310 matches
-
vorba) ce dorește această, după cum vom vedea. "Eternul feminin care ne ridica spre ceruri îmbrățișează multiplicitatea, varietatea neistovita și caracterele uneori contradictorii ale existenței biologice și sufletești ale feminității, ca de altfel și valorile înalte ale culturii" - Eros de Ion Biberi. În completarea autorului, desi dânsul o presupune, incluzând ideea aceeia ce spune că dacă uneori "multiplicitatea, varietatea neistovita și caracterele contradictorii" ies prea mult în față, există dragostea ce unifica contradicțiile! Eternului Feminin, caracteristică maternala - contribuție majoră la Planul Creației
FEMININ LA MASCULIN!(II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366056_a_367385]
-
germani Holderlin, Novalis și Morike, împrospătat cu fiorii noi ai poeziei lui Baudelaire și Rilke “( Cuvânt înainte , la ediția “Cele mai frumoase poezii “, 1965, p. 6).Eugen Lovinescu i-a găsit înrudiri cu moderniști, aceleaș considerații le avea și Ion Biberi. Eu consider că are afinități ca Gide. La sfârșitul acestei succinte prezentări, de aducere aminte, sunt în măsură să afirm că întreaga poezie a lui Philippide este de fapt o continuă meditație asupra lumii și rosturile omului. Iar despre critca
PERSONALITĂŢI UITATE, DE CE? AL. A. PHILIPPIDE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355648_a_356977]
-
care a cunoscut patru serii în perioade de timp cuprinse între 1928 și 1945. La această publicație au participat mai mulți scriitori și poeți, cum ar fi Virgil Teodorescu (1928), Aurel Baranga, Constantin Nisipeanu (1928), Virgil Gheorghiu, Geo Bogza, Ion Biberi, Cella Delavrancea, Laurențiu Fulga (1937), Maria Banuș (1928), Emil Botta (1929). Prin asprimea pamfletelor publicate va fi în contradicție cu clasa politică a vremii. Și totuși, Argezi a avut harul de a se alătura clasei politice dominante la un moment
TUDOR ARGHEZI de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353102_a_354431]
-
Cât timp problema mea rămâne moartă, Cât mă frământa să-i aflu deslegarea Nu-ți părăsesc, fii sigur, închisoarea. Căci sau sub ziduri, sau sub cer de stele, Înconjurat de cercurile mele, Fie că dorm pe prund, ori blănuri de biber Cât timp le am pe ele, eu sunt liber ! Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Henry Miller: Tropicul Cancerului () [Corola-blog/BlogPost/339613_a_340942]
-
la iveală fenomenele caracteristice agitatei ere „moderne”, folosind metafora basmului. A doua parte a spectacolului este „Passacaglia”, coregrafie abstractă cu mișcări inspirate atât din muzica sacră „Passacaglia în Sol minor pentru solo de vioară” a lui Heinrich Ignaz Franz von Biber, compozitor austriac din secolul XVII, cât și din partitura originală a lui Satoshi Fukushima, compozitor japonez contemporan. Cele două creații sunt prezentate folosindu-se căi diferite de expresie - una prin dans dramatic, iar alta prin dans abstract, poli dihotomici în jurul
Spectacolul The Match Seller’s Tale And Passacaglia la Teatru Radu Stanca Sibiu [Corola-blog/BlogPost/100153_a_101445]
-
La început simbolist, apoi un romantic solemn, aplicând un tratament romantic imaginilor, Tudor Vianu pune în poezie cultura imensă pe care o posedă, fiind calificat ca un „terorizat” sentimental. Ion Ionescu-Bucovu Bibliografie pentru întreaga operă a lui Tudor Vianu> • Ion Biberi, Tudor Vianu, București, Editura pentru Literatură, 1966 • Tudor Vianu. Biobliografie, București, Biblioteca Centrală Universitară, 1967 • Ion Pascadi, Estetica lui Tudor Vianu, București, Editura Științifică, 1968 • Traian Podgoreanu, Umanismul lui Tudor Vianu, București, Editura Cartea Românească, 1973 • Ecaterina Țarălungă, Tudor Vianu
TUDOR VIANU -POETUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377039_a_378368]
-
