119 matches
-
creează iluzia că citesc o scrisoare lungă, care îmi este adresată. Ediția este minunată și profund inspirată. Este îngrijită de Liviu Dorneanu, colaboratorul de cursă lungă al lui Radu Beligan, și a apărut în 2001, la Editura Artprint, în colecția „Bibliofilia”. Un document inedit. Tandru. Cuvinteimagini emoționante despre viață și teatru. Despre întîlniri. Despre epistolă ca gen care aduce oamenii împreună în comunicarea cea adevărată. Fără „terți” cum cred, dintr-un sentiment desuet, probabil, că sînt calculatorul, mobilul și alte obiecte
O noapte de insomniac by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5306_a_6631]
-
altceva. Interesele trebuie protejate, sunt o investiție. Niciodată nu putem fi prea siguri.“ „«Noi»?“, am zis, „Care «noi»?“ Simulam perfect nedumerirea. Inginerul vorbea prea bine, prea frumos, ceva nu era-n regulă. Câți ingineri ați întâlnit care să știe cuvântul „bibliofilie“? „Îmi spuneți povestea lungă și complicată cu Scurtu, și v-o spun și eu pe cea cu «noi».“ „Mi se pare corect.“, am admis. După care am fandat, cu multă precauție: „M-ar mai interesa ceva, legat de tatăl Dvs.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
1935, p. 48. Richardson, Brian, "The Prince and its Early Readers", în Niccolò Machiavelli's The Prince: New Interdisciplinary Essays, Martin Coyle (ed.), Manchester University Press, Manchester, 1995, pp. 18-39. Ridolfi Roberto; Paolo Ghiglieri, "I Ghiribizzi al Soderini", în La Bibliofilia, 72 (1970), pp. 53-74. ---, Vită di Niccolò Machiavelli, 7th rev. ed., Sansoni, Florența, 1978. Sasso, Gennaro, Niccolò Machiavelli. Storia del suo pensiero politico, ed. rev., Îl Mulino, Bologna, 1980. Santoni, Luigi, Notizie storiche delle chiese dell'arci-diocesi fiorentina, Mazzoni, Florența
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
M. Martelli (ed.), Salerno Editrice, Romă, 2006, pp. 243 (19.1), 244 (19.4), 263 (19.55), 264 (19.57). Marchand, Jean-Jacques, "Contributi all'Epistolario machiavelliano: la lettera al Vettori del 10 dicembre 1514 nel testo originale inedito", în La bibliofilia, 72, 1970, pp. 265-266. ---, " Gli autografi di otto lettere di Francesco Vettori al Machiavelli", în Interpres, 12, 1992, pp. 223-269. Martelli, Mario, Una giarda fiorentina. Îl "Dialogo" della lingua attribuita a Niccolò Machiavelli, Salerno Editrice, Romă, 1978. Mași, G., "Saper
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
da scoprire. La collezione Borromeo, M. Natale (ed.), Skira Editore, Milano, 2006, pp. 221-231. Ridolfi, A., Pensieri intorno allo scopo di Nicolò Machiavelli nel libro "Îl Principe", Destefanis, Milano, 1810.. Ridolfi, Roberto; P. Ghiglieri, " I "Ghiribizzi" al Soderini ", în La bibliofilia, 72, 1970, pp. 52-72. Ridolfi, Roberto, "Le carte del Machiavelli ", La bibliofilia, 71, 1969, pp. 1-23. ---, Vită di Niccolò Machiavelli, ed. a VII-a, Sansoni, Firenze, 1978. Rotondi, Mario, Migratori alati, Edizioni ARO, Romă, 1962. Ruggiero, Guido, Machiavelli în Love
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pp. 221-231. Ridolfi, A., Pensieri intorno allo scopo di Nicolò Machiavelli nel libro "Îl Principe", Destefanis, Milano, 1810.. Ridolfi, Roberto; P. Ghiglieri, " I "Ghiribizzi" al Soderini ", în La bibliofilia, 72, 1970, pp. 52-72. Ridolfi, Roberto, "Le carte del Machiavelli ", La bibliofilia, 71, 1969, pp. 1-23. ---, Vită di Niccolò Machiavelli, ed. a VII-a, Sansoni, Firenze, 1978. Rotondi, Mario, Migratori alati, Edizioni ARO, Romă, 1962. Ruggiero, Guido, Machiavelli în Love: Sex, Self, and Society în the Italian Renaissance, Johns Hopkins University Press
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
