976 matches
-
de arhitectură realizate cu sprijinul Muzeului Banatului: Bienala de Arhitectură BAB 2004 și Arhitectura spaniolă ce va fi deschisă până în 18 februarie, în sălile Muzeului de Artă de pe strada Fl. Mercy nr. 1. După cum a precizat arh. Marius Miclăuș, Salonul Bienalei BAB 2004 „reunește cele mai reprezentative 109 proiecte de arhitectură din România, realizate în ultimii doi ani pe secțiuni: arhitectură, amenajări interioare și design, în vreme ce expoziția de arhitectură spaniolă pune în lumină geniul tinerei generații de arhitecți, văzuți și prin
Agenda2005-07-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283379_a_284708]
-
De aceea, din crâmpeie de informație, din lecturi aduse în grup se putea, de-abia, reconstitui o conectare la pulsul lumii din afara României. Momentele de vârf ale grupului 111 le-au constituit invitarea, cu expoziție, la București și apoi la Bienala de artă constructivă de la Nürnberg (Germania, 1969). Doar că bienala a dus și la destrămarea grupului. Cotoșman a rămas în Germania, apoi a emigrat în S.U.A. Lucrările acelei perioade au început să se distrugă. Interesul pentru constructivismul românesc se dovedește
Agenda2004-37-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282858_a_284187]
-
grup se putea, de-abia, reconstitui o conectare la pulsul lumii din afara României. Momentele de vârf ale grupului 111 le-au constituit invitarea, cu expoziție, la București și apoi la Bienala de artă constructivă de la Nürnberg (Germania, 1969). Doar că bienala a dus și la destrămarea grupului. Cotoșman a rămas în Germania, apoi a emigrat în S.U.A. Lucrările acelei perioade au început să se distrugă. Interesul pentru constructivismul românesc se dovedește a fi modest. Acum câțiva ani, Paul Neagu (pe care
Agenda2004-37-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282858_a_284187]
-
rândul său, devenind dintr-un simplu anunț o artă autentic poloneză. Astfel, în 1966 era inaugurat la Varșovia primul Muzeu al Afișului din lume, ca secție a Muzeului Național din Varșovia, pentru ca doi ani mai târziu să fie organizată prima Bienală Internațională a Afișului. W. Sadowski, M. Wasilewski, M. Nowinski, A. Pagowski și J. Zielinski sunt doar câteva dintre numele importante ale școlii poloneze de afiș, reprezentate în expoziție“, se arată în prezentarea evenimentului. Publicul va putea admira creații dedicate filmelor
Agenda2004-49-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283118_a_284447]
-
Pavel Șușară Participarea românească la Bienala de la Veneția s-a stabilit, de această dată, așa cum se cunoaște deja, prin organizarea unui concurs de proiecte. Doi tineri critici de artă, Judit Angel de la Muzeul de Artă din Arad și Horia Avram din București au cîștigat concursul de
Bienala de la Venetia (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17787_a_19112]
-
concurs de proiecte. Doi tineri critici de artă, Judit Angel de la Muzeul de Artă din Arad și Horia Avram din București au cîștigat concursul de proiecte organizat de Ministerul Culturii pentru prima oara în întreaga istorie a participărilor noastre la Bienala. Proiectul lui Judit Angel și al secundei sale, Aurora Dediu, propus pentru pavilonul României din Giardini Publici, s-a sprijinit pe două elemente; pe o expoziție de fotografie alb/negru a Grupului subREAL, compus din Călin Dan și Joszef Kiraly
Bienala de la Venetia (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17787_a_19112]
-
de obișnuințe, dar oricum inevitabil și cu finalizare obligatorie. Odată depășit acest obstacol, după programe prelungite, uneori chiar nocturne, expozițiile au șters toate urmele și au împins în preistorie aceste momentele de disconfort. Ele pot fi vizitate pe toată durata Bienalei în condiții absolut civilizate, în spații amenajate corespunzător, vopsite proaspăt și vindecate, cel putin deocamdată, de semnele evidente ale impactului cu timpul. Ambele expoziții, atît cea de la pavilion cît și cea de la Institut, au ca prim element de definiție calitatea
Bienala de la Venetia (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17787_a_19112]
-
Pavel Șușară Pe data de 12 iunie s-a deschis oficial cea de-a 48 - a ediție a Bienalei de Artă Contemporană de la Veneția. Oficiali ai guvernului italian, reprezentanți ai Veneției, în frunte cu primarul Massimo Cacciari, organizatorii direcți ai expoziției și sute de artiști, curatori, colecționări și ziariști au participat, în pavilionul central al complexului expozițional Giardini di
Bienala de la Venetia (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17804_a_19129]
-
cel care a conceput acesta expoziție și care, pînă la urmă, își poate revendică în mod legitim performanțele ei (sau asumă eșecurile) este Harold Szeeman. Fără a i se stabili o tematica anume, cea de-a 48-a ediție a Bienalei este, într-o bună măsură, un test de funcționare a ideii de libertate. Pe de o parte, în deplină libertate s-au constituit pavilioanele naționale, iar, pe de altă parte, tot fără vreo limitare s-a constituit expoziția concepută direct
