120 matches
-
altceva. Interesele trebuie protejate, sunt o investiție. Niciodată nu putem fi prea siguri.“ „«Noi»?“, am zis, „Care «noi»?“ Simulam perfect nedumerirea. Inginerul vorbea prea bine, prea frumos, ceva nu era-n regulă. Câți ingineri ați întâlnit care să știe cuvântul „bibliofilie“? „Îmi spuneți povestea lungă și complicată cu Scurtu, și v-o spun și eu pe cea cu «noi».“ „Mi se pare corect.“, am admis. După care am fandat, cu multă precauție: „M-ar mai interesa ceva, legat de tatăl Dvs.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de ghid ce face posibilă apropierea informației, sub formă de întrebări și răspunsuri, de o mare varietate de surse bibliografice. Astfel, se urmează principiul de construcție de la general la particular, pornindu-se de la definirea conceptelor de bază (bibliologie, biblioteconomie, documentare, bibliofilie, informatică, știința informării), dar și de la identificarea și prezentarea pe scurt a principalelor personalități ale bibliologiei românești. Se trece apoi la noțiuni ce vizează istoria scrisului, a cărții și a bibliotecilor sau a structurilor infodocumentare din România; este dedicată câte
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
atlase, enciclopedii etc., de o ținută grafică, de o calitate a hârtiei, cartonului, de o eleganță a legătoriei și punerii În pagină, de o splendoare a culorilor operelor plastice reproduse și a fotografiilor artistice, Încât te duce cu gândul la bibliofilie. Se tipăresc cărți În opt limbi:chineză și japoneză pentru Asia, rusă, 711 Al. Andrițoiu, Prin țara dimineților liniștite, Editura Sport-Turism, București, 1989, p. 68-69. 550 engleză, franceză, germană și spaniolă pentru Europa, America și Africa, araba pentru țările Africii
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
redactor la Revista bibliotecilor, a lucrat la Biblioteca Centrală de Stat și Biblioteca Centrală Universitară, ulterior în învățământul universitar biblioteconomic), este autorul unor lucrări remarcabile în domeniu Introducere în biblioteconomie, 1973 (în colaborare); Bibliologie generală (1976), Ex libris. Bibliologie și bibliofilie (1973), Biblioteci umaniste românești (1974), Biblioteca unui umanist românConstantin Cantacuzino Stolnicul (1967) ș.a. Este cel care a introdus și impus sistemul accesului liber la raft în bibliotecile publice și a lansat un model interdisciplinar de predare a cursului de biblioteconomie
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
a descrierilor obținute. 5. Ce este documentarea? R: Documentarea este ansamblul tehnicilor privind adunarea și prelucrarea permanentă și organizată a informațiilor specializate aflate în seriale, rapoarte, alte documente în vederea stocării, regăsirii și diseminării lor în rândul utilizatorilor. 6. Ce este bibliofilia? R: Bibliofilia este domeniul care se ocupă cu toate aspectele teoretice și practice privind colecționarea și conservarea cărților rare și / sau prețioase. 7. Ce este informatica? R: Informatica este știința prelucrării automatizate a informației cu ajutorul calculatorului. 8. Ce este știința
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
obținute. 5. Ce este documentarea? R: Documentarea este ansamblul tehnicilor privind adunarea și prelucrarea permanentă și organizată a informațiilor specializate aflate în seriale, rapoarte, alte documente în vederea stocării, regăsirii și diseminării lor în rândul utilizatorilor. 6. Ce este bibliofilia? R: Bibliofilia este domeniul care se ocupă cu toate aspectele teoretice și practice privind colecționarea și conservarea cărților rare și / sau prețioase. 7. Ce este informatica? R: Informatica este știința prelucrării automatizate a informației cu ajutorul calculatorului. 8. Ce este știința informării? R
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
