240 matches
-
arsenalul de procedee specifice romanului tipic balzacian, dar și realismul imitativ, de mâna a doua, al scriitorilor cu mare priză la publicul interbelic, ale căror nume s-au șters astăzi din memoria literară. Dar temele parodiate nu se opresc aici: Bildungsroman-ul își găsește un comic răsunet în evoluția micului Bufty, fiul lui Stamate; epopeicul voiaj construit după tipicul Odiseei se încheie prin săvârșirea unui act erotic cu o pâlnie, în timp ce instituția căsătoriei este sistematic demolată. Jertfa pentru creație din Meșterul
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
romancierului postmodern), o Notă (care face precizările necesare cu privire la "manuscrisul lui Adso, împărțit în șapte zile și fiecare zi în perioadele care corespund orelor liturgice"), urmată de un Prolog ce aruncă lămuriri cum altfel decât ironice 345 asupra ideii de Bildungsroman care ar putea fi motorul acestei cărți, focalizând pe formarea în spiritul doctrinei și a vieții religioase a unui tânăr călugăr (nimeni altul decât autorul-narator, cel "smuls din liniștea schitului de către tatăl meu") dat în grija altuia mai învățat, franciscanul
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și care nu poate rămâne, prin natura lucrurilor, altfel decât incomplet. Romanul Dus-întors aduce în prim-plan un narator generic, numit Cel ce povestește toate lucrurile în acest roman. Rețeta este parodia până la sufocare a obiectului parodiat, adică a tipului bildungsroman: „Cel ce povestește toate lucrurile în acest roman este o adevărată viață de tânăr. Când zicem adevărată viață, ne gândim la faptul că nimic nu este inventat înainte de a fi.” Pe orizontala parodiabilului sunt juxtapuse o serie de texte ținând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287521_a_288850]
-
reasă a eroului, în final. Specifică basmului popular este și tema unică a triumfului binelui asupra răului, dar în Povestea lui HarapAlb apare și tema inițierii și a maturizării treptate a eroului, fapt care determină interpretarea acestei creații ca un bildungsroman în regimul fabulosului. Item 2: prezentarea, prin referire la basmul cult studiat, a patru elemente de structură și de compoziție În structurile sale narative se regăsesc toate motivele literare ordonatoare și formulele caracteristice basmului din folclor, având însă un „relief
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
creează asemenea personaje care își sunt măsură și punct de reper. Publicat în 1984, Zmeura de câmpie este romanul unor destine distopice, „deturnate“ de la cursul firesc al creșterii și împlinirii, al afirmării identității și sensului existențial. Polemizând cu toate convențiile bildungsromanelor, Mircea Nedelciu deconstruiește parcursul stereotip al eroilor din romanele formării, propunând cititorului trei personaje care ilustrează o tipologie a marginalului: dislocatul sau „neidentificatul“, cum îl califică scriitorul însuși. Cei trei protagoniști se numesc Zare Popescu, Radu A. Grințu și Gelu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
urmărește formarea, afirmarea, verificarea și consolidarea unor virtuți care în final vor deveni atribute ale eroului. În același timp, viziunea lui Creangă asupra existenței umane în universul țărănesc este purtătoare a unui mesaj moral, Povestea lui Harap Alb fiind „veritabilul bildungsroman fantastic al epicii noastre“ (George Munteanu). ÎNCHEIERE În concluzie, se poate afirma că Povestea lui HarapAlb este un „basm al ființei“ în regimul fabulosului, „dând personajelor individualitate psihologică, etnică, țărănească și chiar humuleșteană“ (Zoe DumitrescuBușulenga). - VARIANTA 4 SUBIECTUL I (30
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
El construiește o monografie a satului din Câmpia Dunării, înainte și după al Doilea Război Mondial, până în anii ’50. Cartea lui Marin Preda este un roman de observație socială și de problematică morală, cu elemente de analiză psihologică și de bildungsroman. Moromeții ilustrează astfel complexitatea structurilor narative caracteristice speciei romanului (construcția epică stratificată, reunind mai multe fire epice și planuri de referință, personaje complexe etc.) și, în același timp, un fascicul de teme, între care tema familiei reprezintă o axă a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
avangardistă a literaturii. Amestec de jurnal intim cu accente onirice suprarealiste și poem în proză postsimbolist, sincopat de intervențiile unui narator care, sub inițialele I. V., încearcă fără succes să manevreze mecanismul defect al „obiectivității” auctoriale, Paradisul suspinelor este un bildungsroman à rebours. De altminteri, lectorul este avertizat că mărturia protagonistului „s-a lăsat condusă mai mult de acuitatea impresiilor conținute decât de ordinea cronologică și logica expunerii”, lipsa de unitate compozițională a tramei nefiind decât imaginea retorică a lipsei de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
