156 matches
-
-i oculteze personalitatea. Una dintre cărțile care s-au văzut scoase din circuitul firesc este Din istoria românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751). Prima monografie a ilustrului întemeietor al Blajului și precursor al Școlii Ardelene, apărută în 1900 - cu ocazia bicentenarului Bisericii Române Unite cu Roma -, a rămas din păcate o relicvă bibliologică, nemaifiind niciodată reeditată până azi. În ciuda contribuțiilor ulterioare la cunoașterea vieții și operei lui Ioan Inochentie Micu-Klein, multe inspirându-se sau preluând din cercetarea lui Augustin Bunea, perspectiva
Istoria luptelor și suferințelor lui Ioan Inocențiu Micu-Klein by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3763_a_5088]
-
o excelentă ediție alcătuită de Eugen Pavel și Gheorghe Chivu, rămasă din păcate fără ecou (probabil, din cauza difuzării confidențiale). Cum alt fel de manifestă ri omagiale la nivel național nu au mai existat în 2012, tot o ediție a marcat bicentenarul Țiganiadei: este vorba de Ioan Budai-Deleanu în mărturii antologice, realizată de Ioan Chindriș și Niculina Iacob. O antologie amplă, cu destule noutăți și care adaugă (sau lămurește) câteva fațete ale personalității acestui autor atât de important, dar încă atât de
O nouă ediție Budai-Deleanu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3398_a_4723]
-
limpezite? „Colindăm ... colindăm ... colindăm!” A rămas în mine ca un semnal de continuitate ineluctabilă, peste avanii și indecențe. * Curios, stratul juvenil de creativitate, pe care-l reprezintă interpreții colindelor, comportă și adaosuri melancolice. La început de eră nouă, sub semnul Bicentenarului Revoluției, cu prilejul primei invitații importante la Paris, de unde ni s-a trimis un avion de 89 de călători - artiști și cărturari foarte diferiți -, serbarea noastră în saloanele Adunării Naționale s-a deschis tumultului contemporan și fragranțelor populare, pînă în
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
marii Lumii par prinși, de ceva vreme, În hățișurile unei dileme de tip hamletian : a fi sau a nu fi război? viața merge Înainte! În consecință, În ziua de 31 august 2013 - zi internațională a vorbitorilor de Limbă Română, la bicentenara Bibliotecă ATWATER, din Montreal, a avut loc o Întâlnire cu domnul Herman Victorov, român canadian din WINDSOR - ONTARIO și cu cartea sa - Din viața unui om oarecare. Titlul cărții este o adevărată capcană literară, un fel de oglindă răsturnată, pentru că
O întâlnire la...nivel înalt!. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/99_a_397]
-
venit în urmă descoperirii la Arhivele Naționale a unor biletele pe care erau consemnate ordine explicite de exterminare a populației franceze din Vandeea. Cartea care i-a adus imediat ostracizarea din viața publică a venit cu doar trei ani înainte de bicentenarul Revoluției Franceze (1789-1989), în contextul unui curajos curent de revizuire istoriografica condus, la modul informal, de François Furet (Penser la Révolution Française, 1978). Vandeea: de la genocid la memoricid, lucrare publicată la Editions du Cerf (2011) și în traducere românească la
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
În 2013 va fi sărbătorit bicentenarul lui Wagner și Verdi, născuți amândoi în 1813. Opera Scala din Milano a programat opt spectacole Verdi și șase Wagner pentru sezonul 2012-2013. Se știe că primul dintre aceste spectacole e socotit ca fiind, simbolic, cel mai important. Conducerea operei
Wagner contra Verdi () [Corola-journal/Journalistic/4062_a_5387]
-
pe scenă, în rolul Otello, a maestrului Corneliu Murgu: „cred că sunt 20 de ani de când am cântat pentru prima dată Otello cu Augustini, în S.U.A. , și mă bucur să fim din nou parteneri de scenă“, ne-a mărturisit tenorul. Bicentenarul morții lui Schiller l Marcat cu o premieră la Teatrul German Teatrul German de Stat Timișoara deschide vineri, 30 septembrie, la ora 19, stagiunea 2005/2006 cu o premieră: „Mireasa din Messina“, tragedie cu coruri de Friedrich Schiller. Următoarele reprezentații