from Medieval to Modern Thought, vol. 2, Princeton University Press, Princeton, 1988, pp. 101-151. 38 Marchand a adus autograful în atenția lui Roberto Ridolfi, care l-a publicat. Vezi Roberto Ridolfi și Paolo Ghiglieri, "I Ghiribizzi al Soderini", în La Bibliofilia, 72 (1970), pp. 53-74. 39 Roberto Ridolfi, Vită di Niccolò Machiavelli, 7th rev. ed., Sansoni, Florența, 1978, p. 478. 40 Mario Martelli, "Da Poliziano a Machiavelli. Sull'epigramma dell' Occasione e sull'occasione", în Interpres, 2 (1979), pp. 230-254. Larivaille
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
în ele ingeniozitatea lui Machiavelli recunoscând în ceea ce faceți sau va pregătiți să faceți una dintre ideile sale". A se vedea și: Tommasini, La vită, cît., I, pp. 631-632. 14 R. Ridolfi, P. Ghiglieri, " I "Ghiribizzi" al Soderini ", în La bibliofilia, 72, 1970, pp. 52-72. 15 Manuscrisul Apografo Ricci a fost aminitit de Ridolfi doar de patru ori în lucrarea să Vită machiavelliana, iar în acele ocazii, autorul pare că se bazează pe analizele altor specialiști decât pe acelea sedimentate ca
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
scrise Niccolò Machiavelli"; continua până la c. 141r. 24 A se vedea că o completare la cercetările citate în notele anterioare 6-10, R. Ridolfi, "Per un'edizione critică dell'epistolario machiavelliano. La lettera al Vettori del 29 aprile 1513", în La bibliofilia, 68, 1966, pp. 31-50; R. Ridolfi, "Le carte del Machiavelli", în La bibliofilia, 71, 1969, pp. 1-23; E. Niccolini, "Ventiquattro lettere di Francesco Vettori", Giornale storico della letteratura italiană, 107, 1990, pp. 547-589; și J.-J. Marchand, "Gli autografi di
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
completare la cercetările citate în notele anterioare 6-10, R. Ridolfi, "Per un'edizione critică dell'epistolario machiavelliano. La lettera al Vettori del 29 aprile 1513", în La bibliofilia, 68, 1966, pp. 31-50; R. Ridolfi, "Le carte del Machiavelli", în La bibliofilia, 71, 1969, pp. 1-23; E. Niccolini, "Ventiquattro lettere di Francesco Vettori", Giornale storico della letteratura italiană, 107, 1990, pp. 547-589; și J.-J. Marchand, "Gli autografi di otto lettere di Francesco Vettori al Machiavelli" (și o scrisoare inedită către Paolo
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
le diversità șino a tanto che ha riscontro în qualche parte". Asupra scrisorii din 20 decembrie 1514, a se vedea J.-J. Marchand, "Contributi all'Epistolario machiavelliano: la lettera al Vettori del 10 dicembre 1514 nel testo originale inedito", La bibliofilia, 72, 1970, pp. 265-266; și a se compară cu Machiavelli, Lettere (Inglese), pp. 265-266. Despre această scrisoare Ricci scrie în AR, c. 142r: "De la Giuliano de' Ricci pentru cine citește. Scrisoarea care urmează a fost scrisă de Machiavelli pentru a
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a Sfîntului Ludovic; cea a lui Carol al V-lea, care aduna 1 200 de manuscrise în turnul Luvrului, a rămas celebră. Gustul pentru carte cîștigă marile personalități; Richard de Bury (1281-1345), cancelar al Angliei, scrie Philobiblon, prima lucrare de bibliofilie; ducele Jean de Berry (1340-1416) este cunoscut pentru frumoasele manuscrise pe care le-a comandat pentru a fi decorate, iar regele René (1409-1480) pentru cele pe care probabil le-a pictat el însuși. Se găsesc biblioteci și în lumea universitară
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
de ghid ce face posibilă apropierea informației, sub formă de întrebări și răspunsuri, de o mare varietate de surse bibliografice. Astfel, se urmează principiul de construcție de la general la particular, pornindu-se de la definirea conceptelor de bază (bibliologie, biblioteconomie, documentare, bibliofilie, informatică, știința informării), dar și de la identificarea și prezentarea pe scurt a principalelor personalități ale bibliologiei românești. Se trece apoi la noțiuni ce vizează istoria scrisului, a cărții și a bibliotecilor sau a structurilor infodocumentare din România; este dedicată câte
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
