185 matches
-
vrut să știi - acuma știi! Acesta-i,/ orbitule, - adevărul! (8) La început, Oedip refuză să-i dea crezare unui profet suspect chiar prin handicapul fizic: Nebun/ am fost, o clipă să mă-ncred/ în fonfăiala orbilor! Să cred/ că un bicisnic poate fi organ/ al glasurilor! (8). Insultele regelui determină replica celui vizat care îl anunță că urmează să-și piardă și el vederea, împărtășindu-i astfel infirmitatea: Curând/ vei fi mai orb ca mine! Bezna din minte-ți va învălui
Orbire și cunoaștere by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4670_a_5995]
-
sesizabilă prin metamorfoza violentă pe care o suferă atât Moromete, cât și împrejurimile. Personajul devine deja un altul, este complet schimbat. Nu numai că totul este semnificativ micșorat („totul se făcuse mic”), dar totul este din acest moment vizibil degradat, bicisnic: „Grădina, caii, Moromete însuși arătau bicisnici ” (s.n.). Mai mult însă, condiția omului și a satului este serios pusă în pericol de forțe care, așa cum sunt transcrise, constituie o înfiorătoare amenințare: „Cerul deschis și câmpia năpădeau împrejurimile.” Din momentul în care
Ilie Moromete și dublul său by Mircea Moț () [Corola-journal/Journalistic/4580_a_5905]
-
o suferă atât Moromete, cât și împrejurimile. Personajul devine deja un altul, este complet schimbat. Nu numai că totul este semnificativ micșorat („totul se făcuse mic”), dar totul este din acest moment vizibil degradat, bicisnic: „Grădina, caii, Moromete însuși arătau bicisnici ” (s.n.). Mai mult însă, condiția omului și a satului este serios pusă în pericol de forțe care, așa cum sunt transcrise, constituie o înfiorătoare amenințare: „Cerul deschis și câmpia năpădeau împrejurimile.” Din momentul în care salcâmul este tăiat și dublul vegetal
Ilie Moromete și dublul său by Mircea Moț () [Corola-journal/Journalistic/4580_a_5905]
-
mari și mai frumoși vedeam rotindu-se în spațiu, sori albaștri, galbeni, verzi, ochi ai ceriului, care de când lumea tot sau rotit și s-or roti. Iată și colo luna nopților pământești, luna poeților, luna lunaticilor, luna cânilor lătrători, slugă bicisnică a pământului. Ce fir de năsip!...Dintr-o singură privire străbăteam toată urzeala lumii; auzeam creșterea ierbii, înțelegeam taina vieții, atingeam firele ce leagă stelele între ele, vedeam boldul care dă mișcarea, simțeam timpul stătător; ce zic? Eu însumi făceam
Nopți de pomină by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5889_a_7214]
-
Dacă nu aș fi făcut-o, aș fi fost acum la operație, poate chiar infirm pe viață. Cei care exploatează mediatic senzațional manieră în care îmi trosnesc eu gitul în privat sau în public nu merită decît dispreț. Sînt niște bicisnici și niște fameni. Adică, pe scurt: niște ticăloși. Nu îți bați joc de boală omului. Le doresc doar atît: să aibă parte de sănătate în viață, că e singura importantă. Și să facă în continuare rating pe bolile de oase
Mirel Palada îi răspunde lui Turcescu: Puteam rămâne infirm pe viață by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/33930_a_35255]
-
împins într-o direcție nefastă de către ea. Câte ar mai fi făcut el pentru noi, dacă nu l-ar fi stricat anturajul! Și ce multe lucruri a realizat, chiar și așa, cel mai iubit fiu al poporului, prin comparație cu bicisnicii care i-au urmat!... Ura enormă și limpede din decembrie 1989, fluxul ei canalizat social și direcționat către o țintă precisă s-au pulverizat în milioane de firicele și vălurele, o spumă albă, de apă mică. Printre necazurile și lamentațiile
