69 matches
-
bronz, de pe soclu, în plină zi, în mijlocul Bucureștiului asta este curat din Caragiale. Tocmai dumnealui să-i facă miticii una ca asta? Nici nu cred că l-au privit ca lumea. Ar fi observat că expresivul și ironicul cap al bibicului a fost așezat pe un trup ce nu-i aparține. Al cui să fie oare? Al lui Lenin, fraților! Numai în Istoria ieroglifică mai întîlnim asemenea alcătuiri: capul unui dramaturg, poate cel mai important al nostru, stă pe trunchiul unui
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15751_a_17076]
-
cu fetele, dar va ajunge la maturitate Popa Smîntînă. Personajele lui I. L. Caragiale au diminutive și porecle interesante și mai hazlii. Agamemnon devine familiar Agamiță și, în graba lui Trahanache, Gagamiță. Telemac e degradat la Mache și este confundat cu Bibicul, așa cum își alintă Mița amantul. Ștefan Tipătescu e firesc Fănică și, pentru opozanți, Vampirul (Bampirul conform lui Pristanda), iar Zoe - Joițica pentru toți, mari și mici. Farfuridi e Tache, diminutiv ce vine posibil de la Petre sau Dumitru. Numai Cetățeanul Turmentat
Personajele. Porecle și diminutive by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4896_a_6221]
-
Alt nimic nu mai ai să-mi poruncești? EFIMIȚA: Ce! Eu să-ți poruncesc dumitale? RICĂ (declamativ): Să-mi poruncești, firește! (cade în genunchi în fața ei) Nu-mi ești stăpînă? (tace) EFIMIȚA: Întreabă-mă! RICĂ: Să te întreb? EFIMIȚA: Rezon, Bibicule! RICĂ: Nu-mi ești stăpînă? EFIMIȚA (topită de tandrețe): Așa! Zi-i înainte că n-ai zis destule! RICĂ: Să fie cu putință? EFIMIȚA: De ce mă ataci la la sacrul meu amor? RICĂ: Angel radios! EFIMIȚA: Monșerul meu! RICĂ: Pardon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
și acela că fiica lui Agamemnon nu este Electra, cea întrupată din jale este... Acrivița, și nici Clitemnestra nu este chiar Clitemnestra, i se spune Mița, (care acum "trebuie să fie dincolo de Filiași, în Orient-Express"), a plecat cu șeful gării, Bibicul ("Mangafaua eu"... eu sînt" recunoaște Agamemnon), deși după cum se demonstrează cu probe expresul nu mai trece prin Filiași, a fost deviat pe ruta Balota Strehaia Craiova Caracal... Caragiale este mereu pe-aproape, în piesele lui Horia Gârbea, până și în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
bărbatu-său a murit lângă dumneata, rupt În două de-o bombă, În lagărul de la Balta!» «Așa i-oi fi spus - dar cine ești dumneata de mă anchetezi ca la poliție?» «Cum, nu mă recunoști? Eu sunt mortul, nene Iancule! Bibicul cel rupt În două de o bombă - lângă dumneata!» Se face alb. După aceea roșu: «Să fie Într-un ceas bun Învierea...», Încearcă el s-o dea pe glumă. «Învierea mă-ti de mincinos!» și Îl apuc de guler. «De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Am cumpărat vin la 23.000 de lei litrul făcut din zahăr și șosetă nespălată de Odobești, mi s-a urcat la cap imediat. Cuțite în tâmplă. Mă documentez puternic asupra noțiunii de nostalgie și melancolie. Asta-i boală psihică, bibicule, abia acum am aflat de unde vine predispoziția de a-ți ține capul plecat în mâna stângă, cum face teatral HRP-ul nostru național când apare la TV. Afară traficul a mai încetat (mă omoară lent cam 500.000 de mașini
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
putut fi un asemenea exemplar dacă te nășteai mai la vest. Nouă nu ne rămâne decât să gustăm doi-trei ani din Paradis, apoi să fim împinși delicat, cu încurajări ipocrite, în mâlul originar din Barbaria. Mirel 29 noiembrie 2005 Stimate bibicule, Am ieșit să înfulec în grabă un hot-dog (să mă ierte domnul Pruteanu pentru folosirea barbarismului!) și am cumpărat două cărți poștale. Sunt revoltat! Joci murdar, deja ai mai trimis două. Am înțeles, vrei mai mult spațiu în viitorul volum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
