310 matches
-
În V. Ion Frunzetti scrie cronici de artă, Valentin Silvestru cronici teatrale ș.a., Dan Petrașincu face procesul gândirismului. Articole speciale sunt dedicate lui Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Mihail Sebastian, se iau interviuri lui Mihai Beniuc, Eusebiu Cămilar, Radu Boureanu, Ion Biberi. Mai colaborează Perpessicius, Petru Dumitriu, Paul Georgescu, Emil Manu, Pericle Martinescu, Marin Sârbulescu, Al. A. Philippide, Petru Comarnescu, B. Elvin. M. Pp., L. Ț. G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290550_a_291879]
-
ireductibil, cât și pe aspectul calitativ al lumii pe care și-o creează bolnavii, vrând-nevrând, în efortul lor de adaptare. Inimi cicatrizate e o superioară realizare de artă literară 63. Și nu în ultimul rând, opiniile lui Eugen Ionescu, Ion Biberi, Octav Șuluțiu, Eugen Lovinescu, Perpessicius vin să certifice faptul că opera lui Blecher este autentică, apreciind literatura confesivă, de tip jurnal, practicată de autor în Întâmplări în irealitatea imediată. Astfel, Ada Brăvescu amintește punctul de vedere al lui Eugen Ionescu
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Inimi cicatrizate, căruia îi reproșează faptul ,,că având la baza un material excelent este vorba de romanul lui Thomas Mann, Muntele vrăjit nu-l mai transfigurează, ci îl subordonează planului literar"66. De aceași părere cu Ionescu este și Ion Biberi care afirma că: ,,Inimi cicatrizate rămâne o carte mișcătoare și adevărată. Este o lectură emoționantă, dar departe de a egala interesul și semnificația primului său volum"67. Interesant este faptul că Biberi, spre deosebire de Ionescu, observă adevărata intenție a lui Blecher
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
De aceași părere cu Ionescu este și Ion Biberi care afirma că: ,,Inimi cicatrizate rămâne o carte mișcătoare și adevărată. Este o lectură emoționantă, dar departe de a egala interesul și semnificația primului său volum"67. Interesant este faptul că Biberi, spre deosebire de Ionescu, observă adevărata intenție a lui Blecher care nu este nici pe de parte aceeași cu a lui Mann: Ne grăbim să spunem că ambiția lui M. Blecher n-a fost atât de mare. El n-a dorit să
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, București, Editura Librăriei Socec & Co, S. A, 1937, pp. 308, 309. 66 Eugen Ionescu, ,,Anul literar 1936", în Facla, nr.1780 din 2 ianuarie 1937, p. 2, apud Ada Brăvescu, op. cit., p. 43. 67 Ion Biberi, Études sur la littérature roumaine contemporaine, Paris, Editions Corymbe, 1937, pp. 177-181, apud Ada Brăvescu, op. cit., p. 44. 68 Ibidem. 69 Nicolae Manolescu, op. cit., p. 748. 70 Ibidem. 71 Charles Mauron, De la metaforele obsedante la mitul personal, traducere din limba
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
îngr. și introd. trad., București, 1965; ed. Târgoviște, 1999; Marcel Proust, În căutarea timpului pierdut, I-II, pref. trad., București, 1968; ed. București, 2003. Repere bibliografice: Lovinescu, Ist. lit. rom. cont. III, 429-430; E. Lovinescu, Memorii, II, Craiova, 1932, 251-253; Biberi, Études, 162-164; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont. 66-67, 172; Cioculescu, Apecte, 611-614; Constantinescu, Scrieri, III, 455-459; Șuluțiu, Scriitori, 379-385; Călinescu, Ist. lit. (1941), 816-817, Ist. lit. (1982), 901-902; Lovinescu, Maiorescu post., passim; Perpessicius, Opere, XI, 71-87; Regman, Cărți, 94-99, 264-269
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