Agenda2005-39-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284227_a_285556]
-
Gabi Katona, Daniela Jivan, Inge Pink, Ion Sorin Turmacu, Valentina Zoe Bogoescu, Iulian Tihoi, Peter Froh, Iuliana Eftimie, și expoziția de fotografii din Hollain, Belgia, „L’homme au travail, L’homme en fete“; Sala Apunake a Casei de Cultură - expoziția „Bicentenarul morții lui Friedrich Schiller“ aranjată de Fundația Culturală „Petre Stoica”, expoziția de costume populare „Portul almajăn“ a Cătălinei Pâslea), lansări de carte, teatru de păpuși, concerte și manifestări sportive. Un eveniment deosebit al actualei ediții îl constituie aniversarea semicentenarului liceului
Agenda2005-33-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284079_a_285408]
-
capitala Austriei se asigură transferuri rapide spre 130 de destinații din 60 de țări, de pe 5 continente, cu aeronavele AUSTRIAN AIRLINES sau din grupul STAR ALLIANCE. Zborurile se adresează deopotrivă oamenilor de afaceri și turiștilor. Vali Corduneanu Simpozion internațional l Bicentenar J. N. Preyer Catedra de Germanistică a Universității de Vest din Timișoara și Biblioteca Austria vor organiza un simpozion internațional dedicat bicentenarului nașterii lui Johann Nepomuk Preyer (1805-1888), manifestare care va fi onorată de prezența domnului Gheorghe Ciuhandu, primarul orașului
Agenda2005-43-05-general14 () [Corola-journal/Journalistic/284335_a_285664]
-
din grupul STAR ALLIANCE. Zborurile se adresează deopotrivă oamenilor de afaceri și turiștilor. Vali Corduneanu Simpozion internațional l Bicentenar J. N. Preyer Catedra de Germanistică a Universității de Vest din Timișoara și Biblioteca Austria vor organiza un simpozion internațional dedicat bicentenarului nașterii lui Johann Nepomuk Preyer (1805-1888), manifestare care va fi onorată de prezența domnului Gheorghe Ciuhandu, primarul orașului. Personalitate marcantă, Johann Nepomuk Preyer s-a evidențiat ca scriitor și primar al Timișoarei în perioada 1844-1858. Este autorul primei monografii a
Agenda2005-43-05-general14 () [Corola-journal/Journalistic/284335_a_285664]
-
Christian Andersen, pus în scenă de Victor Ioan Frunză la Teatrul de Marionete din Arad. Un spectacol-bijuterie în Teatrul Mic pentru Cei Mici, prin care sâmbătă, 14 mai, de la ora 13, în umbroasa sa curte interioară, T.M.A. va marca bicentenarul Andersen. Văzând lumina zilei în 1805, în familia cizmarului Hans Andersen și a spălătoresei Ana-Maria, Regele basmului danez a avut o copilărie modestă la periferia orășelului Odense, iar lumea mirabilă a poveștilor a descoperit-o în „O mie și una
Agenda2005-20-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283681_a_285010]
-
care a prezentat-o în cadrul adunării festive. Despre întâlnirea cu fiii satului din 27 noiembrie 1977 s-a scrisă și în presa locală, ziarul „Steagul Roșu” din Bacău, din care aflăm că participanții își propuseseră să se întâlnească cu ocazia bicentenarului așezării Lunca, în 1984, întâlnire care n-a mai avut loc. Pe lângă Costică Vadanovici, o evocare în versuri a locurilor și oamenilor, la aniversarea a 100 de ani a Școlii, a prezentat și Constantin Datcu Jalbă, care, prin soție se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Basarabia. Am fost martor la sfințirea și punerea pe zidul hanului a plăcii memoriale, în 27 mai 2012 (acțiune realizată de Liga Culturală pentru Unitatea Românilor, Fundația Europeană Titulescu) când s-a organizat și o sesiune de comunicări, marcându-se bicentenarul cedării Basarabiei. Refăcând atmosfera de început de secol 19, păstrând pentru viitorime una dintre cele mai vechi arhitecturi urbane valahe, Constantin Cantacuzino ne restituie un spațiu istoric, cu sala de bal, întâlniri culturale, loc de evenimente teatrale și muzicale. Pentru
ELISABETA IOSIF UN PRINŢ LA HANUL LUI MANUC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364198_a_365527]
