7,814 matches
-
Anume, acela de a scrie "o carte, una singură, despre toată lumea, pe care s-o ia în brațe, să facă dragoste cu ea: cu furie, cu disperare" - pag. 9. În fața acestei necesități, autorul explică: "Am plecat la drum să cuprind biata condiție umană (...) și-am sfârșit prin a-mi contura propriul chip." - pag. 11. După ce își prezintă ambițiosul proiect în fața colegilor ziariști, la Vama Veche, pe un sul de hârtie igienică, autorul are o revelație: proiectul nu va interesa pe nici un
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]
-
elimina etimologismul, a suprima ideea latinității și a pregăti - se pare - scrierea românească fonetică pentru o trecere fără dureri... la alfabetul chirilic! În culise (sau deasupra), un mare "păpușar", închipuit istoric, Mihail Roller, polemiza, în paginile revistei Contemporanul, cu un biet tînăr asistent universitar numit Boris Cazacu, care își permitea să afirme că româna nu e o limbă slavă căreia să i se potrivească alfabetul chirilic! Incultura și ideologia pro-sovietică ascunsă sub numele de "comunism" considera de multă vreme - este drept
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
De aceea credem că discuțiile (repetate cu emfază, demonstrativ enunțate, politizate) privind ortografia limbii române - care rămîne o serioasă problemă de cultură - sînt zadarnice 2). Precum este, probabil, inutilă și intervenția noastră de față. P.S. În ceea ce privește dezbaterile actuale parlamentare privind biata noastră limbă a culturii, ce putem spune? Ele amintesc de Aron Pumnul, care propunea de-gît-legău în loc de cravată, cuvîntămînt în loc de poetică, stelămînt în loc de astronomie, limbămînt în loc de etimologie, scriemînt în loc de ortografie, rostemînt în loc de prozodie, numerămînt în loc de aritmetică sau descriemîntul pămîntului în loc de geografie
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
regîndesc totul în alt fel, de aceea cred că seria începută acum va avea 10-15 volume". Următoarele două cărți vor fi consacrate locurilor paradisiace și infernurilor sordide, apoi va scrie despre anotimpuri și vîrste. "Eu cred că istoria e o biată construcție orientată în timp, pentru a da siguranță oamenilor. De fapt, timpul nu e orientat, el rupe. E sfîșietor. Ca viețile noastre rupte în două - viața intrauterină și cea atmosferică, între care nu se poate face o sinteză. Există cronologie
Premiile toamnei franceze by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14611_a_15936]
-
Le-au pus hățurile în mână, i-au urcat pe capră, însă n-au catadicsit să atașeze și caleașca. Aceasta, împinsă în porumbiște, a fost lăsată pe seama echipelor specializate în devastarea sistematică: în patru-cinci ani, n-au mai rămas din biata căruță economică decât niscaiva cuie ruginite ( acelea pe care le invoca într-un discurs memorabil Petrică Roman.) Simultan, au fost infiltrate prin șantaj, amenințare sau cumpărare televiziunile, institutele de sondare a opiniei publice, societatea civilă, presa și, evident, partidele. În
Îngerii de rigips by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14028_a_15353]
-
frămîntă alături" ( voi povesti în cer). Simțindu-se "singur pe crucea asta de pămînt" ( trăiesc pe o insulă) sau trăitor "pe o insulă înconjurată de înjurături precise" ( ibidem), circumscris de "anotimpul peste care plutește suverană scîrba" ( un acoperiș deasupra capului), "biet viețaș strivit de dogma cu cotor auriu/ care ne ține loc de viață" ( ibidem), Nicolae Coande descinde fără complexe în bolgia fiziologiei. Această infrastructură a făpturii apare, firește, dereglată, supusă unui tir polemic, demontată și recompusă conform impulsurilor unui imaginar
Șansa "biografismului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14037_a_15362]
-
nu face nimic pentru cauza românească, fiecare funcționar, de la subsecretarul de stat pînă la ultimul salariat, tînjind în secret să fie trimis în aceste comunități nu pentru a afla doleanțele și necazurile românilor americani, ci pentru a petrece, pe banii bieților contribuabili din țară, care abia își duc zilele, cîteva zile în America, într-o călătorie de plăcere". Iată cum tribulațiile noastre ale celor din țară se leagă de cele ale românilor ajunși în Lumea Nouă, care se vede că trebuie
Românii din Lumea Nouă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14059_a_15384]
-
un șir de nenorociri: copiii îi mor, toți, sub dărîmăturile casei în care se ospețeau, focul și hoții îl lasă fără turme și herghelii. Domnul a dat, Domnul a luat. Fie numele Domnului binecuvîntat." Aceste vorbe se auzeau din gura bietului Iov și niciodată ocară sau lepădare. Mai mult, Iov se îmbolnăvește rău. A șasea plagă a Egiptului, o boală asemănătoare cu lepra, termenul grecesc desemnînd o explozie de inflamații purulente și dureroase pe toată suprafața corpului, îl chinuie cumplit. În afara
În mijlocul cenușii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14090_a_15415]
-
