155 matches
-
fiind format din două ramuri divergente (în V sau Y). Datorită marii lui importanțe chirurgicale a fost numit de către chirurgi "cheia articulației lui Chopart" sau "ligamentul lui Chopart", deoarece pentru dezarticularea mediotarsiană a oaselor tarsului era absolut necesară secționarea ligamentului bifurcat (F. Chopart, 1743-1795, chirurg francez). Se inseră jos și posterior pe partea anterioară a feței superioare (dorsale) a calcaneului, lângă marginea laterală a feței articulare talare anterioare, de unde se îndreaptă ascendent anterior împărțindu-se în două fascicule, unul medial, ligamentul
Articulația talocalcaneonaviculară () [Corola-website/Science/336028_a_337357]
-
unul medial, ligamentul calcaneonavicular și altul lateral, ligamentul calcaneocuboidian, care se prind pe oasele omonime: navicular și cuboid. Numai ligamentul calcaneonavicular face parte din articulația talocalcaneonaviculară, în timp ce ligamentul calcaneocuboidian aparține articulației calcaneocuboidiene. "Ligamentul calcaneonavicular" ("Ligamentum calcaneonaviculare"), fasciculul medial al ligamentului bifurcat, numit în trecut și ligamentul calcaneoscafoidian intern, fasciculul intern al ligamentului bifurcat se fixează pe fața superioară (dorsală) și laterală a navicularului. El întărește partea laterală a articulației talocalcaneonaviculare. "Ligamentul calcaneocuboidian" ("Ligamentum calcaneocuboideum"), fasciculul lateral al ligamentului bifurcat, numit în
Articulația talocalcaneonaviculară () [Corola-website/Science/336028_a_337357]
-
pe oasele omonime: navicular și cuboid. Numai ligamentul calcaneonavicular face parte din articulația talocalcaneonaviculară, în timp ce ligamentul calcaneocuboidian aparține articulației calcaneocuboidiene. "Ligamentul calcaneonavicular" ("Ligamentum calcaneonaviculare"), fasciculul medial al ligamentului bifurcat, numit în trecut și ligamentul calcaneoscafoidian intern, fasciculul intern al ligamentului bifurcat se fixează pe fața superioară (dorsală) și laterală a navicularului. El întărește partea laterală a articulației talocalcaneonaviculare. "Ligamentul calcaneocuboidian" ("Ligamentum calcaneocuboideum"), fasciculul lateral al ligamentului bifurcat, numit în trecut și ligamentul calcaneoscafoidian extern, fasciculul extern al ligamentului bifurcat, se prinde
Articulația talocalcaneonaviculară () [Corola-website/Science/336028_a_337357]
-
al ligamentului bifurcat, numit în trecut și ligamentul calcaneoscafoidian intern, fasciculul intern al ligamentului bifurcat se fixează pe fața superioară (dorsală) și laterală a navicularului. El întărește partea laterală a articulației talocalcaneonaviculare. "Ligamentul calcaneocuboidian" ("Ligamentum calcaneocuboideum"), fasciculul lateral al ligamentului bifurcat, numit în trecut și ligamentul calcaneoscafoidian extern, fasciculul extern al ligamentului bifurcat, se prinde pe fața superioară (dorsală) și medială a cuboidului, medial de ligamentul calcaneocuboidian dorsal. El întărește partea medială a articulației calcaneocuboidiene. Ligamentul talonavicular sau "ligamentul astragaloscafoidian superior
Articulația talocalcaneonaviculară () [Corola-website/Science/336028_a_337357]
-
al ligamentului bifurcat se fixează pe fața superioară (dorsală) și laterală a navicularului. El întărește partea laterală a articulației talocalcaneonaviculare. "Ligamentul calcaneocuboidian" ("Ligamentum calcaneocuboideum"), fasciculul lateral al ligamentului bifurcat, numit în trecut și ligamentul calcaneoscafoidian extern, fasciculul extern al ligamentului bifurcat, se prinde pe fața superioară (dorsală) și medială a cuboidului, medial de ligamentul calcaneocuboidian dorsal. El întărește partea medială a articulației calcaneocuboidiene. Ligamentul talonavicular sau "ligamentul astragaloscafoidian superior" ("Ligamentum talonaviculare") este un ligament lat și subțire, așezat pe partea dorsală
Articulația talocalcaneonaviculară () [Corola-website/Science/336028_a_337357]
-