se acordă la tomul întâi Premiul „Lobbyart” - Sibiu, iar la cel de-al patrulea Premiul Uniunii Scriitorilor. A mai realizat o monografie dedicată poeziei lui Radu Selejan, Retorica vulnerabilității (2001), iar în domeniul bibliologiei, Scut la Nordul Dunării. Istorie și bibliofilie în cartea de patrimoniu (1996). Și-a editat și cursurile universitare Literatura română. Evoluția literaturii medievale și preromantice (2002), Literatură română contemporană (2003). Dipticul Trădarea intelectualilor - Reeducare și prigoană apărea într-un orizont de așteptare avidă de recuperarea memoriei și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
și prețioasă. Sec. XVI-XVIII, I-II, Sibiu,1991-1992; România în timpul primului război cultural (1944-1948), vol. I: Trădarea intelectualilor, Sibiu, 1992, vol. II: Reeducare și prigoană, Sibiu, 1993; Literatura în totalitarism, [I-VI], Sibiu, 1994-2000; Scut la Nordul Dunării. Istorie și bibliofilie în cartea de patrimoniu, Sibiu, 1996; Retorica vulnerabilității, București, 2001; Literatura română. Evoluția literaturii medievale și preromantice, Sibiu, 2002; Literatură română contemporană, Sibiu, 2003. Repere bibliografice: Al. Piru, Literatura română în primii ani de după război, „Dimineața”, 1992, 23 iulie; Andrei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
de învățații de la Blaj. RADU BRATEȘ Cipariu e cap de afiș în multe din disciplinele științifice de azi, cărora le-a dat drept de cetate și le-a fost părinte pe teren românesc. Așa se întâmplă în bibliografie, bibliologie sau bibliofilie, în arabistică, arhivistică și folclor [...] Este, de asemenea, printre primii cercetători ai vechii literaturi românești, editor și tipograf, inițiator și conducător de reviste literare, filologice și politice [...] Corifeu al Bisericii Unite, apărător al cauzei revoluției de la 1848 și al drepturilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286272_a_287601]
-
redactor la Revista bibliotecilor, a lucrat la Biblioteca Centrală de Stat și Biblioteca Centrală Universitară, ulterior în învățământul universitar biblioteconomic), este autorul unor lucrări remarcabile în domeniu Introducere în biblioteconomie, 1973 (în colaborare); Bibliologie generală (1976), Ex libris. Bibliologie și bibliofilie (1973), Biblioteci umaniste românești (1974), Biblioteca unui umanist românConstantin Cantacuzino Stolnicul (1967) ș.a. Este cel care a introdus și impus sistemul accesului liber la raft în bibliotecile publice și a lansat un model interdisciplinar de predare a cursului de biblioteconomie
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
a descrierilor obținute. 5. Ce este documentarea? R: Documentarea este ansamblul tehnicilor privind adunarea și prelucrarea permanentă și organizată a informațiilor specializate aflate în seriale, rapoarte, alte documente în vederea stocării, regăsirii și diseminării lor în rândul utilizatorilor. 6. Ce este bibliofilia? R: Bibliofilia este domeniul care se ocupă cu toate aspectele teoretice și practice privind colecționarea și conservarea cărților rare și / sau prețioase. 7. Ce este informatica? R: Informatica este știința prelucrării automatizate a informației cu ajutorul calculatorului. 8. Ce este știința
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
obținute. 5. Ce este documentarea? R: Documentarea este ansamblul tehnicilor privind adunarea și prelucrarea permanentă și organizată a informațiilor specializate aflate în seriale, rapoarte, alte documente în vederea stocării, regăsirii și diseminării lor în rândul utilizatorilor. 6. Ce este bibliofilia? R: Bibliofilia este domeniul care se ocupă cu toate aspectele teoretice și practice privind colecționarea și conservarea cărților rare și / sau prețioase. 7. Ce este informatica? R: Informatica este știința prelucrării automatizate a informației cu ajutorul calculatorului. 8. Ce este știința informării? R
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
