1,076 matches
-
bărbați - 150-170 lei. ( M. D. M.) depozite S.C. „Gilacom” S.R.L. vinde en gros, prin intermediul depozitului propriu situat în incinta Complexu-lui Comercial „Euro1”, strada Divizia IX Cavalerie nr. 68, stand G1, telefon 0722 654 610, următoarele produse (prețurile includ T.V.A.): bidoane - 65,50 lei/200 l, - 54 lei/150 l, - 13 lei/58 l, - 11 lei/40 l, - 6,50 lei/20 l, - 5 lei/10 l, anvelope pentru bicicletă 28x 1/2 - 11 lei, 28×3/4 - 12,50 lei
Agenda2006-10-06-comert () [Corola-journal/Journalistic/284819_a_286148]
-
cetate a Cladovei - Valea Cladovei - Valea Jerbelova - Dealul Minișului - sub Vârful Capra - Ghioroc (în lungime totală de aproximativ 14 km). Cheltuielile de transport se vor ridica la 5,50 de lei (55 000 de lei vechi). Participanții vor veni cu bidon cu apă și săniuțe sau schiuri. ( I. B.) Turismul de... shopping Potrivit statisticilor Patronatului Național al Agențiilor de Turism, anul trecut, bucureștenii s-au situat în fruntea topului „plimbăreților“ în străinătate, cumulând 37% din totalul excursiilor peste granițele țării. Turismul
Agenda2006-03-06-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284656_a_285985]
-
creasta Conopului - Conop (în lungime totală de aproximativ 16 kilometri). Cei care se întorc în Arad a doua zi se vor caza la cabana Debelagora (de reținut că locurile sunt limitate). Excursioniștii își vor aduce saci de dormit, lanterne, lumânări, bidon pentru apă, săniuțe, schiuri. Cheltuielile de transport și cazare se ridică la 15,30 lei (153 000 de lei vechi). Pentru înscrieri și relații, cei interesați îl vor contacta pe conducătorul grupului, dl Kovacs Emeric - Matu (telefon 0727-346209). ( I. B.
Agenda2006-04-06-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284682_a_286011]
-
cel de la ora 19. 36; cheltuielile acestora (transport plus intrarea la ștrand) se vor ridica la 9,30 de lei. În caz de ploaie, se poate sta sub umbrelă în bazinul cu apă termală. Excursioniștilor li se recomandă să aducă bidon cu apă, umbrele, minge, costum de baie. ( I. B.) Vacanță la cort Un număr de 39 de campinguri românești au fost incluse în ghidul de promovare internațional - „Kosmos Campingwijzer”. Prețul unei nopți de cazare într-un camping oscilează între 16
Agenda2006-33-06-01-turistica () [Corola-journal/Journalistic/285134_a_286463]
-
cap, adică DA, CURVO, VREAU, iar ea s-a dus în spate, poc-poc-poc, pe tocurile înalte, și a venit cu un pahar din plastic alb, plin cu apă. Rece. Poate că are acolo, în spate, un aparat din acela cu bidon înfipt în vârf care îți dă apă rece sau caldă, după ce apeși pe o clapetă, în funcție de preferințe, sau poate că a luat apă direct de la chiuvetă. Am băut-o pe toată, mi-a și curs pe la bărbie și a picurat
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
săptămâna trecută. Poate treci și dumneata pe la ea, cu o vorbă bună. Da, am să trec. Ziua bună! Iaca, venise momentul țuicii rămase de la baba Floarea! Chiar mâine o să mă duc la bătrână. A doua zi dimineață, Petre luă un bidon cu țuică și o întrebă pe Ana dacă vrea să-l însoțească în sat. Sigur! Îl luară și pe Toni cu ei. Merseră pe drum tăcuți până ajunseră la o casă, îngrijită, dar mică. Ce-i aici, întrebă Ana? Aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
cumpărat-o. Cum tată, așa arăta casa? Asta-i o cocioabă, ori tu ai făcut acolo o vilă. Da, draga mea, așa e. Hai să intrăm. Înăuntru o găsi pe baba Floarea, cum i se spunea prin sat. Îi dădu bidonul, la vederea căruia începură ai sclipi ochii. Sporovăiră un timp de una, de alta, o întrebă de sănătate... Îi povesti bătrânei cum a căzut în budană și baba râdea de se prăpădea. Babă Floareo, cum de te-a dus gândul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
așează-n ferestre/ plăpumi azurii peste care/ cresc norii pernelor albe.// Frizerii stau în stradă plictisiți / încă înainte de începerea zilei, / ar spune ceva dar preferă / să privească amorașii de piatră.// Căruțele cîntă din osii uscate/ și ajung în piață cu bidoane de lapte, / altele caută judecătoria de ocol / unde țăranii coboară / și intră în curte cu biciul în mînă. Lîngă monumentul cu vultur / apar funcționarii lins pieptănați, / dispar în misterioasele coridoare / împodobite cu genți și avize" (Reședință de plasă).Un aer
Retrospectivă Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8863_a_10188]
-