Covorul roșu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11049_a_12374]
-
dintr-un studiu sociologic: , Oamenii îmbătrînesc și mor, iar alții nu se mai nasc. Sau dacă se nasc, se nasc în altă parte, nu la Brodina și nici în satele din jur. Da, satul îmbătrînise. Se facuse mai mic, mai bicisnic. Bătrînii uitaseră limba învățată de la străbuni. Uitaseră obiceiurile. Uitaseră pînă și rugăciunile și rînduielile bisericești. Dacă, prin absurd, s-ar fi născut un copil, n-ar fi avut cine să îl boteze" (p. 55). În lumea copilăriei Mașei totul avea
Mașa față cu postmodernitatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10819_a_12144]
-
unei slugi netrebnice de care din păcate ,îi e cam greu să se lipsească. Aerul de-afară îi face neașteptat de bine. Pomi înfloriți de primăvară, ghiocei răsăriți în rondul din fața blocului,păsărele bucuroase că au scăpat de iarna cea bicisnică. Afară este viața ! „ Trebuie să-ncep odată să trăiesc ! ” Scoate telefonul și formează numărul. „Acum ori niciodată ! ” Apasă în sfârșit butonul verde. Verde, la fel ca iarba ce crește din pământ, în jurul lui. - Alo ,da ! Nu-i recunoaște vocea. Erau
VIATA LA PLUS INFINIT (1) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382281_a_383610]
-
pîn-atunci urează-ți cîte-un rahat în stradă, să calci de dimineață și cu noroc pe el, ca Nea Matei frizerul de tot să nu te radă, cînd o să-i iasă dama de pică din inel. Și mai aruncă-n flăcări bicisnica stupoare, ca pe o flegmă acră de malț sau de borhot, căci s-a răcit minunea a treia zi sub soare, și se întorc păgînii pe Dunăre înot. În fond și pîn-la urmă, mansardele sînt goale acolo sus în cerul
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
pîn-atunci urează-ți cîte-un rahat în stradă,să calci de dimineață și cu noroc pe el,ca Nea Matei frizerul de tot să nu te radă,cînd o să-i iasă dama de pică din inel.Și mai aruncă-n flăcări bicisnica stupoare,ca pe o flegmă acră de malț sau de borhot,căci s-a răcit minunea a treia zi sub soare,și se întorc păgînii pe Dunăre înot.În fond și pîn-la urmă, mansardele sînt goaleacolo sus în cerul mai
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
au crescut copii, au sădit pomi) mergeau împăcați dincolo, la o vârst înaintată, că, zice poporul, mai demult oamenii trăiau cât stejarii codrului! Moartea are marele cusur că nu alege numai pe cei neputincioși, lipsiți de toate, bătrâni, schilozi și bicisnici, dă cu coasa și prin cei tineri, în putere, prin toți oamenii, indiferent de condiția socială. în sat, numai ce auzeai că bat clopotele, altfel decât la sărbătoare, semn că cineva din comunitate , părăsit de steaua norocoasă sub care s-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Articolele Autorului Demult, demult și nu prea de demult Un cârciumar ovreu, care făcuse-avere Cu mezelicuri, frigărui, cu vin mai mult, Căzu la pat, bolnav și fără de putere. Gândind așa... că poate va să se gătească Curând din astă viață bicisnică și rea, Chemă pe unicul său fiu - ca de la tată să-i vorbească Și-o ultimă povață să-i dea în viața asta grea. - De-ai ști cât mi-e de greu, abia de pot să-ți spun, Ah, fiule
SECRETELE ,,VINULUI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366797_a_368126]
-
păsările au câteva zile bune de pigulit din “hambarul” nesperat înălțat, ca o culme a “dejecției și subliminalului” - din ce-ar putea deveni amintirea unui om în mintea altora, de care nici moartea nu l-a salvat de la cruntă și bicisnică batjocură! Se zice c-ar fi o formă de protest și că arpacașul ne-ar duce cu gândul la colivă...Poate cu ocazia asta îl îngropăm și noi “creștinește” pe Lenin, definitiv și “irevocabil” și din mentalitate nu numai fizic