în general. Elena LEONTE Expert european în info-documentare Index 1. Ce este bibliologia? ................................................. 15 2. Enumerați câteva personalități ale bibliologiei românești. ..................................................... .......... 15 3. Ce este biblioteconomia? ......................................... 25 4. Ce este bibliografia? ................................................ 25 5. Ce este documentarea? ........................................... 25 6. Ce este bibliofilia? ................................................... 26 7. Ce este informatica? ................................................ 26 8. Ce este știința informării? ....................................... 26 9. În ce limbi au fost scrise primele manuscrise pe teritoriul patriei noastre? ......................................... 27 10. Menționați trei mari școli caligrafice în limba slavonă ..................................................... .......................... 27 11. Care sunt primele
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
a Sfîntului Ludovic; cea a lui Carol al V-lea, care aduna 1 200 de manuscrise în turnul Luvrului, a rămas celebră. Gustul pentru carte cîștigă marile personalități; Richard de Bury (1281-1345), cancelar al Angliei, scrie Philobiblon, prima lucrare de bibliofilie; ducele Jean de Berry (1340-1416) este cunoscut pentru frumoasele manuscrise pe care le-a comandat pentru a fi decorate, iar regele René (1409-1480) pentru cele pe care probabil le-a pictat el însuși. Se găsesc biblioteci și în lumea universitară
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
însuși perisabil? Doar poezia adevărată face excepție, întâlnirea din acea zi a demonstrat-o. În nopțile senine ale Iașului cu doruri multe, umbrele nu contenesc în căutarea metaforelor pentru a atinge și ele măcar gândul nemuririi. DOCUMENTE BIBLIOFILE Mișcarea de bibliofilie și ex-libris poate fi considerată o replică dată culturii prin imagini, această "avalanșă" ce tinde să monopolizeze receptivitatea omului zilelor noastre. Dar și o replică în direcția de afirmare a perenității cărții care demonstrează în ultimă instanță neputința de substituire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
insemn bibliofilic. Pornit din pasiunea față de carte, ex-librisul a ajuns să exprime o mare capacitate de esențializare și o valoare educațională. El oferă plastic și inventiv multe dintre elementele privind formația intelectuală, preocupările, concepțiile, gustul rafinat și preferințele proprietarului. Istoria bibliofiliei este tot atât de veche ca și cartea. În antichitate, amatorii de texte rare (bibliofilii) colecționau manuscrise autografe, iar în evul mediu codexuri miniate. Ne gândim aici la Petrarca, Jean Grolier (primul bibliofil în accepția modernă a termenului), episcopul Richard du Bury
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
mintea celebrează triumful cunoașterii, iar cartea îi răspunde cu recunoștință, iubire și o conștiință egală cu sine. Putem constata cu satisfacție, orice s-ar afirma, segmentele importante din tema largă a bibliologiei (biblioteconomie, bibliografie, informare documentară) dar și din a bibliofiliei (ex-libris, ediții princeps, ediții vechi, colecții speciale, cărți cu însemnări și autografe etc.). 80 Incredibil, dar nu ne dăm seama că noi simțim și trăim într-o lume de semne cu valori intelectuale, existențiale și metafizice. Trecem pe lângă ele cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
despăr țire ne-a dăruit fiecăruia, după ce și-a pus iscălitura pe pagina de gardă, câte un exemplar din antologia Omar Khayyam, pe care o alcătuise cu mulți ani în urmă și care era de pe-atunci o piesă de bibliofilie. Cu mare indignare nepu tincioasă - și rușine -, am aflat mai târziu că omul acela fusese ofensat în chip netrebnic în chiar incinta facultății noastre, unde, împins de nevoie, venise cu o traistă de cărți vechi pentru a le vinde cui