mașină și o rezemă în dreapta; de ușă. Mergea spre Săuca. În dreptul dispensarului opri. O luă în brațe și o duse înăuntru. Pe scări întâlni o femeie. - Dumneata nu vezi că a murit? întrebă ea. (...) Împrospătă rezervorul cu benzină și lăsă bidonul în drum. Mergea foarte repede, căutând să ajungă cât de curând la un loc, o bucățică oricât de mică de pământ unde totul mai putea fi puțin neadevărat, petrecut în treacăt. Capacele bidoanelor săriră și în urma mașinii rămâneau dâre de
Esența vieții by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8959_a_10284]
-
ea. (...) Împrospătă rezervorul cu benzină și lăsă bidonul în drum. Mergea foarte repede, căutând să ajungă cât de curând la un loc, o bucățică oricât de mică de pământ unde totul mai putea fi puțin neadevărat, petrecut în treacăt. Capacele bidoanelor săriră și în urma mașinii rămâneau dâre de lapte. Merse mult, fără să știe cât, până ajunse la un mal. Văzu în fața lui o apă, dar nu văzu că e mare și nu știa că e Dunărea. Nu opri; își spuse
Esența vieții by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8959_a_10284]
-
venitul său anual, care este starea averii sale. Stabilise cu respectiva doamnă o relație de intimitate cuviincioasă și se asigurase că amândoi gândeau la fel probleme de politică, religie și viață de familie. Acum își vedea imaginea reflectată într-un bidon: un bărbat cu un șervet de bucătărie în mână. N-avea bani, n-avea avere și nu știa nimic despre femeia din fața lui în afară de chemarea oarbă a inimii și a trupului, de blândețea nesfârșită și de dorința intensă de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
-n palmă. La vreo trei sute de metri înainte, pe șosea, se găsește o răscruce. „Crâșma din drum”. Locul este marcat de o fântână. Ordinul colonelului a sunat clar: „Până nu se luminează de ziuă, mergeți să beți apă și umpleți bidoanele. Aveți la dispoziție jumătate de ceas. Executarea!” Orice deplasare pe timp de zi era aproape imposibilă. Terenul îi ca o farfurie. Nici un pai după care să te adăpostești. Doar șanțul șoselei și gârlele paralele ce duc spre pădurea unde era
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
curaj să evadezi, Costăchele?” Decât aici. Mai bine mor... Dar liber.” - am răspuns eu. Din acea zi nu vorbeam altceva decât de evadare. Încetîncet, am făcut rost de niște încălțări mai bune, de câte o buleandră mai întreagă, de un bidon cazon și o cutie de conserve goală... Într-o zi... pe la prânzul cel mare, eram deja departe de lagăr. Undeva în inima pădurii... Am plecat de dimineață, pentru că până seara conducerea lagărului nu avea cum să afle de dispariția noastră
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
auzit clipocit de apă. Pentru noi era mană cerească... Un pârâiaș nu mai lat de două palme ne tăia calea. Pentru noi însă nici Dunărea nu era mai lată! Ne am ostoit setea. Ne-am răcorit fața și am umplut bidonul cu apă. Ne-am scos încălțările și am pornit pe firul apei la vale. Nu ne atingeam nici de un pai. După câțiva kilometri, am ieșit la mal, prinzându-ne de crengile unei răchiți. Am sărit cât mai departe am
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
terminat apa, Ano! Imposibil de stat la prășit fără apă. Trebuia să găsesc o rezolvare. După ce au mai băut un păhărel și-au continuat poveștile. Îi spunea cumnatei sale cum a chemat-o pe fiică-sa, i-a pus un bidon În brațe și a trimis-o sus pe deal, unde era o fântână. A trecut o oră, două, trei ore, și netoata de fiică sa tot nu mai venea. Soarele ardea din ce În ce mai tare și, după borșul de fasole și brânza
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
vești. De altfel, nici n avea cui să-i spună. Cel mai mult o îmbolnăvea gândul privitor la cele ce vor urma după ieșirea din maternitate. Plină de o durere neexprimată, își privi din nou soțul, care arăta ca un bidon turtit. - Nu te-am văzut demult în starea asta! Și lipsindu-se de cuvinte, Olga îi făcea semne disperate cu mâna să părăsească mai repede incinta. Era cuprinsă de o firească stânjenire pe care încerca să o justifice celor prezente
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
celălalt portar trăgând atâtea ponoase de pe urma lor. Orice s-ar fi zis, nea Petrică era băiat deștept și cel puțin la fel de descurcăreț ca și colegul lui. Apoi se îndreptă tacticos către cămăruța unde era depozitat insecticidul-bază și se holbă la bidoanele albe, conținând o soluție incoloră. Unul dintre recipiente fusese golit pe jumătate. Adică din el se evaporaseră zece litri fix. Petrică se încruntă. Știa el mai bine decât orice profesor universitar de fizica fluidelor cum se produsese acest fenomen. Înjură