a subliniat mijloacele oralității: formulele de început și de sfârșit, moduri de captare a atenției, sugestiile și prospețimile oralității, schema epică fabuloasă e adusă în plan moral, basmele nuanțează fabulosul cu trăsături particulare omenești. Opera lui I. Creangă este un "Bildungsroman" cu intrigă fabuloasă având ca personaje pe: Harap-Alb, Ivan Turbincă, Stan Pățitul, Dănilă Prepeleac, copilul "năzdrăvan", Nică. Acesta se caracterizează prin obiectivitate, detașare, impersonalitate, confesiune, autoironie, intuiție cosmică remarcabilă: "deasupra capului meu văd o mulțime nenumărată de văzute și nevăzute; văd
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mecanică. Partea a IV-a începe cu tristețea protagonistului, care este nevoit în toamna anului 1855, să plece la studii în Iași, la Socola. Este dezrădăcinarea eroului din universul Humuleștilor, înstrăinarea acestuia. Amintiri din copilărie este o proză autobiografică, un bildungsroman. Ion Creangă realizează "primul roman al copilăriei țărănești" din literatura noastră. Caracterizarea lui Nică Nică este personajul principal al romanului autobiografic Amintiri din copilărie, personajul-narator care povestește întâmplări, în ordinea stabilită de fluxul memoriei. El este simbolul copilului universal de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ți-a ieșit un sfânt din gură!" Lumea evocată este cea țărănească, în care întâmplările au caracter aventuros și fabulos. Numele Harap-Alb cuprinde o opoziție (Harap = negru și Alb) și ascunde o falsă identitate. În acest basm cult, totodată un bildungsroman (formarea unui tânăr), se confruntă forțele binelui cu forțele răului. În final, spânul este sancționat, ridicat de cal "în înaltul cerului", după care în cădere se face praf și pulbere, iar Harap-Alb se căsătorește cu fata Împăratului Roș. Povestea lui
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
celor asupriți și necăjiți, pentru că știi acum ce e necazul". Creangă folosește formele oralității: "imaginile, metaforele, comparațiile lui sunt ziceri tipice ale poporului, expresii scoase din marele rezervor al limbii" (T. Vianu). Povestea lui Harap-Alb a fost considerată un "veritabil Bildungsroman fantastic al epocii noastre" (George Munteanu). Feciorul de crai este milostiv și bun, dar iute la mânie, neascultător (nesocotește sfaturile tatălui), fricos și ezitant în fața provocărilor, viteaz și prudent, cel mai reprezentativ dintre eroii pozitivi ai lui Creangă. Acest basm
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
doamnei Culala. Cei doi se autodenunță. El este condamnat la șase ani de închisoare, ea la un an. După eliberare, cei doi mai trăiesc o vreme împreună, după care se despart pentru totdeauna. Cel mai iubit dintre pământeni este "un bildungsroman intelectual, un roman total" (Eugen Simion) despre obsedantul deceniu. Opera prezintă experiențe fundamentale, fiind romanul unor trăiri esențiale (Al. Piru). Trăind experiențe erotice nefaste, Victor Petrini este hotărât să lupte să supraviețuiască. În această confesiune se pot identifica mai multe
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
sacrificată și prin inocența și puritatea ei poate fi un personaj de tragedie. Mara Mara e un roman tradițional care evidențiază interesul pentru social, istorie, natură, datini, folclor și are un narator omniscient. Este un roman social și psihologic un bildungsroman. Titlul indică numele protagonistei romanului, iar tema o reprezintă viața târgului transilvănean. La începutul romanului sunt câteva informații despre Mara: "A rămas Mara, săraca văduvă cu cei doi copii, sărăcuții de ei, dar era tânără și voinică și harnică". Protagonista
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
roman era Copiii Marei, iar N. Manolescu crede că titlul se justifică, "Persida însăși nefiind decât o Mară juvenilă". În timp ce Mara e un personaj stabil, Persida a un personaj care evoluează. Mara e un roman de familie și totodată, un Bildungsroman. Între personaje se stabilesc diferite tipuri de relații: mamă-fiică; soră-frate; soție-soț. Această narațiune e și un Bildungsroman deoarece urmărește evoluția Persidei și a lui Trică. Persida s-a format printre călugărițele catolice din Lipova, având ca părinte spiritual pe maica