Bienala de la Venetia (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17804_a_19129]
-
tot fără vreo limitare s-a constituit expoziția concepută direct de Harold Szeeman, al cărei nume, dAPERTutto, construit, prin aglutinare, pe un joc de cuvinte, ar însemna APERTO pentru toți, adică o deschidere completă și definitivă. În spațiul consacrat al Bienalei, în Giardini di Castello, sînt organizate cele treizeci și unu de pavilioane naționale, mai putin cel al Italiei care a fost amenajat tot sub copertina dAPERTutto, iar, pentru prima oară, cîteva expoziții naționale și cel mai consistent segment dAPERTutto au
Bienala de la Venetia (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17804_a_19129]
-
o neobosita reconstrucție, vin țările tinere, care și-au redobîndit recent dreptul la geografie, la istorie, la identitate și la expresie: Armenia, Croația, Georgia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovenia. Neavînd un loc în lumea ,,așezată" din Giardini, ele au extins geografia Bienalei, așa cum au extins-o și pe aceea a lumii, catre spațiul venețian propriu-zis și către spații neconvenționale care trăiesc la limita realului cu metaforă și cu proiecția imaginara. O prezență specială, nu lipsită de un patetism trist, a avut-o
Bienala de la Venetia (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17804_a_19129]
-
imaginara. O prezență specială, nu lipsită de un patetism trist, a avut-o Macedonia, ai cărei artiști, fără pavilion și fără un loc marcat, s-au manifestat în aer liber prin abordarea nemijlocita a vizitatorilor și prin distribuirea cataloagelor proprii. Bienala de astăzi exprimă, așadar, o altă lume decît cea de ieri și, probabil, una sensibil diferită față de cea de mîine. Însă pe lîngă faptul că o expozitie cum este cea de la Veneția constituie un fel de control periodic al spiritului
Bienala de la Venetia (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17804_a_19129]
-
în consecință; selecția artiștilor chinezi și tratamentul lor mai mult decît curtenitor reprezintă, de fapt, încurajarea directă a europenizării / americanizării, a ieșirii lor din patternul specific, din paradigmele consacrate ale Extremului Orient. Harold Szeeman a construit, prin această ediție a Bienalei, o lume ideală, o civilizație fără clivaje și fără disfuncții de comunicare, însă o lume pe care o unifica mai degrabă traumă, frustrarea, lupta cu memoria și cu agresiunea cotidianului, precum și o anumita naivitate de a trăi reactiv, în imediat
Bienala de la Venetia (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17804_a_19129]
-
protejeze de neliniștile ei corozive. Nefiindu-i de ajuns confortul cotidian, universul mediatic și ceilalți factori de civilizație, orașul dogilor și-a creat, în spațiul său global, dar excentric față de nucleul istoric și legendar, o adevărată cetate a artei contemporane: Bienala de la Veneția. Prin această sinteză a lumii de astăzi, prin acest bogat inventar al gîndirii complet eliberate de convenții și al spiritului mereu în avangardă, Veneția și-a confirmat anvergură participării sale la contemporaneitate, dar a făcut-o în depline
Drumul spre Venetia by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17878_a_19203]
-
timpului, de o fidelitate profundă față de valorile sale istorice, majestuoasă că un vestigiu și convingătoare că însăși procesualitatea vieții. Cum memoria coordonează de multe ori actele prezentului și cum legendă fertilizează adesea cotidianul, prin asociație, dar și prin complexitatea proiectului, Bienala de la Veneția și-a dobîndit, în timp scurt, o putere de fascinație comparabilă cu a Veneției însăși. Tot ceea ce artă contemporană are mai important, ca tendințe, estetici, programe și realizări propriu-zise, unele deja muzeificate, altele în plin exercițiu de persuasiune
Drumul spre Venetia by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17878_a_19203]
-
unor culturi definite, ai unor istorii, geografii sau, pur și simplu, ai unor țări, artiștii visează Veneția și ca pe o dovadă a recunoașterii dar și ca pe un instrument al consacrării. Din această pricina, în preajma fiecărei noi ediții a Bienalei... în România spiritele se încing, artiștii și criticii se înfierbînta și ei, iar Ministerul Culturii și Uniunea Artiștilor Plastici se mobilizează în consecință. Dacă pînă acum artiștii importanți puteau visa la Veneția cu o oarecare speranța, criticii aveau doar posibilitatea
Drumul spre Venetia by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17878_a_19203]
-
comisarul unic și permanent al expozițiilor românești la Veneția este cunoscutul critic de artă Dan Hăulică, actualmente ambasadorul României la UNESCO. Folosindu-se de autoritatea lui dobîndită de-a lungul anilor în viața culturală românească, opțiunile sale în ceea ce privește participarea la Bienala... au fost însușite întotdeauna, fără prea multe rezerve, atît de către Ministerul Culturii cît și de către Uniunea Artiștilor Plastici. Dacă la ultimele ediții el a mai fost secondat de Coriolan Babeți sau de Adrian Guta, acest fapt nu a schimbat în