fără să mai aibă întrevederi video sau audio cu Petrișor, care, oricum, știe incomparabil mai puțin decît noi care ne beam cafeaua în fața televizorului și butonam comanda la infinit? Curajul lipsit de cel mai elementar profesionalism e totdeauna puțintel comic. Bietul băiat!, îți venea să exclami, uitîndu-te la Petrișor cum dă din umeri și nu prea știe ce să răspundă la întrebările venite din studio. Îndefinitiv, ce să ne fi spus? Cît de groaznic e un bombardament modern (vorba lui Rumsfeld
Prea mici pentru un război atît de mare by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14096_a_15421]
-
că aveam instrucțiuni s-o desenez vlăguită în pat, foarte palidă și inspirînd fumul toxic care ieșea din coșul uzinei. - Și cu cercăne mari și cu fața suptă și ca o sperietoare! " m-a întrerupt ea, îmbufnată din nou. O biată tuberculoasă, gata să dea ortul popii. Ei bine, nu! - Nu-i vorba de asta " i-am zis ca s-o încurajez. Pari deja aproape vindecată. Ce mai, arăți foarte bine. Dar căpitanul vrea ca în desen să apari cu totul
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
mai contează un nume istoric!"... În epoca "ne vindem țara", doamna doctor îi spune, în trecere, ca un fapt divers, fostului soț, că "vor să ne scoată de la catedră, pentru că am îngrijit nomenclaturiști; eu le-am îngrijit vederea, nu vederile!"... Biata doamnă doctor! Tocmai ea, după ce că e o aristocrată autentică, să devină și o victimă a noului regim? Fără a citi, cîtuși de puțin, filmul, prin grila "realismului socialist", senzația globală e aceea că el combină, cu perfidie estetică, jumătăți de
Dumnezeu e mare, ele sînt mititele by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14120_a_15445]
-
al valorilor, existența se desemnifică, se devalorizează. Ca urmare se instituie o lume exclusiv obiectuală, o lume moartă ce nu se poate decît înregistra mecanic pe sine, sugerînd o conștiință care tinde și ea spre reificare ("nu ești decît un biet obiect inoperant" - Scrin), aidoma unei oglinzi: "flacoane cu otravă albastră/ bere acră/ o felie de pîine cu unt// mic dejun în iarbă/ fursecuri/ totul fără miros/ nările îngerului dorm pe o mireasmă/ putredă (...) în spațiul degradat al obsesiei/ nu mă
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
de altfel François Mauriac, într-o gasconadă celebră, spunea că va refuza să citească teza sartriană absconsă din L'Etre et le Néant, chiar și sub amenințarea revolverului. François Mauriac asculta apelul lui Flaubert, venit din cealaltă lume. Fără îndoială biata mea Bovary suferă și plânge în acest moment în douăzeci de sate din Franța". Aceasta este adevărata libertate a romancierului, o libertate de dragoste, așa credea François Mauriac, și se gândea poate la întrebarea insidioasă pe care Jean Amrouche i-
Cum a asasinat Sartre romanul francez by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/14183_a_15508]
-
valuri și de spume./ Călătorii, vecinătăți de lume/ cu-amiezile mângâietoare, rai.// Dar nu mai știu din care vină-anume/ sfinții-au murit de mult în mine, vai!.../ Și n-am auz să mai ascult alt grai/ decât al meu, al bietei mele hume.// Călătorii, vecinătăți de lume." Charles d'Orléans și-ar fi privit cu mândrie succesorul la tronul rondelului. Pentru scenă, i-ar fi trecut sceptrul, mantia și tristețea exilului... Dinu Ianculescu, Un gând, un chip știut, un vis, un
Pe urmele lui Charles d'Orléans by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14246_a_15571]
-
eseistul își inaugurează considerațiile pornind de la Thomas Mann (paragraf al unei "istorii estetice a Diavolului"): "Diavolul lui Thomas Mann, în Doktor Faustus, propune parodia ca singura posibilitate artistic creatoare în negație ce i-a mai rămas omului în zilele noastre. Biet diavol estet care vorbește ca un profesor, a cărui ironie e încă atît de rafinată! Iată însă parodia devenind nu predicație despre o cultură posibilă, ci descompunerea în sine a întregii culturi, cu zeii, monumentele, construcțiile, crologiile ei. Atunci cînd
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]
-
Cronicar Biata limbă română Speriat, ca noi toți, de prognozele Institutului Român de Seismologie Aplicată, dl Valeca, ministrul Cercetării, a hotărît... Ce credeți? Verificarea prognozelor? Nici vorbă. Desființarea Institutului, în caz de procedare neștiințifică și alarmistă? Nici asta. Dl Valeca a hotărît
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14267_a_15592]
-
Cercetării, a hotărît... Ce credeți? Verificarea prognozelor? Nici vorbă. Desființarea Institutului, în caz de procedare neștiințifică și alarmistă? Nici asta. Dl Valeca a hotărît să se interzică folosirea adjectivelor român și național în titulatura unor instituții care nu le merită. Biata limbă română! Tot ea e de vină. Mă întreb: oare P.N.L. merită să fie partid național? Despre PRM, ce să mai spun? Dar Naționalele din sport? Au ele reprezentativitatea cuvenită? * În CURIERUL ROMÂNESC (nr. 1), editat de Fundația Culturală Română
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14267_a_15592]
-
capodoperă; cunoaștem cazul cu bicicleta furată, sau cazul cu livada de vișini tăiată, sau cazul Hamlet. Dar pînă și cazul Hamlet, încăput pe mîini nepricepute, nu "generează o capodoperă", ci un spanac. Iar titlul corect al proiectului ar fi altul: "Bietul domn Tinu"...
