50,814 matches
-
ani de la ediția princeps din Italia - în această carte impresionantă sunt însoțite de versiunea originală, în italiană (pe pagina din stânga, iar pe cea din dreapta - transcrierea în română). Volumul imprimat, recent, de Editura Uranus / EU din București se încheie cu Nota bibliografică privind opera lui CARLO TROYA, care cuprinde 18 titluri de lucrări fundamentale, urmată de reproducerea fotografică a Tăbliței 21 de la Sinaia: Fortificațiile dacice din munții Orăștiei. Intitulat, cu modestie, dacă nu cumva chiar cu un soi de smerenie Prefața editorului
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
de nostalgii, însă, substanțial schimbat la față, foarte adesea, folclorul se încăpățânează să nu moară. Cartea lui Constantin Eretescu, Vrăjitoarea familiei și alte legende ale orașelor lumii de azi, apărută la sfârșitul anului trecut (București, Compania, 2003) este în peisajul bibliografic românesc, una dintre probele cele mai elocvente ale vivacității încă în act a folclorului, fiind, în primul rând, o sursă extrem de ofertantă de exemple concrete în acest sens. Dealtfel, deși interesat mai cu seamă de descrierea cât mai flexibilă a
Povestiri de astă-dată by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13133_a_14458]
-
lor monumentale... reprezentau, în chip viguros, instanțierile unei mentalități raționalizante”. Ca să-și susțină teza principală (anume că “imaginația filosofică a lui Anaximandru s-a inspirat din tehnici arhitecturale”), Hahn realizează în această carte o impresionantă întreprindere cărturărească, angajând ample resurse bibliografice și metodologice din mai mai multe ramuri academice (istoria artei și a arhitecturii, istoria tehnologiei, istoria științei, filologia clasică etc.), o întreprindere extrem de greu de rezumat în spațiul limitat al acestei recenzii. Cartea are cinci mari capitole ce se ocupă
Anaximandru și Arhitecții by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13144_a_14469]
-
de altă indică premeditarea, insistența chiar, În atac a acestui enigmatic Petrea Poenaru. Profesorul Ion Nica reia, În cartea sa „Mihai Eminescu, Structura somato-psihica” (Ed. Eminescu, 1972), la finalul convocării surselor medicale privind boală și moartea lui Eminescu, și „accidentul” bibliografic Dumitru Cosmanescu, citând chiar un fragment din această relatare și comentând-o. Lăsăm textul să curgă :”... alte opinii, considerate de domeniul fanteziei, tot merită să rețină atenția. Este vorba de mărturia lui Dumitru Cosmanescu, frizerul poetului, care În Universul din
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
P. Savvidis Edițiile kavafice, 1891-1931, o problemă „cu adevărat explozivă”, cum o numește Daskalopoulos, continuă să rămînă pînă astăzi cea a traducerilor operei kavafice în limbi străine, ca și ecoul internațional, fără precedent pentru un alt poet grec. Uriașul material bibliografic (în total, 7 147 voci, numerotate, dar, împreună cu subvocile nenumerotate, numărul total al vocilor depășește 12 000) este structurat în patru mari secțiuni: (A). Opera lui Kavafis (ediții de sine stătătoare și publicări izolate, de orice fel, ale operelor lui
Aniversare Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/13249_a_14574]
-
cu o căldură ce insufla convingerilor sale, statornice ori numai de moment, un fior de viață seducător. Părea un ghem de energie, însă nu egotică, ci dispusă a se comunica în cheie amabilă, a se dărui. Aflu acum din materialul bibliografic al volumului său apărut postum, Generația amînată, că viața nu i-a fost deloc surîzătoare. Fiu al ținuturilor bistrițene (născut în 1924), a debutat în 1939 cu o poezie publicată în revista Tribuna din Cluj, condusă de Ion Agârbiceanu, primul
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
mod ideal numai de către echipe de specialiști, și ei îndelung exersați. operele individuale, destul de rare, constituie o excepție. De aceea ne bucură când apare câte o lucrare, fie și cu un caracter mai modest, ca Dinastia Ciorăneștilor (fișe monografice și bibliografice), semnată de Mihai Gabriel Popescu și Ștefan Ion Ghilimescu. Autorii și-au ales un subiect cu semnificație deosebită, ilustra familie de intelectuali a Ciorăneștilor, propunându-și ca, prin studierea ei, să aducă o contribuție „la înțelegerea rolului elitelor în edificarea
Amintiri fără memorie by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13304_a_14629]
-
română va fi publicată în România. Criterion Publishing o va distribui în S.U.A. și în România. Nu va fi chiar o „reeditare”, ci, în primul rînd, o revizuire, o completare corectă. De asemenea, voi încerca să aduc la zi notele bibliografice. - Vorbiți-ne despre „aventura” traducerii prozei lui Eliade. Cum îți selectat textele pe care le-ați considerat că trebuie să primească un „veșmînt” și în limba engleză? - „Aventura” traducerii prozei lui Eliade a fost, pe de o parte, o muncă
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