lit. rom. cont. 66-67, 172; Cioculescu, Apecte, 611-614; Constantinescu, Scrieri, III, 455-459; Șuluțiu, Scriitori, 379-385; Călinescu, Ist. lit. (1941), 816-817, Ist. lit. (1982), 901-902; Lovinescu, Maiorescu post., passim; Perpessicius, Opere, XI, 71-87; Regman, Cărți, 94-99, 264-269; Baconsky, Marginalii, 78-87; Ion Biberi, Orizonturi spirituale, București, 1968, 63-71; Piru, Panorama, 506-508; Cesereanu, Ipostaze, 101-115; Râpeanu, Interferențe, 229-235; Cristea, Interpretări, 24-31; Manolescu, Poezia, 56-61, 199-207; Piru, Varia, I, 271-273, 478-480, II, 411-414; Rotaru, O ist., II, 750-757; Stănescu, Poeți, 151-154; Zaciu, Colaje, 41-45; Dinu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
este dedicat lui B.P. Hasdeu. Anton Holban publică un studiu despre Marcel Proust. Mai colaborează Octav Șuluțiu, Alf Adania, Arșavir Acterian, Ghiță Ionescu, Al. Talex, Paul Sterian, Dan Botta, Haig Acterian, Petru Comarnescu, Mircea Eliade, Mircea Damian, Al. Mironescu, Ion Biberi, Mircea Vulcănescu, C. Fântâneru, Dan Petrașincu. N.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287022_a_288351]
-
descoperă la antici o exemplară conștiință a universalului. Un puternic sentiment al grecității emană din poemele lui Paul Valéry Amphion, Orphée, Naissance de Vénus, Hélène, Pythie, La Jeune Parque și celelalte. Un Călinescu, impetuos și personalist îi declara lui Ion Biberi: "Eu sunt un "clasic", domnule, profesez idei eline" (Interviu în Lumea de mâine, Ed. "Forum", 1945). Vizionarismul lui Doinaș la maturitate, mereu înclinat spre conexiuni între Eu și Univers, tenace căutător de înțelesuri, este al unui modern circulând printre zeități
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
într-o viziune și un limbaj, sub nevoia implicită a răsfrângerii în afară, a comunicării (...). Poezia cu "vârfurile ei de atac" va merge întotdeauna cu un pas înainte față de masa cititorilor" (România literară, 1969, nr. 3). Când (în 1945), Ion Biberi îl introducea în excelenta serie de interviuri Lumea de mâine alături de mult mai vârstnicii G. Enescu, M. Sadoveanu, Tudor Arghezi, Mihai Ralea, Tudor Vianu, Alice Voinescu, G. Călinescu, Basil Munteanu, Francisc Șirato, D. Gusti, K. H. Zambaccian și alții -, Geo
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
pref. Petru Comarnescu, București, 1942; ed. pref. N.I. Popa, București, 1965, ed. București, 1991; Valery Larbaud, Fermina Marquez, București, 1969. Repere bibliografice: Vasile Gionea, Alain-Fournier în românește, LU, 1942, 12; Octavian Șuluțiu, Cuvinte despre o traducere, UVR, 1942, 44; Ion Biberi, Mărturia unei vieți triumfătoare, AST, 1969, 10; Constantin Cubleșan, „Cartea pierdută”, TR, 1973, 43; Titel, Pasiunea, 112-114; M. N. Rusu, Dicționarul scriitorilor brașoveni, AST, 1982, 1; Ion Vlasiu, Monolog asimetric, București, 1988, 105-106; Z. Ornea, O prietenie amoroasă, RL, 1995
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287248_a_288577]
-
sunt Nicolae Al Lupului, C. S. Nicolăescu-Plopșor, Ion Dongorozi, Coca Farago, Ionel Rujeanu, Florica Eug. Ionescu, Marius Theodorian-Carada, Doina Bucur, M. A. Ioanid, Marta Pavelin. Sunt comentate române de Gib I. Mihăescu, Victor Ion Popa, Horia Furtună, Al. Lascarov-Moldovanu, Ion Biberi, Antoaneta Iotta-Leonin, Mihail Sadoveanu, Gală Galaction, G. M. Zamfirescu, Ionel Teodoreanu, Emanoil Bucuța. Alături de folclor, din prima serie mai este de reținut capitolul de traduceri: cele efectuate de Pimen R. Constantinescu din Cânți de Leopardi ori acelea realizate de Aurel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285449_a_286778]
-
Marin Preda. Se includ, în traducere, și fragmente de roman (Crima din Orient-Express) de Agatha Christie. După al doilea război mondial, ziarul își păstrează principala calitate, aceea de a informa, prioritate având evenimentele politice. Articolele de fond aparțin lui Ion Biberi și Demostene Botez, iar prezența unor segmente de literatură este din ce în ce mai marcată de imperativele propagandistice ale epocii. A. St.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290179_a_291508]
