856 matches
-
24 mai 1942 la Galați STOIAN MIHAI, n. 25 decembrie 1927 la Galați, publicist TĂNASE VIRGIL, n.16 iulie 1945 la Galați, dramaturg TĂNĂSACHE ILIE, n.29 aprilie 1931 la Independența, prozator TIMOFTE ION, n. 23 august 1952 la Tecuci, bibliograf VLASE MIHAI, n.24 decembrie 1947 la Galați, poet MEDICI COSMA MIHAI, n.10 ianuarie 1927, comuna Aldești (azi Berești-Meria) COSTEA ION, n. Matca, chirurg, prof.univ.dr DIMOFTACHE CONSTANTIN, n.13 aprilie 1935 sat Burdusaci, com.Răchitoasa, prof.univ.dr, biofizician
FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMŞA, PREŞEDINTE ASOCIAŢIA FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376162_a_377491]
-
g) sponsorizări, donații, testamente, drepturi de autor; ... h) orice alte resurse obținute în conformitate cu prevederile legale. ... Capitolul VI Personal și conducere Articolul 71 Personalul de specialitate din BCU „Carol I“ este format din bibliotecari, redactori, cercetători, asistenți de cercetare, bibliografi, restauratori, analiști, operatori, mânuitori, administrator financiar, administrator de patrimoniu și analist programator ajutor, inclusiv personalul de conducere. Articolul 72 Personalul de specialitate din BCU „Carol I“ are statut de personal didactic auxiliar, conform Legii învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările
REGULAMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285343]
-
DOMOKOS, Sámuel (16.III.1913, Ciugudul de Jos, j. Alba), istoric literar, folclorist și bibliograf ungar. Absolvent al Facultății de Filologie de la Universitatea din Cluj, este profesor de liceu la Năsăud (1940-1944) și la Budapesta (1945-1947); din 1948 - asistent, lector, apoi conferențiar, șef de catedră, profesor la Catedra de limba și literatura română a Universității
DOMOKOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286822_a_288151]
-
lui Petre Coloșenco, învățători. Între 1960 și 1965 urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași. În 1969, a absolvit și cursurile de biblioteconomie ale Bibliotecii Centrale de Stat din București. A lucrat ca muncitor, profesor, bibliograf la Biblioteca Municipală Bârlad (1968-1969), redactor la ziarul „Vremea nouă” din Vaslui (1969-1973), corector, muzeograf principal la Muzeul Literaturii Române din București (1991-1992), referent de specialitate și consilier la Direcția Muzee și Colecții, resortul Case Memoriale-Memorialistică din Ministerul Culturii (1993-1998
COLOSENCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286334_a_287663]
-
, Ioan (8.IX.1856, Făget, j. Alba - 13.II.1935, București), filolog, bibliograf și istoric literar. Este fiul Anicăi (n. Popa) și al lui Gligor Bianu, țărani. B. absolvă gimnaziul de la Blaj, apoi urmează cursurile Facultății de Filosofie și Litere din București (1876-1881). În următorii doi ani își continuă studiile la Milano și
BIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285718_a_287047]
-
lui Ioan Bianu, București, 1927; Sărbătorirea profesorului Ion Bianu, București, 1928; I. Valerian, Chipuri din viața literară, București, 1970, 156-160; Gala Galaction, Chipuri și popasuri, îngr. și pref. Teodor Vârgolici, București, 1969, 107-110; Iorga, Oameni, III, 436-437; I. Crăciun, Doi bibliografi români. Ioan Bianu și Al. Sadi-Ionescu, Cluj, 1937; Macrea, Contribuții, 156-161; Biblioteca Academiei R. S. România. 1867-1967. Cartea centenarului, București, 1968, passim; Mircea Iosa, „Notele politice” ale lui Ioan Bianu și însemnătatea lor, STD, 1972, 1; Theodorescu, Ist. bibl., 73-99
BIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285718_a_287047]
-
BIRĂESCU, Aquilina (30.VI.1948, Cerneteaz, j. Timiș), prozatoare. Este fiica Iconiei și a lui Vasile Micșan, funcționar. După absolvirea (în 1973) a Facultății de Filologie, secția română-franceză, a Universității din Timișoara, lucrează ca bibliograf la Biblioteca Județeană Timiș. A fost soția scriitorului Traian Liviu Birăescu. A mai semnat Ara Mușat. A debutat cu versuri în „Orizont” (1970), iar ca prozatoare în volumul colectiv Drumul cel mare (1985). Pariu cu viitorul (1989) este un volum
BIRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285743_a_287072]
-
noastre, menționam că în anul 1875 Marius Topin a publicat două sute cincizeci și opt de scrisori ale lui Ludovic al XIII-lea, adresate lui Richelieu, pe care le-a descoperit în arhivele naționale pariziene. Scrisorile au fost verificate de către specialiștii bibliografi și li s-a confirmat autenticitatea, ortografia și semnătură. Corespondență intimă dintre cei doi ne confirmă faptul că regele și cardinalul, desi beneficiaseră de o educație diferită, deși aveau caractere diferite, se dedicaseră în totalitate unui singur țel: stabilitatea Franței
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
