119 matches
-
Țanțu, soțul poetei Tana Mugurel, din Fălticeni, pe care-l rugasem să scrie o biografie despre soția sa. Mă interesa activitatea ei creatoare, colaborările la diverse reviste. Din păcate, de mulți ani, Tana Mugurel avea mintea rătăcită, căzuse Într-un bigotism bolnăvicios. A fost dusă la Sasca, unde a și murit. Înmormântată În satul natal Manolea. Colonelul a murit de cancer. 394 D. Turtă, reporter la ziarul regional „Zori noi”. 859 scoate o gazetă lunară 395. Mi-a propus să particip
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
sunt Statele Unite, entitatea dinspre care radiază, de la 1947 încoace, energia demonică a dezunirii, urii și spionajului. Montajul dramatic al lui Baranga răstoarnă polaritatea mitului și apare ca o operă demonologică, ca atâtea ale epocii. Statele Unite sunt o cetate a rapacității, bigotismului și suspiciunii. Șarjată și butaforică, umanitatea americană a lui Aurel Baranga anticipează colonia de spioni și sabotori capitaliști din filmele polițiste ale anilor 1970. Prezența tentaculară din Cântecul libertății, domnul Pepper, are conturul reptilian al unui prădător. El este samsarul
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
o vișinată... - mă Îmbie, știind că eu atâta aștept, să-mi fac de cap la Radio, la un ciclu de emisiuni. Treaba a Început bine, prefigurând o Înșiruire alfabetică, un lexicon. Atâta doar că trăiesc Într’o țară subminată de bigotism, și n’a fost greu ca niște telefoane date de oarece drept mărturisitori indignați să pună capăt, din fașă, rubricii. Las cititorul să discearnă dacă un ton mai glumeț, mai „drăcesc“, o figură de stil adică, este totuna cu blasfemia
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
dau dovadă de intoleranță, fanatism și „exces de sentiment religios” ar fi, dimpotrivă, tocmai cei care Îi acuză pe români, și anume, evreii din România <endnote id="(506, p. 9)"/>. Mai ironic, dar ajungând și el la ideea lipsei de bigotism a românilor, se dovedește a fi filozoful Constantin Rădulescu-Motru (Sufletul neamului nostru, 1910). Trecând În revistă „calitățile bune și defectele” românului, autorul consideră că acesta este religios, dar numai „de ochii satului”. „Tot așa se petrece și cu naționalismul lui
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
argumente, de la partidele cele mai conservatoare ale Israelului și liderii spirituali din întreaga regiune la parteneri de afaceri și profesioniști, la reprezentanți ai Hezbollah, Fatah și Hamas și la dumneavoastră. De ce să nu încercați? Haideți să punem ura, incompetența și bigotismul sub lumina reflectoarelor. Haideți să-i lăsăm pe liderii palestinieni să explice o dată pentru totdeauna ce au de gând totuși să facă, având în vedere miliardele de dolari pe care le-au primit ca ajutor și afecțiunea pe care și-
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
venerație, din adorație, din nevoie de comunicare mistică cu marele tot care face esența vieții sufletești religioase. Profanarea lucrurilor sfinte prin injurii odioase e foarte curentă la noi și clerul e foarte puțin respectat. Găsim poate în țărănime un anumit bigotism bazat pe frică. Dar acesta nu e încă sentimentul religios, făcut dintr-o anumită elevațiune sufletească (Ralea, 1924/1977, pp. 86-87). În mod asemănător, Rădulescu-Motru (1942, p. 18), vorbește despre „încrucișări spirituale născute din păgânism și creștinism”. Faptele din istorie
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
veacului al XVII-lea și începutul celui de-al XVIII-lea. Remarcabil este faptul că omul de cultură român are o largă comprehensiune pentru toate religiile, pentru toate formele de manifestare religioasă. El este împotriva înțelegerii radicale a lucrurilor, împotriva bigotismului și a superstițiilor. Sistemul său de comunicare, depășind judecățile înguste, se apropie de acela al gânditorului modern. Studiile de orientalistică îi deschid perspectivele reformulării conceptelor privitoare la echilibrul societăților umane, îi oferă șansa eliberării din chingile dogmatismului medieval și, deci
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
mass-media, în frunte cu televiziunea, utilizează pelerinajul pentru construcția evenimentului mediatic, favorizând adesea senzaționalul. Media devine ea însăși producătoare de mesaje religioase, capabilă să influențeze decizii individuale. Prin interpretările simbolice, foarte diverse, pe care le oferă pelerinajul (identitate, sănătate, înghesuială, bigotism, iraționalitate etc.), ea influențează în mod direct participarea la pelerinaje. În acest stadiu al cercetării îmi este greu să cuantific exact amploarea fenomenului. Sigur este faptul că pelerinajul și massmedia interacționează constant și se „construiesc” mutual, într-o dublă dinamică