la temelia cărții lui. A citi Despre îngeri înseamnă deci a redescoperi adevăratul sens al unui cuvînt pe care toată lumea îl rostește, deși nu-l cunoaște, adevăratul conținut al unei noțiuni ce pare oricui la îndemînă, deși nu e. Informația bibliografică, aflată la subsolul paginii, în note și trimiteri destinate specialiștilor, dă greutatea discursului. Harul lui face ca lectura să fie, cu toate acestea, nu numai plăcută, dar de-a dreptul pasionantă. Cartea este vie, îngerii din ea sînt vii și
Îngerii domnului Pleșu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13359_a_14684]
-
note și trimiteri destinate specialiștilor, dă greutatea discursului. Harul lui face ca lectura să fie, cu toate acestea, nu numai plăcută, dar de-a dreptul pasionantă. Cartea este vie, îngerii din ea sînt vii și zboară printre rînduri. Strînsa rețea bibliografică este pusă doar ca o plasă de protecție pentru periculoasa echilibristică din susul paginii. Căci tot ce ține de o realitate despre care nu poți, vorba poetului, să urli este, implică, la fiecare frază, o primejdie. Portret de înger cu
Îngerii domnului Pleșu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13359_a_14684]
-
marginea unei teme, Andrei Pleșu își “culege” îngerii, își adună materia primă și o vizualizează într-un mod foarte personal, ingenios și în același timp plin de cumințenie. Ceea ce pare limpede (deci simplu) este rodul unei operații de filtrare (inclusiv bibliografică) de ani de zile. Cartea Despre îngeri se naște pe rețeaua unui discurs dezinhibat, plastic (ochiul fostului critic de artă deține și el un rol), concis și nu de puține ori plin de umor, are deci aceeași amprentă stilistică inconfundabilă
Îngerii domnului Pleșu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13359_a_14684]
-
dat, autorul preia o informație din Vorbind, o carte de convorbiri, apărută în 2004 la Editura Limes din Cluj, la care iau parte Gheorghe Grigurcu, Ovidiu Pecican și Laszlo Alexandru. Indică pînă și pagina de unde citează. Ai crede că scrupulul bibliografic este esențial pentru Gabriel Andreescu. M-am mirat un pic de atîta exactitate, într-un articol ocazional mai ales că citisem, în același ziar, acum o lună, tot sub semnătura lui Gabriel Andreescu, o informație pe cît de categoric exprimată
Telefonul fără fir by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12052_a_13377]
-
atîta exactitate, într-un articol ocazional mai ales că citisem, în același ziar, acum o lună, tot sub semnătura lui Gabriel Andreescu, o informație pe cît de categoric exprimată, pe atît de falsă, și care n-avea ea, ca suport bibliografic decît (țineți-vă bine!) ochiul expert al unei muzeografe: doamna cu pricina ar fi recunoscut într-un înalt funcționar, din M.E.C. pe un securist care se lipea de pereții Muzeului Național de Artă, ca o umbră, ori de cîte ori
Telefonul fără fir by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12052_a_13377]
-
literare, care selectează semnificativ din poezia, proza, critica, publicistica și traducerile apărute în revista "Meșterul Manole", adăugând în anexe secvențe documentare (corespondență, evocări, dialoguri retrospective, articole de istorie literară), o transcriere a sumarelor celor treisprezece numere, un foarte util indice bibliografic (întocmit profesionist de Aurelia Stoica) și un mic album fotografic. E o modalitate dintre cele mai edificatoare de a reveni, în cunoștință de cauză, cu o bună parte din textele doveditoare pe masă, asupra unui episod important din viața noastră
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
un roman, e adevărat, greu de găsit: Cocktail de Victor Valeriu Martinescu, un roman avangardist din 1943. În schimb, nu pot spune peste câte romane am dat în dicționar despre care nu am știut nimic! Cine sunt autorii acestei performanțe bibliografice și care sunt intervalele lor istorice de aplicație? Mircea Popa (pentru 1705-1899), regretata Elena Stan (pentru anii 1900-1919), Doina Modola, Aurel Sasu și Mariana Vartic (1920-1944), Ion Istrate (1945-1964), Valentin Tașcu (1965-1980), cărora li s-au adăugat Ioan Milea și
Un monument dedicat romanului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12184_a_13509]
-
care semnează alături, sunt la fel de responsabile pentru aproximații, lacune, inconsecvențe, caracter heteroclit - greu de contabilizat într-un articol de întâmpinare ca acesta. Capitolele despre reviste și concepte par mai grăbit elaborate. De altfel, trebuie să spun că pentru marea misiune bibliografică pe care și-a propus-o colectivul este prea mic. Iese din aria lui de competență misiunea de teorie literară de definire a conceptelor, potrivită într-un dicționar separat, special dedicat terminologiei literare (cum de altfel există). Bun pe terenul
Un of: bibliografiile by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12212_a_13537]
-
explicat această înclinare a balanței în favoarea criticilor și eseiștilor, altfel decât fie prin preferințele coordonatorului (care ar fi putut crea involuntar acest dezechilibru), fie prin datoria resimțită de întregul colectiv de a înregistra opera criticilor și eseiștilor ca o sursă bibliografică în sine, ce ar putea fi ulterior redistribuită în funcție de scriitorii comentați și de epocile analizate. Avem încă o dată ocazia să constatăm cât de repede se învechesc bibliografiile care au în vedere istoria receptării adusă la zi. Dintr-o notă preliminară