clocește pe litoral și în Delta Dunării, iernează în Africa Centrală pe țărmul Oceanului Indian. le sunt mai mici ca pescărușii, ele având mărimea corporală între 24 - 40 cm. Sunt păsări suple și spre deosebire de pescăruși au aripile mai înguste și coadă bifurcată ca rândunicile. Penajul păsărilor este în general alb cu negru, mai multe specii au o pată neagră pe cap. Cele mai multe specii trăiesc pe litoralul mărilor, unele specii trăind însă și pe malul apelor în interiorul continentelor. Păsările în timpul migrației parcug până la
Sternidae () [Corola-website/Science/316571_a_317900]
-
lung fusiform este acoperit cu șolzi mici de culoare argintie. Capul alungit are 2 ochi proeminenți și o gură largă prevăzută cu dinți ascuțiți. Înotătoarea dorsala este situată posterior iar cele ventrale sunt distanțate una de alta. Înotătoarea caudala este bifurcata. Baracudă are un corp relativ rigid, coloana vertebrală având numai 24 de vertebre. O baracudă poate avea o lungime de la 23 cm până la 2 m, acestea fiind speciile mari că Sphyraena barracuda, Sphyraena afra und Sphyraena guachancho. Peștele trăiește în
Baracudă mare () [Corola-website/Science/315219_a_316548]
-
ultima lor radie simplă, neosificată. 7-10½ radii divizate pe înotătoarea anală și 7-8½ pe înotătoarea dorsală. Înotătoarea dorsală situată deasupra înotătoarei ventrale. Înotătoarea anala se inserează mult în urma înotătoarei dorsale. Marginea înotătoarei anale slab concavă sau dreaptă. Înotătoarea caudală net bifurcată. Solzii cicloizi, de dimensiuni mijlocii sau foarte mici, groși, bine fixați, care nu se suprapun, 46—93 în linia laterală. Linia laterală continuă și completă, puțin curbată ușor în jos, dispusă pe mijlocul pedunculului caudal. Dinții faringieni pe două rânduri
Telestes () [Corola-website/Science/331646_a_332975]
-
pasare care a fost adusă în România de om deja din timpul românilor. Fazanul este originar din Asia. Denumirea științifică (Phasanius colchicus) are o legătură directă cu zona de proveniență și de răspîndire a fazanului. Masculul are o coadă lungă bifurcata, iar penajul auriu cu pene pestrițe alb cu negru, sau galben cu cenușiu. Capul este albăstrui cu reflexe verzui. Femelă are penajul de culori mai spălăcite de nuanțe galben cu cenușiu. În prezent se cunosc că. 30 de rase, toate
Fazan () [Corola-website/Science/308521_a_309850]
-
așezată la mijlocul spatelui are baza scurtă și începe mai aproape de verticala anterioară a înotătoarei anale decât de aceea a înotătoarei ventrale. Înotătoare anală alungită și începe sub capătul posterior al înotătoarei dorsale sau chiar înaintea verticalei acesteia. Înotătoarea caudală adânc bifurcată, cu lobii aproape egali. Linia laterală este întreagă și curbată. Coloritul corpului este verzui sau albăstrui pe spate și alb-argintiu pe laturi și abdomen. Înotătoarea dorsală și caudală sunt cenușii, celelalte înotătoare sunt albe, iar în epoca de reproducere bat
Obleț () [Corola-website/Science/331470_a_332799]
-
solzi. Abdomenul prezintă, de asemenea, o cărare lipsită de solzi. Înotătoarea dorsală înaltă și îngustă are marginea dreaptă și 8-9 radii ramificate. Înotătoarea anală este foarte alungită (mult mai lungă decât la batcă), are 38-41 radii ramificate. Înotătoarea caudală puternic bifurcată, lobul inferior fiind mult mai mare ca cel superior. Partea superioară a capului și spatele sunt albastre-cenușii, flancurile și abdomenul albe-argintii, cu reflexe metalice. Înotătoarele sunt cenușii deschise sau albe-gălbui, cele nepereche cu o margine neagră sau cenușie-argintată, destul de largă
Cosac cu bot turtit () [Corola-website/Science/331443_a_332772]
-
această perioadă, masculii luptă pentru femele și teritoriu. Masculul care pierde lupta este ținut o perioadă la pământ în semn de dominare, masculul care învinge disputa are atunci au posibilitatea de a încerca receptivitatea reproductivă a unei femele prin intermediul limbii bifurcate. De cele mai multe ori, femelele sunt atagoniste și resping masculul atacându-l cu gherele și colții. Așadar, masculul trebuie sa contenționeze femela pe parcusul coitusului pentru a nu se răni. Alte activități de împerechere pot include frecatul botului masculului de spatele
