1,787 matches
-
îndeplinesc condițiile de recunoaștere ca active; dobânzi aferente contractelor de leasing financiar, neajunse la scadență; certificate de emisii de gaze cu efect de seră primite, care nu au stabilită o valoare și, prin urmare, nu pot fi recunoscute în conturi bilanțiere, precum și alte valori. ... 4. În planul de conturi general, cuprins la punctul 594, se introduc conturile 1496 „Pierderi rezultate din reorganizări de societăți, corespunzătoare activului net negativ al societății absorbite“ (A), 6121 „Cheltuieli cu redevențele“, 6122 „Cheltuieli cu locațiile
ORDIN nr. 2.649 din 28 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275104]
-
încondeieri colorate de îngeri ascultători” și o frumoasă poezie de dragoste liceană, “erai tot numai flori de primăvară/ te-ai strecurat cu tot cu cer/ printre paginile manualelor de liceu”...( pietrificarea unui sentiment) Spre final, sub titlul “nestematele sacrificiului", într-o etapă bilanțieră a existenței, analizatoare, Cecilia Moldovan expune rolul de “petală în vânt”, rolul de “fir de nisip”, cu un viitor sigur: “vom fi o mare de nisip”. Poezia “al treilea ochi”, un titlu care și-ar merita volumul său, îmi pare
CARTEA DE IDENTITATE A PRIVIGHETORII- CECILIA MOLDOVAN de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379104_a_380433]
-
ceea ce nu mi s-a părut un gest semnificativ în întregul estetic al volumului, acesta fiind un tandem între pictură și lirism iar critica și laudele puteau fi distanțate de obiectul de artă în sine. Un volum axat pe starea bilanțieră a vieții, în pondere elegiac, dar cu o alură bărbătească, uneori cu tente de revoltă, nu numai contemplative, fac din lectura plăcută și o terapie existențială. dincolo de mine - timpul îmbiindu-mă să mă joc dezinvolt cu vîrsta s-o arunc
GEORGE SCHINTEIE -67 -POEME DEZNODATE – de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379115_a_380444]
-
ansamblul său, ca o garanție pentru creditori, principalele elemente operaționale utilizate În acest sens fiind: • fondul de rulment; • ratele de lichiditate (solvabilitate). Din acest punct de vedere, instituțiile financiar-bancare și agenții economici, În general, sunt solvabili, În măsura În care asigură echilibrul maselor bilanțiere de aceeași durată, respectiv, dacă respectă cele două reguli financiare importante. În care: AI - activul imobilizat; CP - capitalul permanent (capitalurile proprii, Împreună cu datoriile pe termen mediu și lung); AC - activul circulant; DE - datoriile de exploatare. Fondul de rulment reflectă partea
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
lichidității imediate; BD - disponibilități bănești; DE - datorii de exploatare; CA - active curente; S - stocuri; CD - datorii curente (de exploatare); • Rata de solvabilitate - determinată În baza următoarei relații de calcul. În care: SR - rata de solvabilitate; PF - fonduri proprii; BA - activ bilanțier; EE - elemente extrabilanțiere. b) Analiza statică funcțională a riscului de solvabilitate folosește, În general, două instrumente operaționale principale, respectiv: • nevoia de fond de rulment; • trezoreria netă. Nevoia de fond de rulment reprezintă un instrument de analiză care reflectă partea din
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
variază semnificativ, Și de cele mai multe ori în sensul creșterii, se pune întrebarea, dacă valoarea elementelor reflectate în bilanț la costul lor istoric mai reflectă realitatea economică? Răspunsul este evident: nu. Este motivul pentru care, în prezent, tot mai multe elemente bilanțiere se recomandă sau se impun a fi prezentate la valorile actuale. Cum se determină aceste valori? Care sunt momentele la care se impune stabilirea lor? Cum influențează o valoare sau alta situațiile financiare? Care sunt consecințele asupra modului de gestiune
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
demersul prin susținerea unei idei importante: construirea unei teorii contabile numite teoria intenției, în scopul menținerii capitalului fizic Și prezentării activelor în bilanț la valoarea de intenție. Este o teorie nouă „propusă” de noi, care odată folosită în evaluarea elementelor bilanțiere Și a celor caracteristice performanței va permite menținerea capitalului fizic Și evaluarea activelor în bilanț la valoarea de intenție. Este o teorie nouă care ne va însoți pe parcursul întregii cercetări Și la care ne vom raporta în toate demersurile pe
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
de valoare în contabilitate poate avea Și alte semnificații: valoare de înlocuire, valoare realizabilă netă, valoare recuperabilă, valoare justă etc., în funcție de natura tranzacției Și de elementul care se dorește a fi evaluat; valoare de intrare, de ieșire, de inventar, valoare bilanțieră, în funcție de momentul când se efectuează evaluarea; valoare individuală (evaluarea fiecărui element în scopul recunoașterii în contabilitate) sau valoare globală (stabilirea valorii entității economice) Și exemplele pot continua. În prezent, discuțiile asupra conceptului de valoare se poartă plasând valoarea între două
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