Évolution créatrice, Félix Alcan, Paris, 1929. BERGSON, H., Eseu asupra datelor imediate ale conștiinței, traducere de Diana Morărașu, Editura Institutul European, Iași, 1992. BERTRAM, E., Nietzsche. Încercare de mitologie, traducere de Ion Nastasia și Maria Nastasia, Editura Humanitas, București, 1998. BIBERI, Ion , Essai sur la condition humaine, Editura Litera, Bucarest, 1973. BIBERI, Ion, Individualitate și destin, vol. II, Fundația "Regele Mihai I", București, 1945. BLAGA, Lucian, Aspecte antropologice, în Opere 11, Editura Minerva, București, 1988. BLAGA, Lucian, Ființa istorică, în Opere
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
imediate ale conștiinței, traducere de Diana Morărașu, Editura Institutul European, Iași, 1992. BERTRAM, E., Nietzsche. Încercare de mitologie, traducere de Ion Nastasia și Maria Nastasia, Editura Humanitas, București, 1998. BIBERI, Ion , Essai sur la condition humaine, Editura Litera, Bucarest, 1973. BIBERI, Ion, Individualitate și destin, vol. II, Fundația "Regele Mihai I", București, 1945. BLAGA, Lucian, Aspecte antropologice, în Opere 11, Editura Minerva, București, 1988. BLAGA, Lucian, Ființa istorică, în Opere 11. BLAGA, Lucian, Automatul doctrinelor, în vol. Ceasornicul de nisip, Editura
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
comentarii ale aceluiași cronicar dedicate romanelor Cișmigiu et Co. de Grigore Băjenaru, Soarele negru de Ticu Archip, Trubendal de Virgiliu Monda, Marele ospăț de Sanda Movilă, O dragoste la Viena de Victor Eftimiu, Un om își trăiește viața de Ion Biberi, Singura cale de Dumitru Corbea, Timpuri împlinite de Dan Petrașincu, Tapirul de Cezar Petrescu, Oameni la pândă de Liviu Bratoloveanu. Tot Octav Șuluțiu comentează și traducerile unor romane străine: Pogonul lui Dumnezeu de Erskine Caldwell, Pe Donul liniștit de Mihail
APARAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285403_a_286732]
-
sunt Nicolae Al Lupului, C. S. Nicolăescu-Plopșor, Ion Dongorozi, Coca Farago, Ionel Rujeanu, Florica Eug. Ionescu, Marius Theodorian-Carada, Doina Bucur, M. A. Ioanid, Marta Pavelin. Sunt comentate române de Gib I. Mihăescu, Victor Ion Popa, Horia Furtună, Al. Lascarov-Moldovanu, Ion Biberi, Antoaneta Iotta-Leonin, Mihail Sadoveanu, Gală Galaction, G. M. Zamfirescu, Ionel Teodoreanu, Emanoil Bucuța. Alături de folclor, din prima serie mai este de reținut capitolul de traduceri: cele efectuate de Pimen R. Constantinescu din Cânți de Leopardi ori acelea realizate de Aurel
ARHIVELE OLTENIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285449_a_286778]
-
generație și un moment istoric, „Revista mea”, 1936, 2; Zaharia Stancu, Generația în pulbere și cu ochelari savanți, „Floarea de foc”, 1936, 17; Eugen Ionescu, Scrisori către Tudor Vianu, II, îngr. Maria Alexandrescu-Vianu și Vlad Alexandrescu, București, 1994, 274-275; Ion Biberi, Lumea de mâine, București, 1945, 263-269; Ov. S. Crohmălniceanu, Literatura, I, 110-118; Carandino, De la o zi, 166-167; Atitudini și polemici în presa literară interbelică, București, 1984, 254-393; Dan Grigorescu, Studiu introductiv la Petru Comarnescu, Kalokagathon, îngr. Valeriu Râpeanu, București, 1985
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
R. Paraschivescu, Nicolae Tic, Mircea Sântimbreanu. La rubrică „Limba” colaborează Sorin Stați, Viorica Dumitrescu, Al. Graur, Emanoil Vasiliu, Solomon Marcus, Ion Coteanu. La dezbaterile despre „carte” participa Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Romul Munteanu, Nicolae Manolescu. Interviurile sunt susținute de Ion Biberi. Eseuri și comentarii semnează Edgar Papu, Silvian Iosifescu, Dumitru Almaș, Romeo Dăscălescu, Al. Mitru, Mihai Cruceanu, Emilia Căldăraru, Paul Tutungiu. Ștefan Bănulescu ține rubrică „Locuri memoriale”. Alți colaboratori: Al. Duțu, Nicolae Mărgineanu, Iosif Sava, Grigore Moisil, Dragoș Vrânceanu, Perpessicius, Eugen
COLOCVII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286332_a_287661]
-