în general. Elena LEONTE Expert european în info-documentare Index 1. Ce este bibliologia? ................................................. 15 2. Enumerați câteva personalități ale bibliologiei românești. ..................................................... .......... 15 3. Ce este biblioteconomia? ......................................... 25 4. Ce este bibliografia? ................................................ 25 5. Ce este documentarea? ........................................... 25 6. Ce este bibliofilia? ................................................... 26 7. Ce este informatica? ................................................ 26 8. Ce este știința informării? ....................................... 26 9. În ce limbi au fost scrise primele manuscrise pe teritoriul patriei noastre? ......................................... 27 10. Menționați trei mari școli caligrafice în limba slavonă ..................................................... .......................... 27 11. Care sunt primele
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
marelui umanist român Constantin Cantacuzino Stolnicul (1640-1716) (în colaborare cu Livia Bacâru), București, 1966; Bălcescu și alți deținuți politici, Bălcești pe Topolog, 1970; Constantin Cantacuzino Stolnicul. Un umanist român (în colaborare cu Livia Bacâru), București, 1970; Ex libris. Bibliologie și bibliofilie, București, 1973; Biblioteci umaniste românești, București, 1974; Biblioteci umaniste franceze în colecții românești (în colaborare cu Gheorghe Buluță), București, 1978. Repere bibliografice: Măndica Mardare, Liliana Cioroianu, Geografie spirituală băcăuană, Bacău, 2001, 17. T.N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286766_a_288095]
-
Ivireanul (1650-1716) este un bun model de pictat pe pereți, nu însă și de urmat în faptă. Erau vremuri în care episcopii se lăudau cu lucrul copiștilor din mănăstiri sau cu numărul de cărți ieșite de sub tiparnițe. Astăzi însă nici bibliofilia de tip baroc nu mai este la modă. Sunt o mulțime de librării diecezane care supraviețuiesc nu pentru că vând cărți, ci candelabre, haine preoțești și obiecte de cult. Editurile teologice din România au priză la public atunci când sunt niște proiecte
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
omnia, într-un volum uriaș (3128 de pagini cuprinzând 39 de scrieri, în patru părți). Ediția a avut 500 de exemplare legate în pergament și constituie, în zilele noastre, una dintre cele mai căutate și mai scump plătite cărți de către bibliofilii din întreaga lume. Dar capodopera lui Comenius nu o constituie scrierile didactice, ci De rerum humanarum emendatione consultatio catholica (Consfătuire universală despre îmbunătățirea lucrurilor omenești), încheiată, se pare, în 1658 sau 1662. Nu este o carte propriu-zisă, ci o „bibliotecă
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
este totuși automobilul, nu maratonul; este poluarea urbană, nu locuința de la țară. Fotocompoziția electronică a relansat prețul, farmecul și valoarea tipografiei cu plumb, a cărei calitate și suplețe dau textului tipărit o prezență incomparabilă, dar apariția majoră este offset-ul, nu bibliofilia de înalt nivel. E clar și aici ne dăm seama de ireversibilitate că editarea nu va mai reveni niciodată în întregul ei la compoziția monotip. Electricitatea a făcut ca lămpile cu ulei să cîștige în farmec și preț, dar acest
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
despăr țire ne-a dăruit fiecăruia, după ce și-a pus iscălitura pe pagina de gardă, câte un exemplar din antologia Omar Khayyam, pe care o alcătuise cu mulți ani în urmă și care era de pe-atunci o piesă de bibliofilie. Cu mare indignare nepu tincioasă - și rușine -, am aflat mai târziu că omul acela fusese ofensat în chip netrebnic în chiar incinta facultății noastre, unde, împins de nevoie, venise cu o traistă de cărți vechi pentru a le vinde cui
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]