Drumul spre Venetia by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17878_a_19203]
-
fapt nu a schimbat în nici un fel fondul problemei; participarea s-a stabilit la fel, prin nominalizări directe, fără alternative și fără vreo schimbare vizibilă în ceea ce privește concepția și strategiile participării. Pentru prima oară, în întreaga istorie a relațiilor românești cu Bienala de la Veneția, pentru actuala ediție, care se va deschide în luna iunie, metoda de selecționare s-a modificat radical. Direcția Arte Vizuale a Ministerului Culturii, condusă de ceramista Simona Tănăsescu, a organizat un concurs de proiecte și a deschis, astfel
Drumul spre Venetia by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17878_a_19203]
-
pentru politica culturală oficială. În 1969 e nevoit "să se transfere" în Occident și să ceară azil politic. În prezent trăiește la Gallese, provincia Viterbo, în Italia. Din 1969 expune în Italia și în străinătate; invitat de două ori la Bienala din Veneția; statul italian îi organizează expoziții personale de mare amploare: la Parma (Palazzo della Pilotta - 1975), Viterbo (Palazzo dei Priori - 1977), Romă (Calcografia Nazionale - 1980) etc. E invitat să expună la Quadriennale Nazionale din Romă (expoziția "Artiști stranieri operanți
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
plastice nejustificate. P.S. Aflu din Nr. 9-10 /l999 al revistei Contrapunct (pag. 37, textul Reporteri fără frontiere, semnat de Dan Perjovschi) de o anume ,,îngrijorare" pe care mi-aș fi exprimat-o, în România literară, privind internaționalizarea limbajelor artistice în cadrul Bienalei de la Veneția. Cum o asemenea îngrijorare conține, după cum denotă contextul, un aprioric mauvais goût și dovedește o flagrantă priponire sub orizonturi estetice mumificate, mă grăbesc să fac cîteva precizări: mai întîi, recunosc explicit că sînt îngrijorat. ansa nu internaționalizarea limbajelor
Un om de bronz: Iuliu Maniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17502_a_18827]
-
obține pașaport. Deocamdată se apropie de compoziție și, în 1966, i se cîntă, cu real succes, cantata La moartea lui Ștefan cel Mare, difuzată la Radio France în 1967. În 1966 norocul îi surîde, căpătînd delegație de a participa la Bienala de la Veneția, unde pictură lui Victor Brauner e expusă, într-o sală specială, în pavilionul francez. Corespondență trimisă Lenei de la Veneția are un aer halucinant, deținutul de pînă mai ieri nerealizînd noua situație în care se află ("Doamne, o fi
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
Peggy Guggenheim, factotum în lumea artiștilor plastici, pe care o cucerește prin farmecul firescului sau, la acestă contribuind și faima picturii lui Victor Brauner, care "doar acum personalitatea lui artisitcă începe să fie recunoscută cum trebuie". E invitat la concertele bienalei muzicale și afla că, în țară, i s-a cîntat melodia la Radio. Cunoaște, aici, la Veneția, multă lume aleasă, inclusiv pe celebrul regizor italian Rossellini. Este satisfăcut că "am întîlnit ăcremaă artistică". Dar el, neputînd obține o viză pentru
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
din cartierul Drumul Taberei. În 1967, Jacques Lassaigne are posibilitatea să-și ajute prietenul la care ținea mult. Prin poziția înaltă în lumea artelor pe care o ocupă face ca Harry Brauner să fie numit membru al juriului internațional al Bienalei muzicale de la Paris. Cu o astfel de invitație oficială, H. Brauner capătă pașaport pentru Paris. Urmează alt ciclu de corespondență trimisă acasă Lenei Constante. Cu șarmul său natural, cucerește, acolo, nu numai pe coparticipantii din juriu, dar, în general, mediul
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
nevoia de „succes” definit nu pe criterii estetice și educative ci în funcție de numărul de vizitatori - este o misiune cu multe momente dificile. La 65 de ani, Isa Genzken este un nume puțin cunoscut publicului larg deși a reprezentat Germania la Bienala de la Veneția în 2007 și a expus de multiple ori la „Documenta” din Kassel, cel mai important punct de întâlnire al variilor tendințe în arta plastică contemporană. Acum, MoMA, împreună cu muzeele din Dallas și Chicago, îi dedică o retrospectivă majoră
Evenimente la MoMA by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/2508_a_3833]
-
Ierunca au uitat-o, așa întîmplîndu-se de fiecare dată cînd o persoană spunea că Manolescu avea nevoie de o ediție Baudelaire, i-o chiar trimiteau. Emoționant e evocată vizita la Veneția, apoi la Paris, a lui Harry Brauner, venit la Bienala de la Veneția în 1966, la doi ani după eliberarea sa din închisoare (12 ani) în calitate de coparticipant (împreună cu soția sa Lena Constante) în lotul procesului Pătrășcanu. Locuiau, tustrei, în aceeași pensiune. Harry Brauner �ne îmbrățișa, lăcrima, rîdea, ne mulțumea. Se difuzase
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]