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]
-
raze moi. Înotătoare anală este scurtă sau redusă la câțiva spinuli. Înotătoarele pectorale sunt mici și inserate jos pe laturile corpului. Înotătoarele pelviene sunt reduse la un spin asemănător cu un solz sau complet absente. Înotătoare caudală este mică și bifurcată sau absentă. Corpul este de obicei argintiu, ușor mai închis pe spate. Trăiesc în mod obișnuit în apele profunde ale platoului continental și a taluzului de la suprafață până la 1600 m adâncime. Sunt răpitori rapizi și voraci și se hrănesc cu
Trihiuride () [Corola-website/Science/330883_a_332212]
-
12 raze sunt mici și inserate mediolateral sau mai jos pe laturile corpului. Înotătoarele pelviene reduse la un spin turtit asemănător cu un solz și 0-1 raze moi rudimentare mici ("Lepidopus") sau complet absente ("Trichiurus"). Înotătoare caudală este mică și bifurcată ("Lepidopus") sau absentă, corpul se subțiază treptat într-un vârf ascuțit ("Trichiurus"). O singură linie laterală simplă. Pielea este goală, fără solzi. Fără carene pe peduncul caudal. Au 58-192 vertebre (34-53 abdominale + 24-151 caudale). Corpul de obicei argintiu, ușor mai
Trihiuride () [Corola-website/Science/330883_a_332212]
-
și '90. Dicționar bio-bibliografic", II, Paralela 45, Pitești, 2001. Ada D. Cruceanu, "Capete de pod (sau despre fețele barocului)", Anthropos, Timișoara, 2001. Tudorel Urian, "Platon pe INTERNET", Dacia, Cluj-Napoca, 2003. Olimpia Berca, "Lecturi provinciale", Eubeea, Timișoara, 2003. Adrian Oțoiu, "Ochiul bifurcat, limba sașie. Proza generației '80", II, Paralela 45, Pitești, 2003. Gheorghe Mocuța, "Sistemul modei optzeciste. Primul val", Redacția Publicațiilor pentru Străinătate, București, 2004. "Dicționar al scriitorilor din Banat", Editura Universității de Vest, Timișoara, 2005. "Dicționarul general al literaturii române", Academia Română
Viorel Marineasa () [Corola-website/Science/310626_a_311955]
-
are 7 radii ramificate, iar marginea ei este ușor excavată. Înotătoarea ventrală ajunge, cu extremitatea ei, până la orificiul anal sau trece puțin de acesta și are marginea dreaptă. Înotătoarele pectorale nu ajung până la baza înotătoarelor ventrale. Înotătoarea caudală destul de mare, bifurcată, cu lobii subegali. Spatele este cenușiu-verzui, laturile cenușii-argintate sau gălbui, abdomenul argintiu. Partea superioară a capului este mai închisă decât restul corpului. De-a lungul flancurilor sunt 6-12 pete întunecate negre-albăstrui, mari cât ochiul sau mai mari și, uneori, mai
Porcușor carpatic () [Corola-website/Science/331563_a_332892]
-
un spin osos, care în mod excepțional poate fi zimțat. Originea înotătoarei anale ajunge sub ultimele raze ale înotătoarei dorsale numai în cazuri excepționale, când înotătoarea dorsală este foarte lungă. Înotătoarele pectorale și ventrale sunt întotdeauna bine dezvoltate. Înotătoarea caudală bifurcată sau emarginată. Gura este terminală, inferioară sau subinferioară, în general mică, protractilă. Fălcile cu un înveliș moale sau cornificat sau falca inferioară cu o margine osoasă ascuțită; fără o proeminență simfizială care poate intra în incizia fălcii superioare. Buzele prezente
Ciprinine () [Corola-website/Science/331255_a_332584]
-
de obicei, lungă și ascuțită. Înotătoarele pelviene (ventrale) cu poziție pectorală sunt inserate sub sau imediat în spatele bazei înotătoarelor pectorale și cuprind un spin și 5 raze moi. Solzii axilari sunt prezenți. Înotătoarea caudală este mai mult sau mai puțin bifurcată. Există o singură linie laterală completă, bine dezvoltată, care se prelungește până la baza înotătoarei caudale, fără a se întinde pe aceasta. Colorația: au culori foarte variabile: roz, roșu, gri, mai mult sau mai puțin închise, cu reflexe argintii; pete, dungi
Sparide () [Corola-website/Science/330700_a_332029]
-