inflație. În timp, pe plan mondial, s-au aplicat diverse metode de contabilitate adaptate la inflație, care se pot grupa în: metode bazate pe conversie (indexate), metode bazate pe evaluare (costuri curente), metode mixte (Țugui, 2000). Consecințele inflației asupra elementelor bilanțiere, în general, Și asupra capitalurilor Și rezervelor, în special, au condus, pe plan legislativ, național Și internațional, la adoptarea unor norme care să le reglementeze. Pe fondul discuțiilor la nivel european privind fiabilitatea vizavi de pertinența unei contabilități în costuri
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
a fi ușor înțeleasă de utilizatori. Costul istoric, fiind costul calculat la data intrării activului în entitate este un concept ușor de înțeles, respectând astfel caracteristica informației contabile privind inteligibilitatea. Conceptul de valoare actuală reflectă valoarea prezentă a unui element bilanțier, însă poate îmbrăca oricare din următoarele forme de evaluare: valoarea realizabilă, costul curent, valoarea actualizată sau valoarea justă. Multitudinea formelor de evaluare care pot fi substituite valorii actuale face din acest concept unul dificil de înțeles de către utilizatori. În plus
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
istorice face ca aceasta să fie mai ușor de controlat. Totuși, contabilitatea în costuri istorice nu este perfect obiectivă, deoarece, în situația contabilizării minusurilor de valoare la elementele de activ, sau a plusurilor de valoare la elementele de datorii, elementele bilanțiere trebuie recunoscute la valorile estimate care sunt, în mare măsură, subiective. În schimb, evaluarea la valoarea actuală este considerată subiectivă, deoarece se bazează pe estimări continue ale valorilor actuale, estimări care, de cele mai multe ori, au la bază metode diferite de
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
unei piețe active pentru o serie de elemente face dificil calculul valorilor actuale precum, costul curent sau valoarea realizabilă. Calculul este cu atât mai complex în cazul stabilirii valorii actualizate. Dificultățile în stabilirea valorii actuale pentru o serie de elemente bilanțiere face ca exhaustivitatea în evaluare să nu fie decât parțială. Lipsa volatilității Volatilitatea reflectă variația rezultatului indusă de folosirea unei anumite baze de evaluare. Potrivit contabilității în costuri istorice, doar veniturile realizate pot fi recunoscute, prezentarea acestora realizându-se în
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
de politica actuală de diminuare a numărului de opțiuni contabile, a făcut ca volatilitatea rezultatului să fie minimă. În schimb, prin evaluarea activelor Și datoriilor la valoarea actuală, volatilitatea crește, deoarece câștigurile Și pierderile nerealizate, rezultate din variația valorii elementelor bilanțiere, trebuie recunoscute în contabilitate. Experiența actuală privind tratamentele contabile autorizate în standardele IFRS arată că nu puține situații sunt cele care creează confuzii privind modul de recunoaștere în contabilitate a câștigurilor/pierderilor nerealizate. De exemplu, în cazul investițiilor imobiliare, plusul
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
să fie calificați în stabilirea ei. Zece ani mai târziu, FAS 107 a permis utilizarea valorii juste pentru toate instrumentele financiare. Din 1990 Și până în 2006 un număr tot mai mare de standarde au folosit valoarea justă în evaluarea elementelor bilanțiere: FAS 107, FAS 114, FAS 115, FAS 116, FAS 119, FAS 121, FAS 123, FAS 125 (Barlev, Haddad, 2003). Totuși, în septembrie 2006, FASB a publicat SFAS 157 „Evaluarea valorii juste” care definește valoarea justă, stabilește un cadru conceptual pentru
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
valoarea lor justă” (Barlev, Haddad, 2003). Impactul evaluării în valori juste este semnificativ. Un studiu recent efectuat asupra societăților bancare din Franța, cotate la Bursa de Valori, care aplică IFRS, a demonstrat că evaluarea în valori juste a tuturor elementelor bilanțiere conduce la un rezultat de trei ori mai mare decât rezultatul net (Hamida, 2007). Însă, dacă se dorește construirea unui model contabil, având ca fundament evaluarea la valoarea justă a tuturor elementelor bilanțiere, trebuie să se renunțe la criteriul de
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
evaluarea în valori juste a tuturor elementelor bilanțiere conduce la un rezultat de trei ori mai mare decât rezultatul net (Hamida, 2007). Însă, dacă se dorește construirea unui model contabil, având ca fundament evaluarea la valoarea justă a tuturor elementelor bilanțiere, trebuie să se renunțe la criteriul de realizare, care implică abandonul principiului costului istoric Și în mod egal, al principiului prudenței, în măsura în care câștigurile latente se găsesc automat luate în considerare. Evaluarea la valoarea justă a tuturor elementelor bilanțiere se bazează
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
tuturor elementelor bilanțiere, trebuie să se renunțe la criteriul de realizare, care implică abandonul principiului costului istoric Și în mod egal, al principiului prudenței, în măsura în care câștigurile latente se găsesc automat luate în considerare. Evaluarea la valoarea justă a tuturor elementelor bilanțiere se bazează pe conceptul potrivit căruia un activ este cedat Și o datorie este plătită în permanență. Este vorba de constatarea unui rezultat virtual (Jianu, 2007). Într-un astfel de context, Bernheim (1999b) afirmă că: „Ierarhia diferitelor situații financiare va