-
cu tot, și ascultă de Crăciun colindele Madrigalului, iar pe plan spiritual militează, de la Nistru pân' la Tisa și de la Toronto pân' la Sydney, pentru înnobelarea Literaturii Române cel mai târziu până în 2012, la Centenarul pomenirii lui Caragiale și la Bicentenarul Răpirii Basarabiei, fiind dealtfel un participant activ la programul educativ de învățare pe tot parcursul vieții, Luminarea Poporului, în mediateca asociată Templului Românilor putându-se viziona non-stop filme documentare, cu prioritate despre sensul Kitsch al Universului și al Bioseei, ca să
POSTROMÂNISMUL (4) – CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII ROMÂN? de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355331_a_356660]
-
DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Interviuri > OCTAVIAN CURPAȘ - INTERVIU CU LAURENCE LEMOINE - JURNALISTA CARE A REPREZENTAT FRANȚA LA BICENTENARUL STATUII LIBERTĂȚII DIN NEW YORK Autor: Octavian Curpaș Publicat în: Ediția nr. 496 din 10 mai 2012 Toate Articolele Autorului Laurence Lemoine este născută în Franța, la Paris, în anul 1969. La vârsta de 12 ani visa să devină jurnalistă
INTERVIU CU LAURENCE LEMOINE – JURNALISTA CARE A REPREZENTAT FRANŢA LA BICENTENARUL STATUII LIBERTĂŢII DIN NEW YORK de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358634_a_359963]
-
Octavian Curpaș Publicat în: Ediția nr. 496 din 10 mai 2012 Toate Articolele Autorului Laurence Lemoine este născută în Franța, la Paris, în anul 1969. La vârsta de 12 ani visa să devină jurnalistă. La 16 ani Laurence participă la bicentenarul Statuii Libertății din New York alături de Nancy Reagan, reprezentând astfel tineretul francez, în urma unui concurs organizat de Ambasada SUA din Paris. Câțiva ani mai târziu, visul său de a deveni jurnalistă s-a împlinit. A studiat Știintele Politice la Paris, vorbește
INTERVIU CU LAURENCE LEMOINE – JURNALISTA CARE A REPREZENTAT FRANŢA LA BICENTENARUL STATUII LIBERTĂŢII DIN NEW YORK de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358634_a_359963]
-
și raportăm și maniera în care o facem, este importantă și poate influența oamenii. De aceea, aceasta este o profesie foarte serioasă, ce poartă cu sine o mare responsabilitate. Octavian CURPAȘ: În 1986 ați câștigat un concurs pentru participarea la bicentenarul Statuii Libertății din New York. Cum s-a întâmplat acest lucru? Laurence LEMOINE: Unul dintre cele mai importante momente din viața mea a fost în 1986, când am reprezentat tineretul francez la New York, pentru redeschiderea Statuii Libertății, cu Nancy Reagan. Am
INTERVIU CU LAURENCE LEMOINE – JURNALISTA CARE A REPREZENTAT FRANŢA LA BICENTENARUL STATUII LIBERTĂŢII DIN NEW YORK de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358634_a_359963]
-
aici, în Spania, și am început o carte despre nutriție și sănătate, care urmează să fie publicată în Franța. Octavian CURPAȘ Phoenix, Arizona - SUA aprilie 2012 Referință Bibliografică: Octavian CURPAȘ - INTERVIU CU LAURENCE LEMOINE - JURNALISTA CARE A REPREZENTAT FRANȚA LA BICENTENARUL STATUII LIBERTĂȚII DIN NEW YORK / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 496, Anul II, 10 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Octavian Curpaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
INTERVIU CU LAURENCE LEMOINE – JURNALISTA CARE A REPREZENTAT FRANŢA LA BICENTENARUL STATUII LIBERTĂŢII DIN NEW YORK de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358634_a_359963]
-
în anul 2002. Este membru permanent al formației „Ethnica” al New York University. A evocat tradiția melosului folcloric românesc la spectacole de gală dedicate oficialităților internaționale care au vizitat România, la London Palladium Royal Performance (1967), la Smithsonian Institute, cu ocazia Bicentenarului SUA (1976), la Festivalul de interpretare la cimpoi din Billingham-Anglia, la festivalurile de folclor din Nanterres-Franța, Bursa-, în Turcia, Spania, Olanda, Germania, Finlanda, Bulgaria, fosta Iugoslavie, India, China... A fost membru în juriu la multe ediții ale festivalurilor „Maria Tănase