principii de conduită” și de propagandă: „naționalism integral”, „promovarea intereselor neamului românesc” și „progresul culturii naționale”, termeni prin care Nicolae Gr. Roșu încearcă să definească Ideologia generației noi. O generație căreia îi aparține majoritatea comentatorilor prezenți în paginile revistei: Ion Biberi (Naționalismul și arta, Naționalismul, Antisemitismul), Al. Dima (Parlamentul literar), Cristian Iorgulescu (Gânduri despre viitorul culturii românești), Teodor Banu (Antisemitismul lui Eminescu), I. Istrate (Ștefan cel Mare, Eminescu și Mihai Viteazul), Nicolae Gr. Roșu (Patrie, națiune și conștiință națională). În numărul
CONSTIINŢA NAŢIONALA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286384_a_287713]
-
Scott, Rob Roy, București, 1957; W. Burchett, Corespondent în U.R.S.S., București, 1962; P. Abrahams, În calea trăznetului, pref. V. Moglescu, București, 1963. Repere bibliografice: Sebastian, Jurnal, 420-422; Ion Frunzetti, Petru Comarnescu, „Chipurile și priveliștile Americii”, VR, 1940, 7; Ion Biberi, Lumea de mâine, București, [1945], 255-264; Perpessicius, Mențiuni, V, 289-290; Râpeanu, Interferențe, 136-140; Valeriu Râpeanu, Pe drumurile tradiției, București, 1973, 215-218; Micu, „Gândirea”, 336-339; Octav Șuluțiu, Jurnal, Cluj-Napoca, 1975, 210; Căprariu, Jurnal, 87-91; Ornea, Tradiționalism, 138-139; Zaciu, Cu cărțile, 55-62
COMARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286341_a_287670]
-
Valerian [Interviu cu G. Bacovia], VLT, 1927, 53; I. Valerian, „Cântec târziu”. Romanul unui poet. De vorbă cu G. Bacovia, VLT, 1929, 107; Camil Petrescu, Arghezi, Bacovia, RFR, 1934, 6; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 228-230; Cioculescu, Aspecte, 136-140; Biberi, Études, 60-61; Streinu, Pagini, I, 35-41; Călinescu, Ist. lit. (1941), 627-630; Pillat, Tradiție, 52-53; Constantinescu, Scrieri, I, 155-161; Tudor Vianu, Figuri și forme literare, 1946, 132-133; A. E. Baconsky, Colocviu critic, București, 1957, 45-98; Svetlana Matta, Existence poétique de Bacovia
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
Sărmanul Klopstock, Ionathan X. Uranus (pseudonim al lui Marcel Avramescu), N. Davidescu, Demostene Botez, Simion Stolnicu, Mircea Pavelescu, Sanda Movilă, Alexandru Sahia, Eugen Constant, Liviu Deleanu, G. Ivașcu, Mihail Steriade, Gherghinescu-Vania, N. Crevedia, Radu Boureanu, Ilarie Dobridor, Laurențiu Fulga, Ion Biberi, Paul B. Marian, Aurel Baranga, Dragoș Vrânceanu, Mircea Damian, Horia Bottea, Constantin Nisipeanu, Teodor Scarlat, Ion Sofia Manolescu. I.M.
BILETE DE PAPAGAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285739_a_287068]
-
oameni, atâtea stiluri? Trebuie să existe trăsături comune (stilistice): atitudinea față de cititor, capacitatea de a te face înțeles, de a suscita interesul etc. S. Maugham declara: "am scris totdeauna simplu". Pentru aceasta stilul meu se păstrează. Medicul și scriitorul Ion Biberi considera "calitatea supremă a stilului naturalețea, după cum adevărata eleganță vestimentară nu este niciodată bătătoare la ochi". O condiție a limbajului este și claritatea. "Ce qui se conçoit bien s'enonce clairement et les mots pour le dire arrivent aisement" (Boileau
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
metafizic... Sunt un indiferent religios, accept faptul, îl constat la alții, îl explic, dar atât. Nu sunt ateu, nu iau deci atitudini negative sau, și mai rău, intolerante, dar în fața emoției religioase sunt ca un daltonist în fața culorii” (Cf. Ion Biberi, Lumea de mâine, p. 86). Firește, nu a înțeles întotdeauna tot și uneori a respins cam sumar și expeditiv, cu ieșiri de umoare, de pildă: „confesiunile impudice ale acestui anost neputincios (Kierkegaard, n.n.) formează azi, ca și sistemul ieftin și
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
1934, 2141; Lovinescu, Scrieri, VI, 262-263; Pericle Martinescu, „Rabbi Haies Reful”, SDM, 1936, 1; Pericle Marinescu, „Tezaur bolnav”, SDM, 1936, 5; V. Copilu-Cheatră, „Rabbi Haies Reful - frescă”, „Freamătul școalei”, 1936, 3-4; Cicerone Theodorescu, „Tezaur bolnav”, „Floarea de foc”, 1936, 20; Biberi, Études, 187-189; Streinu, Pagini, V, 246-249; Horia Stanca, „Domnița Ralu Caragea”, TIA, 1939, 175; Alexandru Raicu, „Moartea nimănui”, „Tribuna tineretului”, 1939, 30-31; Theodor Rășcanu, Pentru Petru Manoliu, „Gazeta refugiaților”, 1941, 41; Călinescu, Ist. lit. (1941), 880, Ist. lit. (1982), 966
MANOLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287992_a_289321]
-
1957 (în colaborare cu Grigore Tatus); Sütő András, Dragoste, nu te pripi, București, 1961; Gagyi László, Cina de onoare, București, 1962; Szász János, Șase băieți și o fată, București, 1962. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, „Poeți contemporani”, CNT, 1967, 43; Ion Biberi, „Poeți contemporani”, GL, 1967, 51; Emil Manu, Aurel Martin, LCF, 1968, 1; Felea, Poezie, 210-213; Piru, Varia, II, 476-477; Ungureanu, La umbra cărților, 77-80; Bălan, Artă, 213-216; Z. Ornea, Confluențe, București, 1976, 274-278; Săndulescu, Continuități, 249-251; Mircea Iorgulescu, Acolade critice
MARTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288043_a_289372]
-
Lovinescu, aflată la începuturile ei literare). Critica și istoria literară promovată la K. e ilustrată de microstudii monografice aparținând lui Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu și Tudor Vianu (câteva capitole din Istoria literaturii române moderne), de studii despre autori străini (Ion Biberi - Lautréamont, Basil Munteanu - Corneille și altruismul clasic), studii de filosofia culturii (I. Zamfirescu - Omul de azi și filosofia vremii, Grigore Tăușan - Un studiu fundamental asupra lui Kant, Contribuții românești la cultura filosofică) și de cercetări istorico-literare (Perpessicius - De la Napoleon la
KALENDE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287698_a_289027]
-
inedite ale lui I.L. Caragiale adresate lui Al. Vlahuță, semnalarea scrisorii adresate lui E. Lovinescu de către membrii Cercului Literar de la Sibiu, ultima scrisoare a lui E. Lovinescu, trimisă lui Ion Petrovici. Critică de întâmpinare fac Dinu Pillat, Vladimir Streinu, Ion Biberi, I. Șiadbei, Ion Șiugariu, Ion Caraion ș.a. I.T.
KALENDE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287698_a_289027]
-
579; Al. A. Philippide, Gala Galaction, ALA, 1932, 581; G. Călinescu, „Doctorul Taifun”, ALA, 1933, 676; Perpessicius, Opere, III, 290-295, IV, 206-210, 311-314, V, 234-239, VII, 196-199; Iorga, Ist. lit. cont., II (1986), 254-257; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 229-232; Biberi, Études, 36-38; Vianu, Arta, II, 88-95; Călinescu, Ist. lit. (1941), 601-603, Ist. lit. (1982), 678-681; Papadima, Creatorii, 272-276; Zaciu, Masca, 170-176; Teodor Vârgolici, Gala Galaction, București, 1967; Philippide, Considerații, I, 211-221; Ciopraga, Lit. rom., 465-484; Micu, Început, 329-351; Gheoghe Bulgăr
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
pref. Petru Comarnescu, București, 1942; ed. pref. N.I. Popa, București, 1965, ed. București, 1991; Valery Larbaud, Fermina Marquez, București, 1969. Repere bibliografice: Vasile Gionea, Alain-Fournier în românește, LU, 1942, 12; Octavian Șuluțiu, Cuvinte despre o traducere, UVR, 1942, 44; Ion Biberi, Mărturia unei vieți triumfătoare, AST, 1969, 10; Constantin Cubleșan, „Cartea pierdută”, TR, 1973, 43; Titel, Pasiunea, 112-114; M. N. Rusu, Dicționarul scriitorilor brașoveni, AST, 1982, 1; Ion Vlasiu, Monolog asimetric, București, 1988, 105-106; Z. Ornea, O prietenie amoroasă, RL, 1995
GHERGHINESCU-VANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287248_a_288577]
-
Papadopol], „Întâmplarea”, „Jurnalul”, 1935, 120; Perpessicius, Opere, VII, 298, 302-303; St. Metzulescu, Coca Farago, „Curierul Olteniei”, 1936, 1867; Virgil Carianopol, „Sunt fata lui Ion Gheorghe Antim”, DEP, 1936, 2715; Ovidiu Papadima, „Sunt fata lui Ion Gheorghe Antim”, G, 1936, 10; Biberi, Études, 193; Octav Șuluțiu, „Sunt fata lui Ion Gheorghe Antim”, F, 1937, 5; Al. Cerbu, Într-o după-amiază la scriitoarea Coca Farago, RP, 1937, 5748; Preda Savu, „Sala de așteptare”, PRS, 1938, 970; St. Metzulescu, „Vulturul albastru”, „Conștiința națională”, 1940
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]