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ca medici de animale. Personaj fermecător, imposibil de uitat, Tiotea Nadia, care cumpăra alimente pentru animale, dar nu avea în casă decât o pisică; era de un patriotism care mergea până la exaltare. Avea însă sentimente ostile față de călugări și disprețuia bigotismul. "Eu am calea mea spre rai; dacă există, îl voi nimeri urmând drumul meu". * Cum să nu fi fost impresionat de această femeie atât de pitorească, și să nu fi fost influențat de dânsa când, nu știu din ce capriciu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
aș fi fost dintotdeauna înclinat spre religie, dacă nu aș fi „simpatizat” cu ardoare creștinismul. Despre ce este vorba? În una din interminabilele sale cuvântări, „conducătorul”, mare amator de versuri, cum îl știm, după ce a confundat pentru a mia oară bigotismul cu mistica (de parcă o obtuză precupeață bisericoasă ar putea avea ceva în comun cu Sf. Francesco d’Assisi!), amestecându-le apoi pe amândouă cu multe alte noțiuni, complet străine, precum șovinism, naționalism, rasism, a îndrăznit să declame Eminescu. O mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
în Iancu Antoniu, din respect pentru al doilea tată care îl dăduse la școală și-l ajutase să fie învățător. Alt învățător era Cosmescu Valentin din comuna Ianca, județul Brăila. Era slab ca un sfânt, purta barbă și căzuse în bigotism. Era adeptul religiei budiste, citea din lucrările lui CriznaMurti-Alcion care spunea că omul se reîncarnează în alt om după moartea sa, sufletul așezându-se într-un nou născut. Era vegetarian și în timpul iernii mânca numai porumb copt și măcinat cu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
dar știe să persifleze, nu se lasă dominată dar domină, nu acceptă minciuna și falsitatea, taxează fără milă răutatea și perversitatea. Cu o minte ascuțită, cu o personalitate puternică și cu un accentuat simț al dreptății Dorina reușește să înfiereze bigotismul, fanatismul, lașitatea, superficialitatea și imoralitatea. Este prezentă pretutindeni, ochii și urechile o ajută să descopere ceea ce nemernicii ar vrea să țină ascuns. Dorina nu iartă nimic pentru că Dorina are coloană vertebrală solidă. Dorina nu se teme de nimic pentru că
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
înțelege importanța educației pentru fiul său. Constantinescu scria: „bunul simț [al lui David] se conturează și în domeniul credințelor religioase, unde, ca orice bun creștin dintr-un sat românesc al secolului al XIX-lea, participă la liturghie, dar nu încurajează bigotismul soției sale-. Bătrânul anonim care îl păcălește pe Nică eliberându-i pupăza, scrie Constantinescu, este una dintre acele figuri care, pentru a-l educa pe tânărul Creangă, recurg la „farsăîn detrimentul unei predici despre moralitate. Alte figuri considerate de ea
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
se adaptează urgent, sperând să mai obțină bursă și data viitoare. Și deodată apare atunci corectitudinea politică în versiune clientelar-levantină. Oamenii, observ eu, nu sunt de fapt prea convinși. Dacă sapi nițel mai adânc, dai iute de anumite straturi de bigotism sau de neagră reacțiune, iar deasupra lor strălucește un progresism dezlănțuit și înflăcărat. Unii dintre tinerii academici români, când le-am semnalat acest paradox foarte curios, mi-au răspuns: "Cum? Dar așa a fost și cu bonjuriștii și cu pașoptiștii
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
care să protesteze că bieții elevi sunt obligați la o disciplină pe care n-au ales-o de bunăvoie? Faptul de a învăța ce înseamnă liturghie, împărtășanie, euharistie, agneț, spovedanie, icoană ș.a.m.d. nu duce necesarmente la prizonierat confesional, bigotism sau hirotonisire. E plină lumea de atei născuți în medii pioase. Ca să nu mai spun că, fără educație religioasă, nici ateu nu poți să fii cu adevărat: rămâi doar captivul unei iraționale idiosincrazii. Vrem libertate de opțiune? Atunci să proclamăm
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
pe strada Leoncino, 11, în inima vechii și aristocraticei Verone. Al șaselea din cei zece fii, născut din căsătoria contelui Antonio Maria Nicolò Perez și a marchizei Anna Da Lisca. În familie se respira o religiozitate profundă și sinceră. Nici un bigotism, ci credința sinceră, doctrina corectă și veselia plină de viață. Terminate primele studii rudimentare în familie, Francesco a fost trimis la Reale Collegio (Colegiul regal) Carlo Alberto din Moncalieri. Colegiul, deși laic, era condus cu seriozitatea și înțelepciunea părinților barnabiți
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
omagiu adus energiei americane, reprezentate, în toate trei cazurile, de figura combinatorului abil care aranjează lucrurile una-două ; și evident că, în lumea reală, lucrurile nu se aranjează una-două. Dar filmul e foarte plăcut. E împotriva iluziei de puritate și a bigotismelor de orice fel, de partea lucidității și a păcatelor minore. E profund civilizat. Dilema Veche, februarie 2008 Inadaptare Remușcare/Atonement (Marea Britanie, 2008), de Joe Wright Cu romanul său din 2001, Atonement (tradus la noi, corect, sub titlul Ispășire), scriitorul britanic