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
1935, p. 48. Richardson, Brian, "The Prince and its Early Readers", în Niccolò Machiavelli's The Prince: New Interdisciplinary Essays, Martin Coyle (ed.), Manchester University Press, Manchester, 1995, pp. 18-39. Ridolfi Roberto; Paolo Ghiglieri, "I Ghiribizzi al Soderini", în La Bibliofilia, 72 (1970), pp. 53-74. ---, Vită di Niccolò Machiavelli, 7th rev. ed., Sansoni, Florența, 1978. Sasso, Gennaro, Niccolò Machiavelli. Storia del suo pensiero politico, ed. rev., Îl Mulino, Bologna, 1980. Santoni, Luigi, Notizie storiche delle chiese dell'arci-diocesi fiorentina, Mazzoni, Florența
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
M. Martelli (ed.), Salerno Editrice, Romă, 2006, pp. 243 (19.1), 244 (19.4), 263 (19.55), 264 (19.57). Marchand, Jean-Jacques, "Contributi all'Epistolario machiavelliano: la lettera al Vettori del 10 dicembre 1514 nel testo originale inedito", în La bibliofilia, 72, 1970, pp. 265-266. ---, " Gli autografi di otto lettere di Francesco Vettori al Machiavelli", în Interpres, 12, 1992, pp. 223-269. Martelli, Mario, Una giarda fiorentina. Îl "Dialogo" della lingua attribuita a Niccolò Machiavelli, Salerno Editrice, Romă, 1978. Mași, G., "Saper
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
da scoprire. La collezione Borromeo, M. Natale (ed.), Skira Editore, Milano, 2006, pp. 221-231. Ridolfi, A., Pensieri intorno allo scopo di Nicolò Machiavelli nel libro "Îl Principe", Destefanis, Milano, 1810.. Ridolfi, Roberto; P. Ghiglieri, " I "Ghiribizzi" al Soderini ", în La bibliofilia, 72, 1970, pp. 52-72. Ridolfi, Roberto, "Le carte del Machiavelli ", La bibliofilia, 71, 1969, pp. 1-23. ---, Vită di Niccolò Machiavelli, ed. a VII-a, Sansoni, Firenze, 1978. Rotondi, Mario, Migratori alati, Edizioni ARO, Romă, 1962. Ruggiero, Guido, Machiavelli în Love
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pp. 221-231. Ridolfi, A., Pensieri intorno allo scopo di Nicolò Machiavelli nel libro "Îl Principe", Destefanis, Milano, 1810.. Ridolfi, Roberto; P. Ghiglieri, " I "Ghiribizzi" al Soderini ", în La bibliofilia, 72, 1970, pp. 52-72. Ridolfi, Roberto, "Le carte del Machiavelli ", La bibliofilia, 71, 1969, pp. 1-23. ---, Vită di Niccolò Machiavelli, ed. a VII-a, Sansoni, Firenze, 1978. Rotondi, Mario, Migratori alati, Edizioni ARO, Romă, 1962. Ruggiero, Guido, Machiavelli în Love: Sex, Self, and Society în the Italian Renaissance, Johns Hopkins University Press
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
from Medieval to Modern Thought, vol. 2, Princeton University Press, Princeton, 1988, pp. 101-151. 38 Marchand a adus autograful în atenția lui Roberto Ridolfi, care l-a publicat. Vezi Roberto Ridolfi și Paolo Ghiglieri, "I Ghiribizzi al Soderini", în La Bibliofilia, 72 (1970), pp. 53-74. 39 Roberto Ridolfi, Vită di Niccolò Machiavelli, 7th rev. ed., Sansoni, Florența, 1978, p. 478. 40 Mario Martelli, "Da Poliziano a Machiavelli. Sull'epigramma dell' Occasione e sull'occasione", în Interpres, 2 (1979), pp. 230-254. Larivaille
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
în ele ingeniozitatea lui Machiavelli recunoscând în ceea ce faceți sau va pregătiți să faceți una dintre ideile sale". A se vedea și: Tommasini, La vită, cît., I, pp. 631-632. 14 R. Ridolfi, P. Ghiglieri, " I "Ghiribizzi" al Soderini ", în La bibliofilia, 72, 1970, pp. 52-72. 15 Manuscrisul Apografo Ricci a fost aminitit de Ridolfi doar de patru ori în lucrarea să Vită machiavelliana, iar în acele ocazii, autorul pare că se bazează pe analizele altor specialiști decât pe acelea sedimentate ca
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
