F. reușește să creeze un bestiar personal, un fabulos spațiu poetic și stilistic (în care se regăsesc ermetica Istorie ieroglifică a lui D. Cantemir, alegoriile dantești, vraja descântecelor și a ritualurilor populare, stranietatea poescă, blândețea bucolicelor vergiliene), ceea ce este cu totul inedit în poezia română contemporană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
Spiritul veacului, CRC, 1989, 31; Srba Ignjatović, Prefață la Memoria asasină, Novi Sad, 1989; Ungureanu, Imediata, II, 353-359; Alex. Ștefănescu, Ioan Flora, RL, 1994, 21; Valentin F. Mihăescu, „Cititorule, iată poetul tău!”, CNP, 1995, martie; Cornel Ungureanu, Ioan Flora și bestiarele sale, O, 1996, 3; Răzvan Voncu, O aventură lirică surprinzătoare, L, 1997, 3-4; Dicț. scriit. rom., II, 281-283; Cornel Regman, Ioan Flora, barocul și witzul, JL, 1999, 11; Gabriela Țepeș, Gâlceava bufniței cu lumea, RL, 1999, 18; Cistelecan, Top ten
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
umbra ta/ Unde-i pe lună umbra mea?// Mărie, a stins-o noaptea.// Zâmbetul ți-a-nțelenit/ Vocea albă ți-a-nnegrit/ Treci! Cărașul l-am grăbit.” Alintul e neobișnuit, apelativul „merlița” aparținînd unei inițiative aparte, legat, probabil, de folclorul zonei. Dar în miraculosul bestiar își face loc o pasăre psihopompă. Mierla evocă o confluență și o sugestie - regimul sentimental îl prefațează pe cel imnic. Un ecou palid al lui Arghezi („Tu, creangă cazi, tu frunză te ridici”) întîlnește o temă vie: aceea a cuibului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288916_a_290245]
-
am îmblânzit animale sălbatice o gaiță, o stăncuță, un corb, un huhurez, un papagal și o vulpe și am împărtășit aceeași viață cu ele, fiind privit, socotit ca fiind unul de-al lor) pentru care port în mine acest prețios bestiar și, totodată, speciile nenumărate, inimaginabile, care au precedat, care au condus la existența mea. Trăiesc, adorm, visez și navighez pe o mare de animale. În treacăt fie spus: cuvântul "dobitoc" este ori un substantiv sinonim cu "animal", ori un adjectiv
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
al prostiei umane și al "dobitociei" animale. Pentru a ne face o idee sumară asupra celei dintâi, trebuie să mergem la grădina zoologică, să poposim un moment în fața cuștii maimuțelor și să ascultăm opiniile năucitoare ale unora dintre vizitatori. Perla bestiarului zoologic, citată de Diderot, datează încă din perioada Iluminismului. I-o datorăm cardinalului de Polignac care, în Grădina regelui, i-a adresat unei maimuțe în cușcă următoarele cuvinte: "Vorbește, și te voi boteza!" Să ne amintim că animalul este cel
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
ani, într-o cavernă din Périgord. Însă Bataille nu știa despre existența peșterei Chauvet. Nu știa că, mai înainte cu vreo 13.000 de ani, în Ardèche, o altă grotă adăpostea o comoară de vreo patru sute de reprezentări animale. Un bestiar și mai variat, și mai bogat decât cel de la Lascaux, al cărui rafinament dovedește încă o dată, dacă mai era nevoie, că nu există progres în artă. Avansul de cel puțin o sută treizeci de secole al peșterei Chauvet față de Lascaux
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
lumea din care acei oameni tocmai au evadat. Cum aceste fresce care reprezintă animalul sunt însuși mijlocul prin care omul încetează să mai fie un animal, iată că animalul devine în același timp instrumentul și actorul principal vedeta abandonului. Fabulosul bestiar de la Lascaux constituie, într-adevăr, un omagiu vibrant în cinstea a ceea ce este abandonat. Turmele de bizoni, haitele de feline, hergheliile de cai sau cetele de cerbi în fugă, toată această simfonie animală, această "animalitate poetică", acest "dans al spiritului
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
nostru e în spațiu, însă mai presus de toate e în noi. Să ne apropiem și mai mult de Dumnezeu și să-i răpim veșnicia, iată ce uneltim astăzi în labirinturile noastre, în laboratoarele secrete ale Rațiunii. 19. Anexă Mic bestiar de idei de-a gata "Brotac : Masculul broaștei. Are un venin foarte periculos. Trăiește înăuntrul pietrelor." Gustave Flaubert, Dicționar de idei de-a gata Faptul că animalul a fost atât de mult folosit ca unitate de măsură pentru stările noastre
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
9. Taïaut 81 10. Tovarăși de suferință 92 11. Barbar 97 12. Mituri 100 13. Bataille 106 14. Apusul unui rege 115 15. Măgarul 125 16. Urme 133 17. Medicul animalelor 141 18. Mare este Șobolanul 148 19. Anexă Mic bestiar de idei de-a gata 160 Bibliografie sumară 166 Vă invităm să vizitați site-ul Editurii Junimea, la adresa www.editurajunimea.ro, unde puteți comanda oricare din titlurile noastre, beneficiind de reduceri. Redactor: Simona Modreanu Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Editura JUNIMEA, Iași
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
oricât de complex ar fi jocul, tot atât de diferite de ființele vii cum este gândirea computerului de cea omenenească. Ele nu sunt mai rudimentare în reacții decât organismele, ci sunt altfel. Deși provin din freamătul imaginarului colectiv, din legendele și din bestiariile medievale sau din „commando”-urile moderne, ele nu sunt totuși ființe care urmează logica basmului, ci o alta, cu totul nouă. Corpul, în mai toate jocurile de strategie, de „beat'em up” sau de „adventure” este, în primul rând, cuantificat
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
mândru/ Că a socotit, fără greșeală, de câte ori/ Apare «moira» în piesele tragicilor autori” (Marinidas). În alianță cu tradiția poeziei „boabei și a fărâmei”, satira reapare sub formă fabulistică în Și animalele sunt oameni! (2002). După modelul arghezian, M. creează un bestiar benign, care se pretează la o lectură plurală datorită aluziilor biografice și intertextuale: „... domnișoara Privighetoare,/ Soprană de coloratură,/ Deși are/ O prea mignonă făptură/ Și nici nu locuiește pe lac,/ Ci într-un copac,/ Apare/ Numai în roluri de solistă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
Dicț. analitic, I, 101-102, IV, 583-586; Ioan Moldovan, Poetul ca „bărbat singur și rece”, F, 1999, 7-8; Cărtărescu, Postmodernismul, 194-199, passim; Bucur, Poeți optzeciști, 142-148; Manolescu, Lista, I, 339-341; Pop, Viață, 153-157, 196-205; Dicț. scriit. rom, III, 350-352; Alunița Cofan, Bestiar liric, CC, 2002, 8-10; Nicoleta Sălcudeanu, Învățăturile maestrului Mușina către finii săi literari, „Cuvântul”, 2003, 2. A.Tr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]