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
a refuzat, ba chiar mai mult le-a lăsat și ucenicilor Săi libertatea de a crede sau nu -,,NU LE-A FĂCUT CU OCHIUL!" singura ce poate constitui fundamentul unui creștinism autentic, lipsit de excesul de raționalism, dar și de bigotism. Steinhardt a simțit probabil exact ceea ce vroia să transmită Dostoievski, ceea ce-l face să afirme:,,Dostoievski plănuia să mai scrie până în 1882 un epilog al Fraților Karamazov și apoi o viață a lui Hristos. Pe semne că Dumnezeu n-a
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Nu cultivă nici encomionul, nici diatriba, ci doar observația lucidă, când și când ironică, nefiindu-i străine - e adevărat, ceva mai rar - admirația și entuziasmul. Două exemple sunt elocvente pentru capacitatea autorului de a caracteriza. Spaniolii sunt un „amestec de bigotism, pasiune și senzualitate”, popor catolic prin excelență, al cărui suflet se zbate între voluptate și remușcare, astfel încât mai peste tot regăsești „două categorii de oameni: preoții și amanții, adică cei care iubesc și cei care regretă”. Foarte individualizați sunt și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
numele monahal purtat în ultimii ani de Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Scris pe un ton de resemnare amară, articolul pune accentul pe obsesia Zoiei Dumitrescu-Bușulenga pentru reînvigorarea ideii de model: "Recluziunea în călugărie n-a fost pentru Zoe Dumitrescu-Bușulenga un semn de bigotism irațional, extatic. A fost mai curînd o asceză meditativă, o inițiere în misteriile religiei ca înțelepciune contemplativă, de pe poziția căreia, detașat de lume, poți să-i judeci abaterile. Cam asta se deduce din cartea care ne-a provocat comentariul despre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8436_a_9761]
-
îi va fi dezvăluit pe deplin caracterul de femeie tînără, lipsită de prejudecăți, care izbutește să schimbe cu totul rînduielile bizare ale unui orășel din Franța anilor '60. Un burg cu alură medievală, înghețat în mentalitățile epocii revolute, întreținute de bigotismul primarului conte, ce crede că-și va reconsolida astfel autoritatea de bărbat abandonat de soție (excelent Alfred Molina, caricaturizînd virilitatea ultragiată). Episodul în care acest personaj negativ e admonestat exemplar - uitîndu-și de principii, se-mbuibă și adoarme în vitrină - pare
Ciocolată și film by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15972_a_17297]
-
nedreptății și violenței. Miercuri, 9 aprilie François Rabelais Se împlinesc 450 de ani de la moartea scriitorului și umanistului francez François Rabelais. Opera sa capitală, romanele fantastice și burlești „Gargantua“ și „Pantagruel“, reprezintă o satiră îndrăzneață la adresa scolasticii, a bisericii catolice, bigotismului, moravurilor corupte ale clerului, abuzurilor feudalilor și monarhului. calendar multiconfesional Biserica Ortodoxă Română 5 aprilie - Sf. Mc. Teodul și Agatopod; Claudiu, Diodor, Serapion, Nichifor (Pomenirea morților), 6 aprilie - Duminica a IV-a din Post (a Sf. Ioan Scărarul). Sf. Mc.
Agenda2003-14-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280870_a_282199]
-
care să protesteze că bieții elevi sunt obligați la o disciplină pe care n-au ales-o de bună-voie? Faptul de a învăța ce înseamnă liturghie, împărtășanie, euharistie, agneț, spovedanie, icoană ș.a.m.d. nu duce necesarmente la prizonierat confesional, bigotism sau hirotonisire. E plină lumea de atei născuți în medii pioase. Ca să nu mai spun că, fără educație religioasă, nici ateu nu poți fi cu adevărat: rămâi doar captivul unei iraționale idiosincrasii.” Ceea ce am vrea să subliniem aici este faptul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4279_a_5604]
-
română păstrează destul de puțin din ariditatea academică și din sterilitatea - necesară, ce-i drept - unui asemenea tip de lucrare. Adică ceea ce e, față de convenția universitară, opțional. Personalitatea autorului e - aici - dominantă, iar nu vreo specie de obediență tematică ori de bigotism bibliografic. Și ea se exercită până într-acolo încât, în unele aplicații privitoare la literatura contemporană, Bogdan Crețu își permite mostre de abordare primară, jocuri de verdict specifice, în mai mare măsură, cronicii literare. Există, în acest ingenios studiu dedicat
Cronicari moldoveni by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8859_a_10184]
-
palatele, bisericile, mănăstirile, cauza morții atâtor oameni și a flăcărilor care au mistuit bogății imense sunt păcatele voastre de moarte, nu cometele, stelele, vaporii sau alte fenomene naturale similare»" „In 2005, exclamă Crews, numai cineva fără școală sau orbit de bigotism ar fi putut să nu înțeleagă că masele de oameni al căror unic «păcat» a fost că au ales să trăiască sau să-și facă vacanța pe terenuri joase din apropierea oceanului, au fost șterse de de pe fața pământului de conjuncția
Iar trădează cărturarii? by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6234_a_7559]