scrise Niccolò Machiavelli"; continua până la c. 141r. 24 A se vedea că o completare la cercetările citate în notele anterioare 6-10, R. Ridolfi, "Per un'edizione critică dell'epistolario machiavelliano. La lettera al Vettori del 29 aprile 1513", în La bibliofilia, 68, 1966, pp. 31-50; R. Ridolfi, "Le carte del Machiavelli", în La bibliofilia, 71, 1969, pp. 1-23; E. Niccolini, "Ventiquattro lettere di Francesco Vettori", Giornale storico della letteratura italiană, 107, 1990, pp. 547-589; și J.-J. Marchand, "Gli autografi di
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
completare la cercetările citate în notele anterioare 6-10, R. Ridolfi, "Per un'edizione critică dell'epistolario machiavelliano. La lettera al Vettori del 29 aprile 1513", în La bibliofilia, 68, 1966, pp. 31-50; R. Ridolfi, "Le carte del Machiavelli", în La bibliofilia, 71, 1969, pp. 1-23; E. Niccolini, "Ventiquattro lettere di Francesco Vettori", Giornale storico della letteratura italiană, 107, 1990, pp. 547-589; și J.-J. Marchand, "Gli autografi di otto lettere di Francesco Vettori al Machiavelli" (și o scrisoare inedită către Paolo
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
le diversità șino a tanto che ha riscontro în qualche parte". Asupra scrisorii din 20 decembrie 1514, a se vedea J.-J. Marchand, "Contributi all'Epistolario machiavelliano: la lettera al Vettori del 10 dicembre 1514 nel testo originale inedito", La bibliofilia, 72, 1970, pp. 265-266; și a se compară cu Machiavelli, Lettere (Inglese), pp. 265-266. Despre această scrisoare Ricci scrie în AR, c. 142r: "De la Giuliano de' Ricci pentru cine citește. Scrisoarea care urmează a fost scrisă de Machiavelli pentru a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Spuneți-mi, vă rog, a ce mi roase o carte? Și ce explicații aveți - dacă aveți vreuna - pentru gestul pe care-l fac unii oameni, acela de-a duce cartea la nas, ca pe punga cu cafea de odinioară. Au bibliofilii fetișisme olfactive, ce credeți? A.R. A ce miroase o carte? A carte. Eu am, într adevăr, un raport senzorial cu cărțile, dar mai mult tactil și vizual, nu olfactiv. Duc cartea la ochi, nu la nas. Dar îmi plăcea
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
Suveran Pontif, Pius al XI-lea fusese unul dinte șefii competenți ai Bibliotecii Ambroziene din Milano și pe lîngă binecunoscutele sale aptitudini de alpinist, elanul îl purta către scările mobile de-a lungul rafturilor cu cărți. Pentru părintele Ratti 205, bibliofilia era o a doua natură, rămasă intactă sub sutana albă. La sfîrșitul audienței, Papa mi-a spus în italiană: "Am să vă arăt ceva". Îndreptîndu-se spre fundul biroului, deschise ușile unui scrin lucrat în stilul renașterii sieneze, murmurînd într-un
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
lăudat pentru aspectul grafic, în special cel al „Unirii”. Eu am găsit ca fiind bune (evocatoare pentru un român de dincolo de Ocean) titlurile de pagini, dar i-am obiectat că acela de „Biblia lui șerban Cantacuzino”, dat unei rubrici de bibliofilie, e generator de confuzii: cum adică, voi citi despre Incrementa atque decrementa aulae othomanicae la „Biblia lui șerban Cantacuzino”? întrebarea lui Genoiu a fost: „Cum le faci?”, respectiv: „Cine te finanțează?” Corneliu a divagat, spunînd totuși că un exemplar din
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
marelui umanist român Constantin Cantacuzino Stolnicul (1640-1716) (în colaborare cu Livia Bacâru), București, 1966; Bălcescu și alți deținuți politici, Bălcești pe Topolog, 1970; Constantin Cantacuzino Stolnicul. Un umanist român (în colaborare cu Livia Bacâru), București, 1970; Ex libris. Bibliologie și bibliofilie, București, 1973; Biblioteci umaniste românești, București, 1974; Biblioteci umaniste franceze în colecții românești (în colaborare cu Gheorghe Buluță), București, 1978. Repere bibliografice: Măndica Mardare, Liliana Cioroianu, Geografie spirituală băcăuană, Bacău, 2001, 17. T.N.
DIMA-DRAGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286766_a_288095]