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
Laurence Lemoine hâș covered all areas of journalism and communications.Octavian CURPAS: You were born în Paris. Can you tell me a little bit about your family?... XXX. OCTAVIAN CURPAȘ - INTERVIU CU LAURENCE LEMOINE - JURNALISTĂ CARE A REPREZENTAT FRANȚA LA BICENTENARUL STATUII LIBERTĂȚII DIN NEW YORK, de Octavian Curpaș , publicat în Ediția nr. 496 din 10 mai 2012. Laurence Lemoine este născută în Franța, la Paris, în anul 1969. La vârsta de 12 ani visa să devină jurnalistă. La 16 ani
OCTAVIAN CURPAŞ [Corola-blog/BlogPost/372673_a_374002]
-
NEW YORK, de Octavian Curpaș , publicat în Ediția nr. 496 din 10 mai 2012. Laurence Lemoine este născută în Franța, la Paris, în anul 1969. La vârsta de 12 ani visa să devină jurnalistă. La 16 ani Laurence participa la bicentenarul Statuii Libertății din New York alături de Nancy Reagan, reprezentând astfel tineretul francez, în urma unui concurs organizat de Ambasada SUA din Paris. Câțiva ani mai tarziu, visul sau de a deveni jurnalistă s-a împlinit. A studiat Științele Politice la Paris, vorbeste
OCTAVIAN CURPAŞ [Corola-blog/BlogPost/372673_a_374002]
-
radio, Laurence Lemoine a acoperit toate domeniile de jurnalism și comunicare. Citește mai mult Laurence Lemoine este născută în Franța, la Paris, în anul 1969. La vârsta de 12 ani visa să devină jurnalistă. La 16 ani Laurence participa la bicentenarul Statuii Libertății din New York alături de Nancy Reagan, reprezentând astfel tineretul francez, în urma unui concurs organizat de Ambasada SUA din Paris. Câțiva ani mai tarziu, visul sau de a deveni jurnalistă s-a împlinit. A studiat Științele Politice la Paris, vorbeste
OCTAVIAN CURPAŞ [Corola-blog/BlogPost/372673_a_374002]
-
și Max Bănuș despre ceea ce percepeam drept marea cezură, marele clivaj simbolizat de înfrângerea comuniștilor la alegerile din Polonia. De acolo am plecat la Paris, unde am participat la un colocviu despre Revoltă și societate organizat la Sorbona, legat de bicentenarul Revoluției Franceze. Am vorbit exact despre reinventarea politicului în Europa de Est”. În acele luni de rapide schimbări politice, militare și economice, autorul sesizase că fisurile ivite în utopia comunistă sovietică se transformaseră în deformații rupturale, imposibil de remodelat, iar homeostazia sistemului
DESPRE 1989. NAUFRAGIUL UTOPIEI DE VLADIMIR TISMANEANU SAU PUTEREA CELOR FARA PUTERE de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345027_a_346356]
-
unei istorii semnificative și a unui destin de împlinit începe să circule în scopul mobilizării generației de la 1848. Sub impulsul influenței lui '89, dezbaterile istoriografice din România rămîn deschise asupra sensului acestor ani ai începutului. Cercetările realizate aici cu prilejul bicentenarului revoluției franceze au arătat existența unor tendințe divergente în ceea ce privește descrierea și interpretarea atmosferei socio-culturale a acestui spațiu înaintea mișcării naționalităților. Unii istorici, cum ar fi Dan Berindei, cred într-o zguduire prerevoluționară și națională a Principatelor. Alții, ca Andrei Pippidi
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Deux Monde, l dec. 1876. Mantran, Robert (dir.), Histoire de l'Empire ottoman, Paris, Fayard, 1989. Pippidi, Andrei, "L'accueil de la philosophie française du XVIIIe siècle dans les Principautés roumaines", în La Révolution française et les Roumains, studii cu prilejul bicentenarului publicate de Al. Zub, Iași, 1989. Saint-Marc Girardin, Souvenirs de voyages et d'études, 2 vol., Paris, Amyot, 1852-1853. Ubicini și Chopin, Provinces danubiennes et roumaines, Paris, 1856. Vaillant, J.A., La Roumanie ou son histoire, langue, littérature, ortographie, statistique
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]