mult sau mai puțin alungită, deplasată în jumătatea posterioară a corpului și așezată la același nivel cu anala, înotătoarele ventrale au o poziție abdominală, mai mult sau mai puțin apropiate de cele pectorale. Înotătoarea caudală rotunjită sau trunchiată, nu este bifurcată. Linia laterală lipsește, dar mugurii senzitivi sunt bine dezvoltați pe cap. Vezica înotătoare nu comunică cu tubul digestiv (pești fizocliști) sau este absentă. Marea majoritate a ciprinodontiformelor trăiesc în apele dulci și salmastre din regiunile tropicale și numai puține sunt
Ciprinodontiforme () [Corola-website/Science/335335_a_336664]
-
45 de grade, raza Rx este înclinată caudo-cranian 20 de grade, în timp ce calciiul este forțat în varus. Deplasarea medială a calcaneului în raport cu talusul cu > 5 mm indică laxitatea subtalară. Elementele care stabilizează articulația subtalară sunt: capsula articulară, ligamentul interosos, ligamentul bifurcat și ligamentul calcaneo-fibular. 4) "Probleme de impingement" 5) "Sindromul sinus tarsi" 6) "Afecțiuni cronice tendinoase" 7) "Fracturi de stress" 8) "Traumatisme nervoase" 9) "Distrofia simpatică reflexă" 10) "Tumori" 1) Sindromul de instabilitate cronică laterală a gleznei: La stabilizarea gleznei, ca
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
de mustăți. Botul este relativ ascuțit. Capul relativ mare. Spinii branhiali sunt scurți, rari. Orificiul anal este mai aproape de înotătoarea anală decât de înotătoarea ventrală. Înotătoarele ventrale sunt inserate sub înotătoarele dorsale sau un puțin înapoi. Înotătoarea caudală este profund bifurcată, cu lobii rotunjiți și egali sau aproape egali (lobul inferior este puțin mai lung). Înotătoarea dorsală scurtă, cu 7-8 radii ramificate, începe puțin înaintea bazei înotătoarei ventrale. Marginea înotătoarei dorsale este ușor excavată. Înotătoarea anală scurtă, cu 6-7 radii ramificate
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
terminală mică. Dinții faringieni dispuși pe 2 rânduri. Ochii sunt mari, cu un diametru mai mare decât lungimea botului. Marginea înotătoarei dorsale este dreaptă sau ușor rotunjită. Înotătoarea anală cu marginea exterioară ușor convexă sau aproape dreaptă. Înotătoarea caudală scurtă, bifurcată. Este asemănător la colorit cu babușca. Capul este aproape negru. Spatele cenușiu-verzui sau cenușiu-brun sau brun negricios. Laturile sunt acoperite de solzi argintii, de aceeași culoare ca partea de jos a spatelui, mai deschis spre abdomen, cu o tentă ruginie
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
a doua. Prima înotătoare dorsală uneori se asemăna cu o velă. Două înotătoare anale, a doua mult mai mică decât prima. Înotătoarele pectorale lungi și falciforme (în formă de seceră). Înotătoarele pelviene alungite și înguste. Înotătoarea caudală este mare și bifurcată, cu două carene laterale pe fiecare parte a bazei sale. Au importanța economică mare, fiind pescuiți comercial și sportiv. Familia cuprinde 5 genuri și 11 specii. Această familie este constituită din pești de talie mare (lungimea maximă de 4 m
Istioforide () [Corola-website/Science/330899_a_332228]
-
lungi și falciforme sunt inserate jos. Înotătoarele pelviene alungite și foarte înguste sunt compuse din 2 sau 3 raze raze moi, ascuțite, fuzionate cu un spin și pot fi îndoite (pliate) într-un șanț. Înotătoarea caudală este mare, puternică și bifurcată; la peștii adulți are două carene laterale pe fiecare parte a bazei sale. Carena superioară este puțin mai mare decât carena inferioară. O crestătură superficială pe partea superioară și inferioară a pedunculului caudal. Linia laterală persistă pe tot parcursul vieții
Istioforide () [Corola-website/Science/330899_a_332228]
-
recepțiile oficiale date de regi, în timp ce grădinile interioare ale Palatul Golestan au fost folosite pentru întâlniri private și sărbători nocturne. Grădină în formaă de pătrat, înconjurată de diverse clădiri și săli, a fost împărțită în două, separate de o cladire bifurcata cunoscută sub numele de clădirea exterioa pe timpul lui Fath Ali Shah. Această clădire, construită pe o axă est-vest, a fost distrusă în timpul lui Nassereddin Shah, astfel încât grădină și-a recâștigat integritatea. La început au existat două piscine mari, una în fața
Palatul Golestan () [Corola-website/Science/331925_a_333254]