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
burduhănoasă din vinilin adică piele ecologică, pe înțelesul tuturor generațiilor pe care o strecură strategic în spatele tomberoanelor încă pline. Ostenit, mai trase o dușcă zdravănă din "Romulus" și umplu o căldare cu apă, căldare pe care o deșertă frumușel în bidoanele cu insecticid lipsă. Închise încetișor ușa de la micul depozit și, în cel mult un sfert de oră, aproape că isprăvi cu vodca, păstrându-și o ultimă înghițitură după ce va fi mâncat. Rumen de acum în obraji, se așeză gospodărește la
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
ostenitul domn Petrică. Din prima țâșniră câțiva gândaci care se aburcau rapid spre clanța ușii de la micul depozit. Legară o sfoară de ea, iar restul trupei se opinti să o deschidă. Reușiră destul de rapid. Alți gândaci începură să dea ocol bidoanelor, înfășurându-le pe fiecare în câte un laț, la bază. Masa trupei începu să tragă de primul și lațul se strânse în jurul recipientului. Desfăcură sfoara în fâșii, astfel încât de ea să se prindă cât mai mulți. Apoi începură din nou
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
un laț, la bază. Masa trupei începu să tragă de primul și lațul se strânse în jurul recipientului. Desfăcură sfoara în fâșii, astfel încât de ea să se prindă cât mai mulți. Apoi începură din nou să tragă înspre canalul din curte. Bidonul se urnea încet, încet, cu câțiva centimetri la fiecare opintire coordonată de șeful de trupă. În timpul acesta, cealaltă falangă se ocupa de portar, legându-l cât mai bine. Omul n-avea nici cea mai mică apăsare, sforăind în continuare fără
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
sforăind în continuare fără grijă. În zece minute era fedeleș, ca un jambon pregătit pentru afumătoare. Pe dumnealui însă nu-l aștepta vreo chestie asemănătoare. Era doar o măsură simplă și înțeleaptă de precauție. După un sfert de ceas, primul bidon ajunsese deja la buza canalului, iar al doilea era cam pe la jumătatea drumului. O jumătate de oră mai târziu, sub comanda fermă a lui Dorinel, pe care-l înaintasem la comanda trupelor ce se ocupau de insecticid, toate cele patru
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
ori, apoi își trase zgomotos nasul, mârâind: Acu' poate și răcesc..." Intră în odaie și aprinse becul ce lumina cât de cât curtea interioară. Aruncă o privire asiguratorie în jur, pregătindu-se să se culce din nou. Abia atunci zări bidoanele răsturnate lângă canal. Înlemni cu ochii holbați la ele. Când își mai reveni cât de cât spuse înspăimântat: "Am rupt-o-n fericire! Să-nlemnesc, dă n-am rupt-o". Porni cu pași nu tocmai siguri spre canal și privi
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
a portarilor, șmecherită de nea Vasile direct din camion, atunci când sosiseră rechizitele și consumabilele. Oricum, căldările din zestrea P.S.I.-ului aveau fundul mâncat de rugină și, deși erau numărate la fiecare inventar, nu erau câtuși de puțin utilizabile. După ce umplu bidoanele, Petrică le mirosi pe fiecare în parte. O făcu temeinic și părea destul de mulțumit. Abia după ce le duse frumușel în cămăruța ce slujea drept depozit, își aminti suduind și de cele două sticle de insecticid dosite în spate, după tomberoane
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
coana Sofica. Acest mic accident declanșă în mintea lui un șir de asociații. De la căldări, gândul îl duse pe neașteptate, fiindcă evenimentele din noaptea trecută parcă i se șterseseră până atunci din amintire, la apa pe care o turnase în bidoanele răsturnate în buza canalului. Iar de aici, traiectoria imaginilor mentale se opri la insecticid. Nu la cel vărsat, de care în momentul acela nu-i păsa în niciun fel, ci la cel uitat în sticlele împrumutate de la nea Vasile, dosite
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
ani de zile, foarte bine, ca pe un șlagăr ascultat la nesfârșit. Strigau scandând: Bos-ta-nii! Bosta - nii. Titi care regizase inclusiv refuzul bine de tot, luat cu asalt, face o piruetă a răzgândire treptată, aproape teatral și, cu o față de bidon turtit, se învoiește: Dacă promiteți că nu râdeți de mine...îngădui. Hai. Mă învoiesc. Nu râdem! - strigă tot barul în cor. Până și barmanul, știind ce urmează, uită să servească clienții însetați și ascultă cu luare aminte. Titi este gata
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]