-
o mare importanță studierii și culegerii exacte a literaturii populare. Fără a avea vocație critică, a găsit totuși răgazul necesar pentru a discuta scrierile unor autori ca Gr.H. Grandea, N. Gane, Matilda Cugler-Poni, Ana Conta-Kernbach și Riria (Coralia Xenopol, născută Biberi, soția lui). Cronicile, deși conțin numeroase observații de bun-simț, sunt mai curând o dovadă a precarității spiritului critic. Astfel, X. îl apropie pe N. Gane, ca poet, de Mihai Eminescu, Matilda Culger-Poni este considerată unul dintre cei mai mari poeți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290679_a_292008]
-
câteva accente valide poeticește. Producția ulterioară se menține pe coordonatele unui anumit manierism modernist cu ținută decentă, dar lipsit de originalitate. SCRIERI: Liniști și comori, București, 1929; Relief, București, 1932; Zogar, București, 1936; Lavine, București, [1943]; Crizantemele lumii, pref. Ion Biberi, București, 1969. Repere bibliografice: Călinescu, Cronici, I, 199, II, 98, 100-102, 326-329; Pompiliu Constantinescu, „Zogar”, VRA, 1936, 428; Perpessicius, Opere, III, 313-314, VI, 47-48; VII, 228-229; Streinu, Pagini, V, 144-146; Călinescu, Ist. lit. (1941), 818, Ist. lit. (1982), 903; Micu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288870_a_290199]
-
Lumea românească” 1937, 92; I. Negoițescu, „Soluțiile artei în cultura modernă”, „Saeculum”, 1943, 6; N.I. Popa, „Soluțiile artei în cultura modernă”, „Ethos”, 1944, 1; Cornel Mihai Ionescu, „Călătoriile Renașterii și noi structuri literare”, VR, 1967, 12; Streinu, Pagini, IV, 236-237; Biberi, Lumea, 171-177; Martin, Generație, 166-173; Balotă, Labirint, 417-421; Adrian Păunescu, Sub semnul întrebării, București, 1971, 317-324; Sorianu, Contrapunct, 235-239; Vlad, Convergențe, 143-148; Constantin, Prozatori-critici, I, 24-28; Raicu, Structuri, 192-197; Tomuș, Răsfrângeri, 203-208; George, Sfârșitul, I, 36-49, 272-276, II, 308-311; Martin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288683_a_290012]
-
în colaborare cu Lazăr Iliescu și Al. A. Philippide). Repere bibliografice: Tudor Arghezi, O conferință a doamnei Alice Voinescu, „Bilete de papagal”, 1929, 281; Sebastian, Jurnal, 445-451; Călinescu, Ist. lit. (1941), 832, Ist. lit. (1982), 916; Constantinescu, Scrieri, V, 221-226; Biberi, Lumea, 116-130; Petru Comarnescu, Problemele de bază ale teatrului românesc, RFR, 1946, 5; C. Panaitescu, O „temerară” - d-na Voinescu, RP, 1948, 1 februarie; Florin Tornea, Necesitatea unei verificări sau Poziția ideologică a d-nei Voinescu, FLC, 1948, 1 februarie; Piru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
Patul lui Procust” de Camil Petrescu, Un nou mare poet român: Aron Cotruș, Despre opera lui Gib Mihăescu, „Velerim și Veler Doamne” de V.I. Popa, Două romane remarcabile: „Arsenic” de Sergiu Dan și „Polca pe furate” de Mihail Celarianu, Ion Biberi, „Étude sur la littérature roumaine contemporaine”). Folosind pseudonimele Ilie Gălănescu, Gh. Nicodim, N. Sachelarie, Ana Săbăreanu, V. Săbăreanu, Ilie Văraru, Mache A. Velicu ș.a., același Ion Goschin scrie și articole cu caracter teoretic (Criteriu și critică, Despre titlul operei de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288161_a_289490]
-
bibliografice: Sebastian, Jurnal, 250-264; Gh. Nenișor, „Faits de l’irréalité immédiate”, par M.M. Blecher, „L’Indépendance roumaine”, 1936, 18 294; Constantinescu, Scrieri, I, 314-320; Șuluțiu, Scriitori, 198-207; Ieronim Șerbu, Itinerarii critice, București, 1971, 65-68; Ionescu, Război, I, 99-100, 276-279, 302-304; Biberi, Études, 177-181; Lucian Boz, Rânduri despre o carte ciudată, ADV, 1936, 16 135; George Adrian, [M. Blecher, „Întâmplări în irealitatea imediată”], „Gazeta”, 1936, 768; Gh. Nenișor, „Coeurs cicatrisés”, par M.M. Blecher, „L’Indépendance roumaine”, 1936, 18 546; Dan Petrașincu, Un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