CIORĂNESCU, Alexandru (15.XI.1911, Moroeni, j. Dâmbovița - 20.XI.1999, La Laguna, Spania), poet, prozator, dramaturg, istoric și teoretician literar, traducător și bibliograf. Este fiul Ecaterinei Ciorănescu (n. Teodorescu) și al lui Ion Ciorănescu, învățători, și frate cu scriitorii George Ciorănescu și Ioan I. Ciorănescu. A absolvit Liceul „Spiru Haret” din București și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, fiind
CIORANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]
-
, Gheorghe (23.VII.1869, București - 4.III.1942, București), istoric literar și bibliograf. Fiu al preotului bănățean Andrei Adamovici, care pe la 1841 venise în București și preluase direcția Imprimeriei Statului, și al Anghelinei (n. Teodoreanu), A. a fost atras de literatură încă de pe băncile Liceului „Sf. Sava”, când a început să scrie versuri
ADAMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285179_a_286508]
-
12. IX. 1951, Timișoara), poet. Este fiul Melaniei (n. Lup) și al lui Ioan Ilieșu, inginer. A absolvit Liceul „Eftimie Murgu” din Timișoara (1971) și Facultatea de Filologie a Universității din același oraș (1978). Între 1979 si 1989 lucrează ca bibliograf la Biblioteca Județeană Timiș. Este arestat pentru răspândire de manifeste în 1982 și, din nou, în 21 decembrie 1989, la București. Ulterior va fi președinte-fondator al Fundației „Timișoara ’89”, președinte al Federației Organizațiilor Umanitare (Timișoara) și va înființa numeroase fundații
ILIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287525_a_288854]
-
Cioculescu, D. Ciurezu, Ion Colan, Pompiliu Constantinescu, Mihail Gregorian, Teodora Ioachimescu, Alexandrina Istrătescu, Avram Todor. În anul întemeierii consiliul universitar de conducere era constituit din Mihail Dragomirescu - președinte, Constanța Marinescu - casier, Scarlat Struțeanu - redactor, N. Russu - secretar, Emilian I. Constantinescu - bibliograf, Gh. Adamescu, N.N. Condeescu, Aurelia Simian, Al. Bogdan, Al. Beliș, Al. Țuțuianu, membri. Institutul a organizat săptămânal comunicări și discuții la Fundația „Principele Carol” (miercurea) și la Universitate (marțea). Conferințele se țineau în fiecare duminică la Fundația „Principele Carol”. Acestora
INSTITUTUL DE LITERATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287564_a_288893]
-
Nicolae Ivan, funcționar. După absolvirea Liceului „Matei Basarab” din Pitești (1955), urmează cursurile Facultății de Drept a Universității din București (1957-1961), iar în 1963 termină o școală tehnică de geologie. Lucrează ca funcționar la Arhivele Statului din București, prospector geolog, bibliograf la depozitul de manuale școlare al municipiului București, inspector la Primăria capitalei. Debutează cu poezie în „Luceafărul” (1961), dar renunță să mai publice în presă, primul volum de versuri, După-amiaza unei clipe, apărându-i după un deceniu și jumătate, în
IOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287614_a_288943]
-
Iuga, violonist -, I. (care la naștere a primit numele Eleonora) a absolvit Liceul „Iulia Hasdeu” din București (1949), apoi Facultatea de Filologie a Universității din același oraș, secția germanistică (1954). Funcționează ca profesoară la Sibiu, redactor la „Neuer Weg” și bibliograf la Biblioteca Centrală de Stat (1956-1969), redactor la Editura Științifică și Enciclopedică (1969-1977), apoi la revista „Volk und Kultur”. Debutează cu versuri în 1965, în „Gazeta literară”, colaborând și la „Luceafărul”, „Ramuri”, „Tribuna”, „România literară”, „Viața românească”, „Arc”, „Lettre internationale
IUGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
, Nicolae (14.III.1927, Sibiu), editor, bibliograf și poet. Este fiul Mariei Liu (n. Poplăceanu), nepoată a lui Octavian Goga, și al lui Anastasie Liu, aromân de origine, funcționar vamal. Face primele clase de liceu la „Emil Gojdu” din Oradea, iar după 1940 învață la „Frații Buzești
LIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287838_a_289167]
-
pe lângă retipăriri și un bogat material publicistic identificat și ales din toate compartimentele ziaristicii marelui prozator, Opere (I-III, 1968), în colaborare cu Niculae Gheran. O altă ediție, N. Iorga, Eminescu (1981), cuprinde contribuția lui Iorga la exegeza eminesciană. Ca bibliograf, L. realizează Catalogul corespondenței lui Ion Ghica (1962), sursă de prim ordin pentru studiul istoriei Balcanilor. Participă ca inițiator și coordonator, alături de Valeria Trifu, la Bibliografia Mihai Eminescu. 1866-1970 (vol. I: Opera, 1976) și face parte din colectivele care alcătuiesc
LIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287838_a_289167]
-
, Constantin (21.V.1875, Bârlad - 25.VI.1921, Bocșa Montană, azi Bocșa), filolog, bibliograf și traducător. Absolvent al Liceului „Gh. Roșca Codreanu” din Bârlad (1891), L. se înscrie la Facultatea de Litere a Universității din București, luându-și licența în 1894. Pleacă la Paris cu o bursă acordată de Ministerul Instrucțiunii Publice și Cultelor
LITZICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287837_a_289166]
-
, Ioan (Iosif) (sec. XIX), publicist. Originar din Săliște, G. a fost, din 1832, primul profesor de geografie și istorie („hronologie”) la Colegiul „Sf. Sava” din București și autor de manuale de geografie foarte răspândite. Bun bibliograf, el a alcătuit un amplu catalog, publicat în două volume, al bibliotecii Colegiului (1846-1847). Era un om instruit, cunoștea limbile greacă, latină și franceză, avea bogate informații în diverse domenii. În cele două reviste pe care le-a editat, „Universu
GENILIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287214_a_288543]
-
Basarab” din București, dându-și bacalaureatul în 1947. Se înscrie apoi la Facultatea de Drept și la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din același oraș, obținând licența la cea din urmă în 1951. Funcționează apoi un timp ca bibliograf și cercetător științific la Biblioteca Academiei (1951-1963), după care se transferă la Institutul de Studii Sud-Est Europene, unde în 1974 este promovat redactor-șef adjunct al revistei institutului. Între timp, în 1970, dobândise titlul de doctor în filologie cu teza
DUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286924_a_288253]
-
HODOȘ, Nerva (20.XI.1869, Baia de Criș, j. Hunedoara - 13.XI.1913, Sibiu), bibliograf și editor. Este fiul Anei (n. Balint) și al lui Iosif Hodoș și frate cu Enea Hodoș și cu Alexandru Hodoș (Ion Gorun). A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie din București și a fost doi ani profesor de română
HODOS-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287439_a_288768]
-
, Alexandru (21.VI.1873, Saint-Maurice, Franța - 20.IX.1926, București), bibliograf. Este fiul unui medic veterinar care și-a completat studiile în Franța. Elev la Liceul „Matei Basarab” și apoi cursant al Facultății de Litere și Filosofie din București, își susține lucrarea de licență, Bibliografia critică a călătoriilor făcute în Principatele
SADI IONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289420_a_290749]
-
apare în 1916. Colaborează la „Universul literar” (1908-1926) și mai cu seamă la „Buletin bibliografic săptămânal”. Numele consacrat prin uz este Sădi Ionescu, desi numele de familie era Ionescu. Apreciat, alături de Ioan Bianu și Nerva Hodoș, între cei mai buni bibliografi și bibliotecari români, S.I. are meritul de a fi primul care stabilește criteriile științifice ale organizării unei biblioteci. A promovat principiile apusene de lucru și a susținut o serie de idei durabile despre biblioteconomie, menite a elimina viziunea împământenita la
SADI IONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289420_a_290749]
-
foarte, foarte rar se găsesc între oameni. Ziua și noaptea muncea, [...] era un fanatic al muncii, muncea mult, prea mult, ceea ce l-a făcut să se istovească și să se stingă la vârsta de 54 de ani [...]. Pasionat bibliofil, pasionat bibliograf, pasionat bibliotecar, cu figură scunda și firava, părea un schimnic din alte vremi”. SCRIERI: Publicațiunile periodice românești (în colaborare cu Nerva Hodoș), introd. Ioan Bianu, București, 1913; Bibliografia călătorilor străini în ținuturile românești, București, [1916]; Bibliotecă Academiei Române. Instrucțiuni regulamentare de
SADI IONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289420_a_290749]
-
n. Găzdac) și al lui Ioan Sălăgean, preot. Urmează Liceul „Emil Racoviță” din Cluj, absolvit în 1962, și Facultatea de Filologie, începută tot aici și încheiată în 1967 la București. Lucrează un an ca profesor în Ilfov, din 1970 e bibliograf la Biblioteca Academiei, iar din 1971 până în 1981 redactor la Editura Univers. Din cauza unei boli grave, se retrage din activitate. Debutează în 1967, la „Viața românească”. E prezent și în „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „România literară”, „Ramuri”, „Transilvania”, „Echinox” ș.a. Poezia
SALAGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289440_a_290769]
-
e condamnat la cinci ani de muncă forțată. Ulterior i se schimbă calificarea infracțiunii în „activitate intensă împotriva clasei muncitoare” și e condamnat la șase ani de temnița grea, cu confiscarea averii. Ieșit din închisoare, se angajează secretar-șef și bibliograf la Facultatea de Agronomie din Timișoara, apoi consilier juridic la Uniunea Județeană a Cooperativelor de Consum Banat, de unde se pensionează. Face parte dintre fondatorii asociației Astra Română pentru Banat, Porțile de Fier și Românii de Pretutindeni, devenind secretar general coordonator
SANDU-TIMOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289465_a_290794]