Un of: bibliografiile by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12212_a_13537]
-
curiozitatea, se citește cu interes și cu multă nerăbdare pentru epilogul său măreț, textul în sine avansează cam greoi din cauza faptului că Bogdan Brătescu urmărește cu prea multă fidelitate aspectele științifice ale acestei cvasiutopii genetice, mergând până la indicarea unor surse bibliografice reale. Problematizarea existențialistă lasă locul unui tehnicism pentru mulți aproape SF. În plus, desfășurarea epică e prea liniară și acest lucru se vede bine și din structura cărții, din titlurile capitolelor și organizarea lor în cele trei cicluri (Căutarea, Soluția
O ficțiune genetică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12228_a_13553]
-
Geo Vasile Valentin Tașcu își sporește notorietatea după 1990 prin câteva acte de voință și reprezentare, biografice și bibliografice: devine titularul unei noi edituri clujene ("Clusium"), redebutează ca poet, se mută la Târgu-Jiu, călătorește în Europa, face exerciții de exorcism muzical al senescenței și morții (Școala morții, Defăimarea bătrâneții), publică studii de poetică și prozodie (Ritm vertical, 2001), eseuri
Criticul, eseist și poet by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12254_a_13579]
-
la noi între 1840-1940. Cu această ocazie, mă voi opri însă asupra altor două cărți, cele mai recente, legate în bună măsură între ele. Strategii ale comportamentului european (recenzată la apariție chiar în "România literară"), construită după modelul universitar (repere bibliografice, microantologie ilustrativă, studiu de caz), este un foarte util punct de pornire pentru cei interesați de retorica comportamentului în paralel cu schimbările pe parcursul a secole din cadrul literaturii. Odată baza stabilită cu ideile unor Aristotel, Zumthor, Huizinga sau Hazard, urmează câteva
Despre comportamentul literaturii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12274_a_13599]
-
Constantin Hârlav. Editorii se raportează onest la "eforturile înaintașilor", preiau tot ce se poate prelua, cu circumspecție, sub rezerva unei noi verificări a surselor. Îmbogățirea semnificativă a sumarului față de toate edițiile anterioare a fost posibilă, după cum recunosc editorii, datorită explorărilor bibliografice întreprinse de un colectiv de cercetători de la Institutul "G. Călinescu", astfel că integrala I. L. Caragiale se rotunjește în secțiunea publicisticii recuperate din periodice la trei sute de articole, foiletoane și cuvântări, dintre care peste 50 figurează pentru prima dată într-o
Clasicii - mereu aceiași? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12625_a_13950]
-
al Academiei Române. În îngrijirea Mitzurei Arghezi și a lui Traian Radu, seria de Opere Arghezi continuă cu publicistica, din care au apărut în 2003 primele două volume (Opere III. Publicistică, 1896-1913, 1494 p.; IV. Publicistică, 1914-1918, 1464 p., cu note bibliografice, facsimile și indice de nume), și va cuprinde toate celelalte compartimente ale creației argheziene într-o ediție integrală, în măsură să dea o nouă perspectivă de critică și istorie literară. Fără să fie o ediție critică, îngrijitorii o numesc �ediție
Cota lui Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12701_a_14026]
-
același domeniu, al culturii române. În volumele combinate 17-18 ale anuarului lipscan al Seminarului românesc apare în 1911, în germană, teza lui Horia Petra-Petrescu, rămasă până astăzi ca și necunoscută și transformată cu timpul într-o simplă fișă de informație bibliografică, literă moartă într-o arhivă ce părea depărtată în timp și spațiu. Profesorul universitar orădean Ioan Derșidan, prefațatorul expert al lucrării, a făcut un gest recuperator întru totul lăudabil, sprijinit eficient de colaborarea profesorilor germani Klaus Bochmann, de la Leipzig, care
Prima monografie Caragiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12678_a_14003]
-
p.224). Ceea ce, din fericire pentru Caragiale, nu s-a adeverit. Prima monografie despre I. L. Caragiale, datând din 1911, îngropată într-un anuar lipscan și redescoperită de curând, se dovedește mai mult decât o curiozitate de istorie literară: un reper bibliografic obligatoriu pentru specialiști.
Prima monografie Caragiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12678_a_14003]
-
de la argou la limba de lemn, la anglicisme, la creațiile jurnalistice recente. Despre biblioteca sa mentală fabuloasă circulau multe povestioare ilustrative: într-adevăr, era suficient ca un tînăr cercetător să-și expună o idee, pentru a primi, din memorie, indicațiile bibliografice necesare - desigur cu anul de apariție, uneori și cu numărul revistei ("despre asta s-a scris în 1960 și în 1982, în..."). Mioara Avram era, în continuarea marilor lingviști români din generațiile anterioare - Pușcariu, Densusianu, Iordan, Rosetti, Graur - un reper
In memoriam Mioara Avram by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12677_a_14002]