DE MÂNĂ, CU LENIN DECAPITAT LA MANDALAY BAY ÎN VEGAS (VII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366833_a_368162]
-
exorcist, Acel care alungă răul Din cel pătruns de anticrist, Ce-ar fi, chiar eu să fiu eroul? * Să fiu acel ce mută stânca, De-i stă în cale vreunui bine... Dar, vai, ce palidă mi-i brânca Și ce bicisnic sunt în sine! * Și totuși e în noi arvuna - Un grăuncior de Dumnezeu - Ce poate risipi furtuna Adusă-n om de vreun Boreu. * Ce-ar fi, în mine-adânc să sap După granula de-ametist, Să pot de rele să vă
CE-AR FI SĂ FIU UN EXORCIST?... de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367741_a_369070]
-
Inima lui este transformată, zdrobita, iar poeziile și eseurile pe care le scrie, dar mai ales faptele lui vorbesc despre schimbarea petrecută. Întâlnirea cu Vlad rămâne un episod de referință, din acest punct de vedere. „Acum, la lumina zilei, atacatorul, bicisnicul din noapte se miră de umilință acestui tânăr dotat și elegant, care cutremurat de plâns, îl îmbrățișa cu nespusa iubire, tocmai pe el... Râul insistă că Vald să-l ducă și pe el să vadă în ce condiții trăiește. În
UN ROMAN AL IUBIRII DE DUMNEZEU SI DE APROAPELE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367211_a_368540]
-
chintesență a înțelepciunii supreme: „în lume (afirmă Valeriu Cristea referindu-se la opinia cardinalului)-proclamă acest redutabil psiholog al nimicniciei umane-există trei forțe, unicele pe pământ, în măsură să înfrângă și să subjuge definitiv în numele propriei lor fericiri, conștiința acestor bicisnici răzvrătiți. Și aceste trei forțe sunt miracolul, taina și autoritatea.”( 6) A doua ispitire aduce în prim plan posibilitatea căderii sau a decăderii umane din planul de mântuire al lumii: „ n-ai vrut să te lași dus în ispită și
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
bucătărie. Săritoare și devenită curioasă, Lixandra răspunde prompt. Un glas de femeie o uimește: - Tu ești tâmpițelul meu, pleșuv și decrepit? Înveselită, îi duce consortului mobilul. El răspunde. Realizând greșeala speculată de soție: -Chiar ai crezut că eu sunt căutatul? Bicisnică și râzăreață arătare?! Babalaco! Vezi, vezi de ce-am băut aseară?! Am avut milioane de motive! Am comandat pe net kit-ul Fă-ți nevasta mai tânără și mai atrăgătoare și am primit două sticle de Jägermeister, licoarea cea mai
ARTHUR SE-NTOARCE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365214_a_366543]
-
misiune în serviciul vieții semenilor. În comentariul meu (la articol) spuneam că germenele eroului e în mulți dintre noi, dar el va irumpe atunci cand va veni momentul. Pentru cei doi... a venit. Parcă anume spre a participa la mult prea bicisnicul nostru exercițiu. Timpul nostru, deci, măi naște eroi. Cel puțin doi au nume și prenume: pilotul ADRIAN IOVAN și doctoriță rezidență AURĂ ION. Glorie lor! Și Dumnezeu să-i primească în Împărăția Să! Iar pe noi să ne facă demni
DA. TIMPUL NOSTRU TICĂLOŞIT ÎNCĂ MAI NAŞTE EROI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361595_a_362924]
-
despre cel mai mare poet al Basarabiei: „Eu, când aveam cinci ani, am căzut în cap de pe șifonier, iar în cazurile astea ori mori, ori rămâi tâmpit. Eu n-m murit!” (frază atribuită lui Vieru); Vieru e un „meschin”, „un bicisnic”, un „nedemn”, „o creatură”, „suferă de paranoia”; „opera lui e de mâna a doua, ca cea a lui A. Sahia, A. Toma, A. Sihleanu, I. Văcărescu și alți câțiva”; „a ajuns în spital nu din cauza articolelor mele, ci pentru că are