Servicii complete (pentru Sara și Tinu) by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14258_a_15583]
-
că românii au ajuns într-un climat de libertate și iată ce pot face! Există o anumită banalitate și mediocritate a multora dintre cărțile noastre în care până și îndrăzneala mică pare un act eroic când, de fapt, este o biată îndrăzneală. - Cum vă descurcați cu banii? - Foarte greu. Am o pensie de 3 600 000 lei și numai picăturile de ochi pe care trebuie să le cumpăr de două ori pe lună costă mai mult de un milion. Mă mai
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
că se culcase cu Edith de cinci sau șase ori de-a lungul celor douăzeci de ani de când o cunoștea. Culmea ironiei! Am comandat pui din același loc și, cu degetele unsuroase și sosul picurând pe linoleum, am discutat despre biata mea soție strivită. De cinci sau șase ori, din pură prietenie. Puteam oare să rămân undeva la înălțime, pe muntele sfânt al experienței, la mare distanță și să aprob printr-o delicată înclinare a capului meu de chinez mica lor
LEONARD COHEN by Liviu Bleoca () [Corola-journal/Journalistic/14261_a_15586]
-
pur și simplu, mineri este un abuz. Pentru că intervenția lor publică, voluptatea gestului autoritar și bucuria sanguinară îi deposedează de orice rol în convenția socială. Ei decad din toate definițiile acceptate și rămîn simpli agenți ai unei civilizații tribale și bieți figuranți într-o demonstrație grotescă și subumană. Desprins, însă, de fondul său tragic, acest spectacol are o anumită putere de fascinație, chiar dacă ea se manifestă în registrul de jos, în acela al instinctelor. Există în el o forță a gregarității
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
axiomă. Acum, în lumina crepusculară a unei istorii obosite de propria sa vitalitate, autoreflectarea în artă nu este din cale afară de încurajatoare. Seninătatea s-a stins, jubilația este doar un rictus, gestul exemplar s-a preschimbat și el într-un biet eroism al supraviețuirii. Artistul protestează, denunță vehement, se luptă cu materia și cu fantasmele, apoi, vlăguit moral, cade în melancolie. Observă, comentează și transformă eșecul în ceremonial. Fără a-l lega în vreun fel de presentimente sumbre sau de angoase
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
multora dintre noi să fim muribunzi ani întregi: dreptul de vot și injecțiile sunt singurele noastre suporturi. Iar când un copil se naște idiot sau paralitic, e sigur că va avea o viață mai bine organizată decât cea a unui biet om care a avut neșansa să vină pe lume normal constituit. Dar la ce bun să vă amintesc lucruri pe care le cunoașteți așa bine? Aș vrea să vă spun în calitatea mea de candidat care se prezintă astfel în fața
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
găseam cuțitul. Porcul se zbătea și țipa ca prins În menghină. Nu mai auzeam nimic. - Hai, du-l! Du-l tu, că ești bărbat, ce Dumnezeu! - m-a Îndemnat Elena În timp ce mia pus În mână ditamai hangerul. Câteva clipe mai târziu, bietul animal mai grohăia Înfundat. Ghici Îi Înfipsese cuțitul În inimă, Îi tăiase beregata; valuri de sânge țâșneau fierbinți În afară, peste mâna sa. Am tras cu coada ochiului spre Elena. Câteva clipe, și ea Își acoperise cu podul palmelor ochii
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
Că la adăpostul bărbii lui stufoase, ori pe lîngă viguroasa coadă amenajată la ceafă, se va termina definitiv cu socotelile, cu pisălogeala administrativă și cu scandarea zilnică a conturilor bancare. De partea cealaltă a mesei, cu traseele respiratorii vizibil obturate, bietul părinte cîntărește și el situația și se opintește să scoată, din neantul liceului său preistoric (mîntuit, evident, la seral!), toate cunoștințele despre artiști. Și ce adună viitura mîhnirii și a enervării, din mîlul stătut al unei memorii și ea destul de
Artistul și piața by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15094_a_16419]