Ulici, București, 1972; René Barjavel, Tarendol, București, 1974; G. Flaubert, Educația sentimentală, pref. Irina Mavrodin, București, 1976. Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, II, 422-429; Sebastian, Eseuri, 380-384; Lovinescu, Scrieri, II, 445-449; Perpessicius, Opere, VII, 300-302, VIII, 85-88, 327, 328, XI, 234-239; Biberi, Études, 190-192; Călinescu, Ist. lit. (1982), 936; Papadima, Creatorii, 354-356; Aurel Baranga, Lucia Demetrius, CNT, 1952, 40; Aurel Martin, Despre dramaturgia Luciei Demetrius, RITL, 1953, 175-200; Eugen Luca, De la comanda socială la realizarea artistică, TTR, 1956, 2; Valeriu Râpeanu, Un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
a cunoscut anumite traume pe parcursul vieții, iar dificultăți au apărut în destinele tuturor, am decis să acord atenție numai aspectelor formale ale descrierilor unor asemenea momente. Pornind de la cercetarea de care am vorbit mai sus, ca și de la alte studii (Biber și Finegan, 1989; Ochs și Schieffelin, 1989), am realizat o listă cu aspectele formale ale tulburărilor emoționale și mentale. Nu ne așteptăm să le descoperim pe toate în relatările supuse analizelor noastre și nici nu considerăm că acelea pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
of Orthopsychiatry, 63(4), pp. 500-508. Bateson, M.C. (1989), Composing a life, Atlantic Monthly Press, New York. Belenky, M.F., Clinchy, B.M., Goldenberger, N., Tarule, J.M. (1986), Women’s way of knowing: The development of self, voice and mind, Basic Books, New York. Biber, D., Finegan, E. (1989), „Styles of stance in English: Lexical and grammatical marking of evidentiality and affect”, Text, 9 (1), pp. 93-124. Bickman, L., Rog, D.J. (eds) (1998), Handbook of applied social research methods, Sage, Thousands Oaks, CA. Bishop, D.R.
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
Ionescu, „Azi”, 1934, 4; Șerban Cioculescu, „Nu”, ADV, 1934, 15 526; Petre Pandrea, „Nu”, ALA, 1934, 707; [Mihail Sebastian], Puncte albe, RP, 1936, 5 459, 5 480, 5 517; Pericle Martinescu, Pentru d. Eugen Ionescu, FCL, 1936, 1 554; Ion Biberi, Trois jeunes critiques..., MOM, 1937, 709; Călinescu, Ist. lit. (1941), 831, Ist. lit. (1982), 915; Richard N. Coe, Ionesco. A Study of His Plays, Londra, 1961; Martin Esslin, Théâtre de l’absurde, Paris, 1963, 482-498, passim; Michel Corvin, Le Théâtre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
recomadările făcute în scrisoarea către signorina Lombardini). În 1797 apare în limba italiană iar în 1827 în limba germană și franceza "Metoda de vioară” a lui. B.Campagnoli, elev al lui P.Nardini. Vechea școală violonistică germană, în frunte cu Biber, Walther, Westhoff, J.S.Bach, se remarcă în mod cu totul deosebit prin dezvoltarea posibilităților polifonice ale viorii. Leopold Mozart contribuie prin “Metoda” sa la dezvoltarea pe coordonate superioare a școlii violonistice germane. Ea cuprinde numeroase reguli rămase până azi în
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
marcantă în privința ideii că, de fapt, natura valorilor rezidă în întâlnirea, intersecția, corespondența dintre nevoile, propensiunile umane și calitățile obiectelor. Se afirmă, în acest fel, că valorile umane își au prefigurarea îndepărtată în activitatea psihologică animală de adaptare la mediu (Biberi, 1971), animalul raportând și el, implicit, bineînțeles, obiectele, situațiile la nevoile sale instinctive. Valorile sunt însă mult mai mult decât valențe. Ele reprezintă și principii abstracte, ca Binele, Adevărul, Frumosul, Dreptatea. Dar, chiar și în această formă, este rezonabil să
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]