condițiile în care identitatea mea este încă "în lucru"? Hai, mai bine, să-i lăsăm pe alții de vor fi fiind, ori de vor fi să propună. Așa, la fine, de dragul bunei dispoziții, aș zice că eu sunt "Mainimicul", nu bibicul, nene. Oradea Piatra Neamț, ianuarie 2011 (Revista "Conta", nr. 5, 2011) Ion MUREȘAN Dragă Adrian, Întrebările tale vorbesc mult despre tine: numai după ce ai dat de nenumărate ori cu capul de răspunsuri, poți pune astfel de întrebări. Așadar, mă bucur că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
răspunde la provocare, tot nu înțelegea despre ce e vorba. O glumă, o glumă idioată, vreo altă aiureală a aiuritului. Își va retrage doar, intimidat, mâinile durdulii sub masă, în poala halatului. — Eu am visat scrisoare. — Ce scrisoare? — Scrisoarea becherului. Bibicul. Mutulache, știi ’mneata. El o fi fost autorul, musai, el o fi fost... Gușa Dușa Păpușa Spiridușa, cum îl mai cheamă. Octavian, fantoma Octavian. De curiozitate, sub un felinar, am deschis-o. Expeditorul necunoscut. Dar era scrisoarea becherului, jur. Destinatarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
și viceversa. — Care adevăr? — Care l-am mirosit de mult și tot timpul... Nu înțeleg. — Ei, stimabile, ia să dăm noi mai bine cărțile pe față. — Dă-le, neică, să vedem. Ei? — Ei? — Care scrisoare, care becher? — Moftologul. Nifilistul. Becherul. Bibicul. Bâlbâitul. Era îndrăgostit lulea. Și simțea că o pierde. Venise ăla, misionarul, de a luat-o... Și-atunci, pac!... ultima încercare. Plastografie! Curat plastograf! A copiat nu doar lozincile ălora, ci scrisul lor, de analfabeți. Toate lozincile alea verzi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
mirosit de mult și tot timpul. — Nu înțeleg. Ei, stimabile, prea te faci chinez, dă-mi voie. Ia să dăm noi mai bine cărțile pe față. Dă-le, neică, să vedem. Ei? — Ei? — Care scrisoare? Care becher? — Moftologul! Nifilistul! Becherul, bibicul. Sucit, bâlbâit, ca orice îndrăgostit. Că era înamorat lulea și simțea că o pierde pe frumoasa cea blestemată din neamul blestemat. Venise ăla, de-a luat-o... Și-atunci, pac... ultima încercare. Plastografie. A copiat lozincile din ziarele alea verzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
înțelege nu numai un birocrat al medicinei, ci și un amic distrat. Dacă nu e prea flămând sau pofticios. — Sau prea conștiincios. Jeny e pacienta mea. Când doctorul întârzie la masă, intră în panică și face crize urâte. Pentru dumneata, bibicule, favoare specială: un ultim sfert de oră... și își privi ceasul. — Buun, Coane, noi ce fel de țară suntem? — În curs de dezvoltare. — Ce înțelegi prin asta? — Mă plictisești, Tolea. Doar citești ziarele. Producție pe cap, productivitate, produs național, naiba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Doctorul Marga descălecase de pe scaun. Își dezbrăcase halatul, îl puse pe cuier. Scoase haina de pe umeraș, o îmbrăcă. Reveni pe scaun, în fața profesorului. În poziție de ascultător grăbit. Tolea nu se grăbea. — Ți-aduci aminte de becher? — Iar începi. Da, bibicul, mutulache. Care deloc nu era mut și nici nu avea să fie. Dar tăcut era. Îi spuneam mutulache. Care le știe pe toate. Citea, scria, desena. N-ai să-mi spui că nu era înzestrat. Era, dă-l dracului. Zevzec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