GALERIA SPURCAŢILOR: FLORIN CÂRLAN – SECURISTUL LUI CEAUŞESCU de NICOLAE DABIJA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350727_a_352056]
-
existențială a lui. O morală individuală, s-o numim așa, care nu este coordonată de o Morală universală, o Morală supremă care este peste această creație total contingentă , nu poate să funcționeze. Oamenii sunt prea slabi, vorba lui Dostoievski, „prea bicisnici” ca în ei să funcționeze o morală autonomă, o morală de sine stătătoare. Tocmai prin faptul acesta se minimalizează și păcatul și se ajunge la o stare de lânceazeală și neputință spirituală, atât de prezente astăzi. Omul modern se confruntă
DESPRE OMUL DE ASTĂZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE IISUS HRISTOS, (POST)MODERNISM, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351450_a_352779]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > SUFLĂ VÂNTUL ÎNTREBĂRI TĂIOASE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 365 din 31 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Soarele iubit ne dă cu tifla Ascuns voit sub o perdea de nori Bicisnicii de vină purtători Pândindu-ne de când e lumea, chifla Suflă vântul întrebări tăioase Iarba a-mbrăcat cămăși de frig Ciulinii țin congres în pipirig Remușcări târzii până la oase Streșinile dau subit în plâns Lumea zorită cade sub umbrele Șirete sindicatele de
SUFLĂ VÂNTUL ÎNTREBĂRI TĂIOASE de ION UNTARU în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350986_a_352315]
-
Ploaie molcomă, tihnită Ca o binecuvântare Norii lacrimi trec prin sită Și ne plâng pe fiecare Am ajuns și triști și goi Melancolici ca o stanță Dă-ne Doamne, drept la ploi Ca la ultima instanță Am ajuns de tot bicisnici Că ne pierde rătăcirea Dacă nu Te-duri Tu, nici Nouă nu ne-ajută firea Milă pentru noi; țărâna Trage-n jos la ce-i al ei Și nu luăm cu anasâna Zborul de la porumbei Ploaie molcomă și caldă Plânge
PLÂNGE DOMNUL PENTRU NOI de ION UNTARU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355587_a_356916]
-
de moară sau în nisipul fin de sub talpa gândului? Unde ne mai ascundem trupurile însetate de atingeri blânde, de iubire curată când între noi și noi, între vis și realitate se aștern plase imense de păianjen țesute din jocuri mărunte, bicisnic construite pe tăvi ruginite având formele acoperite cu un strat de aur fals? Timpul înțelegerii ne răstoarnă clepsidrele de piatră iar cristalele devin drumuri fără capăt într-o sferă atinsă cu teamă de mireanul din noi. Nu mai vrem să
MUŞCĂTURA VORBEI NEROSTITE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360019_a_361348]
-
exorcist, Acel care alungă răul Din cel pătruns de anticrist, Ce-ar fi, chiar eu să fiu eroul? Să fiu acel ce mută stânca, De-i stă în cale vreunui bine... Dar, vai, ce palidă mi-i brânca Și ce bicisnic sunt în sine! Și totuși e în noi arvuna - Un grăuncior de Dumnezeu - Ce poate risipi furtuna Adusă-n om de vreun Boreu. Ce-ar fi, în mine-adânc să sap ... Citește mai mult Cu mâna streașină pe frunte,Scrutez, prin
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
fiu un exorcist,Acel care alungă răulDin cel pătruns de anticrist,Ce-ar fi, chiar eu să fiu eroul?Să fiu acel ce mută stânca,De-i stă în cale vreunui bine...Dar, vai, ce palidă mi-i brâncași ce bicisnic sunt în sine!Și totuși e în noi arvuna -Un grăuncior de Dumnezeu -Ce poate risipi furtunaAdusă-n om de vreun Boreu.Ce-ar fi, în mine-adânc să sap... XXX. GHIOCELUL DIN BUCLELE ÎNVĂȚĂTOAREI, de Gheorghe Pârlea , publicat în Ediția
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]