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
determine pe baza valorii de piață, ci în funcție de estimările viitoare ale fluxurilor de numerar care vor fi generate de elementul respectiv. Experiența actuală privind căderea piețelor de capital a stopat, cel puțin provizoriu, tendința evaluării la valoarea justă a elementelor bilanțiere. Totuși, valoarea justă se consideră a fi cea mai bună metodă disponibilă pentru stabilirea valorii instrumentelor financiare Și pentru reflectarea poziției financiare a unei entități. 5. Evaluarea în contabilitate conform reglementărilor contabile naționale 5.1. Reguli generale de evaluare Evaluarea
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
instrumente de capitaluri proprii”), în contrapartida conturilor de capitaluri proprii (de exemplu, contul 1068 „Alte rezerve”, analitic distinct), la valoarea justă a respectivelor instrumente de capitaluri proprii, de la data acordării acelor beneficii. 5.3. Prezentări de informații privind evaluarea elementelor bilanțiere Imobilizări corporale Și necorporale Notele explicative trebuie să prezinte, pentru fiecare grupă de imobilizări corporale, bazele de evaluare folosite în determinarea valorii contabile brute (cost istoric sau valoare reevaluată). Dacă s-au folosit baze diferite de evaluare, atunci trebuie prezentată
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
necesară dar nu suficientă pentru calculul profitului periodic. 2. Este necesară Și suficientă pentru calculul profitului economic. 3. Poate fi asigurată prin evaluarea capitalului independent de evaluarea activelor.” Modul cum sunt evaluate activele Și datoriile ajută la stabilirea totalului activului bilanțier, totalului datoriilor Și capitalurilor proprii. Însă modul cum este compus capitalul propriu nu poate fi determinat decât în funcție de conceptul de capital care se dorește a fi menținut. Autorul afirmă că pe lângă cele trei posibilități cunoscute de menținere a capitalului: în
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
nu are la bază Și un cadrul conceptual, ceea ce îl face imposibil de pus în practică. Este de remarcat însă delimitarea pe care o realizează autorii asupra conceptelor menținerii capitalului: menținerea capitalului global Și menținerea capitalului individual pentru fiecare element bilanțier (spre deosebire de Cadrul conceptual IASB, care solicită doar menținerea capitalului global în cele două variante: menținerea capitalului financiar Și menținerea capitalului fizic). Riahi-Belkaoui (2004), pornind de la cele două concepte de bază de menținere a capitalului (financiar Și fizic), analizează patru posibilități
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
capitalurilor proprii în contul de rezerve aferent menținerii capitalului fizic. Teoria intenției are la bază principiul entității economice, principiu care consideră entitatea ca fiind autonomă, cu un patrimoniu propriu distinct de cel al proprietarilor săi. Conform acestui principiu, evaluarea elementelor bilanțiere în contabilitate, cu precădere a activelor, se realizează din punctul de vedere al entității, prin stabilirea intenției entității privind modul de folosire a activelor pe care le deține. În cazul activelor nemonetare, valoarea de intenție poate fi costul istoric, costul
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
necesară pentru calculul acestor valori. Acest lucru nu necesită un efort suplimentar din partea entității, având în vedere faptul că, potrivit reglementărilor naționale, la fiecare dată a bilanțului, odată cu efectuarea inventarierii, entitatea trebuia să stabilească valoarea de inventar pentru fiecare element bilanțier. Teoria intenției presupune parcurgerea următoarelor etape de calcul: 1) Identificarea imobilizărilor corporale, necorporale Și a stocurilor care formează capitalul fizic al entității; 2) Stabilirea costului actual pentru imobilizările corporale, necorporale Și pentru stocurile care formează capitalul fizic al entității; 3
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
2009 precizează că: „O modificare în baza de evaluare aplicată reprezintă o modificare în politicile contabile...”. Prin urmare, permanența metodelor se aplică Și în evaluarea efectuată în contabilitate, fiind interzise modificările în bazele de evaluare folosite pentru un anumit element bilanțier sau un element de venituri Și cheltuieli. Totuși, conform OMFP nr. 3055/2009, modificările de politici contabile pot fi determinate de: a) inițiativa entității în scopul obținerii de informații mai credibile Și mai relevante sau ca urmare a unei modificări
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
ieșirea are loc până la data bilanțului, sau la valoarea de intenție la care elementele sunt înregistrate în contabilitate în celelalte cazuri. 6. Bazele de evaluare utilizate în teoria intenției Problematica stabilirii valorii apare la toate momentele care caracterizează un element bilanțier sau un element specific performanței. În orice moment managerul unei entități poate fi interesat de valoarea activelor pe care le deține Și a datoriilor pe care le are. În teoria intenției, așa cum am prezentat anterior, există trei momente de evaluare
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]