sociale, toate opțiunile erotice. Pentru ce se fotografiază câini, asta vrei să știi? Păi, suvenir, pusi-pusi. Dar și pentru stabilirea rasei. Atâtea cazuri disputabile, oho! Rasismul la câini e cumplit, doctore, să vezi la ei apartheid, oho! Dar să revenim. Bibicul era în stare, în introvertita sa tinerețe, să diserteze despre orice, de acord? Era în stare, să zicem, să vorbească despre iconografia monstrului tricefal! Despre Poussin, Tizian, ceilalți, toți ceilalți, era, spune, era? — Nu știu, lasă-mă în pace! Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
care iși declară Mița gelozia ține de domeniul pateticului, iar Pampon are o elementară pornire spre agresiune, un spirit de răfuială. „Înalt, bărbos, fioros”, turbat de gelozie, Pampon are predecesor în comedia dell’arte pe „furioso”. Violentul Pampon în urmărirea „Bibicului” amenință neîncetat: „O să-ți rup oasele... Oasele am să ți le rup!”, „am să-l sfâșiu!”. Violența lui evocă fosta calitate de polițist: „chem slujnica, îi trag două perechi ca la poliție și pe urmă o supun unui interogatoriu”. În
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
roluri false, sunt luați la bătaie de adversari care nu-s ai lor, urmăresc vinovați închipuiți, în timp ce vinovații adevărați trec fără grijă pe lângă ei. Una din aceste măști e în fond și bărbierul, reprezentat în teatrul caragialean de Nae Girimea („Bibicul”), regizorul carnavalului măștilor - despre el G. Munteanu afirmă că e „varianta caricată a tipului juanesc”<footnote G. Munteanu, op. cit., p. 496. footnote>. Și într-adevăr, Nae Girimea e singurul dintre amanți care are o anumită anvergură, pentru că schimbă don juanesc
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
15. Vezi: Al. Macedonski, „Cînd aripi...”, în Opere, 2, ediția cit., p. 137. La apariția poemului, autorul avea 41 de ani. 16. „Impresii de roman”, în Opere, p. 384. Amanții 1. în mod obișnuit, prin „amant” se înțelegea ibovnicul neoficial, „bibicul”. La Bacovia, cuvîntul e reabilitat, curățat de vulgaritate. 2. Opere, p. 27. 3. Ibidem, p. 83. 4. Ibidem, p. 131. Celibatare și prostituate 1. Opere, p. 82. Conform statisticilor, între 1891 și 1900, în Romînia au fost 7,1 căsătorii
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
trădării și vacuitatea sufletească. Mahalagii sau din elita socială, "moftologii" din comedii și schițe sunt preocupați exclusiv de menținerea aparenței de onorabilitate și respectabilitate. Această monomanie dă coeziune tipurilor triunghiului conjugal, în ciuda individualizărilor care marchează semnificativele diferențe între Chiriac, Tipătescu, "Bibicul", Mitică Lefterescu (Five o'clock), Mitică (Tren de plăcere), Mișu (Cadou) ca ipostaze ale craidonului între Veta, Zoe, Mița, Didina, Mițele și celelalte adulterine ale schițelor, sau între jupân Dumitrache, Trahanache, Pampon, Crăcănel și ceilalți încornorați. Marca distinctivă a triadelor
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Urgent, desfășurarea scenică este asigurată și la Al. O Teodoreanu de succesiunea schimbului de scrisori între personajele deja repartizate în triunghiuri amoroase cu multe laturi comune. Declarațiile în maniera ridicol-pasională a lui Rică Venturiano, biletele conspirative de tipul celui adresat "Bibicului", dar și zeflemitoarele și insinuantele avertismente anonime sunt suficient de grăitoare în privința imoralității situațiilor, a jocului de măști permanentizat și mai ales a caracterizării personajelor. Limbajul oglindește și în cazul acestora lipsa de instrucție elementară, violența de mahala sau închistarea
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]