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Mară juvenilă". În timp ce Mara e un personaj stabil, Persida a un personaj care evoluează. Mara e un roman de familie și totodată, un Bildungsroman. Între personaje se stabilesc diferite tipuri de relații: mamă-fiică; soră-frate; soție-soț. Această narațiune e și un Bildungsroman deoarece urmărește evoluția Persidei și a lui Trică. Persida s-a format printre călugărițele catolice din Lipova, având ca părinte spiritual pe maica Aegidia. Într-o zi, iubirea sacră pentru Dumnezeu s-a întâlnit cu iubirea omenească pentru Națl: "Iubește
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Avem așadar romanul unui cuplu excepțional (caractere ce prin pasiune și sacrificiu se înscriu într-o ilustră filiație tip Tristan și Isolda, Des Grieux Manon Lescaut, și în spiritul eroilor/eroinelor lui Stendhal sau Claudel), romanul istoric dublat de frescă, bildungsroman (viața, ucenicia și inițierea protagonistului) în cheie spiritualistă, epica romanescă alternând fericit cu frazarea ritualică dintr-un rapsodic poem crepuscular al barocului. Așadar, sosit de puțin timp din Europa la Constantinopol, Jean Ange își începe însemnările prin descrierea subitei sale
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
a jertfei în numele iubirii închinate lui Dumnezeu, se naște o beatitudine contemplativă specială. Versurile înscriu astfel și un jurnal, document psihologic a cărui relevanță este concurată numai de scrisorile bogate, dense, trimise de H. în special ilustrului său tată („un bildungsroman epistolar”, cum le numește Paul Cornea). S-au păstrat, de asemenea, peste cincizeci de proiecte dramatice, planuri și fragmente de comedii, de drame cu subiecte antice ori plecând de la istoria și mitologia românească (L’Ami de Trajan, Les Héiduques). Câteva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287417_a_288746]
-
prezentându-l pe compozitor în manieră romanescă, sub înfățișarea unui personaj romantic, marcat de tragism. Intenția autorului e, totuși, să îmbine mărturia documentară cu ficțiunea. Cea mai importantă carte a lui rămâne scrierea memorialistică Fragmentarium clujean (1987), alcătuită ca un bildungsroman care încadrează și imaginea Clujului de altădată. Evocarea se oprește asupra anilor de școală și de inițiere în meseria de gazetar, de cronicar dramatic și muzical, textul deținând astfel o importantă valoare documentară despre teatrul și presa clujeană interbelică. Efervescența
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289859_a_291188]
-
din viața autoarei, evident amplificate și recreate în mod literar. Volumul include și dialoguri ce sunt evident neînregistrate fidel în copilărie, expresii ale unui adevăr mai adevărat decât realitatea, ale cărui detalii sunt uneori uitate, dar reinventate poetic. Este un Bildungsroman reușit, în care protagonista petrece mai întâi câțiva ani idilici în Arkansas departe de părinți nepotriviți, alături de fratele mai mare, aproape de o bunică inimoasă și de un unchi ce se luptă cu un handicap căpătat în copilărie. Numită Maya de
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
outsider, tipică unui personaj evreu, făcând un pas important, în taxonomia eroilor ficționali ai lui Bellow, spre expansivul filosof, om de acțiune american și șef de trib african, Henderson, din Henderson, regele ploii. Romanul poate fi de asemenea citit ca Bildungsroman, arătând anii de formare ai protagonistului, un autodidact ce nu urmărește să devină intelectual rasat, ci om de acțiune, iar metoda sa didactică de bază este învățarea din greșeli, Henderson predându-și singur filosofia vieții, învățând din contactul cu oamenii
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
în roman contextul în care este organizată o astfel de manifestare, care degradează nu numai pe tinerii liceeni de culoare forțați să participe, ci și pe distinsele notabilități albe ale orașului. În structura complexă a romanului, ce folosește și convențiile Bildungsroman-ului și mozaicul cultural, mitologic și alegoric al poemului modernist mai sus amintit, personajul devine un fel de versiune afro-americană a unui Everyman din moralitățile medievale. Acesta însă nu este un personaj static. Prin evoluția sa, el arată și schimbările
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
decât virtuțile spirituale preferând, de fiecare dată, aspectul fizic al ultimului avatar. Devenirea sa nu se petrece, așadar, în plan fizic, ci în plan spiritual. Forța sa este mult peste cea a celorlalți tocmai din pricina aceasta. Istoria Monocheroleopardalului este un Bildungsroman în sine, care se sprijină însă pe o idee abil strecurată cititorului: nu oricine este în măsură să profite de șansele pe care viața i le oferă, nu oricine are capacitatea de a-și transforma întâmplările nestatornice în destin, de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Cărtărescu, schița ficțională din Ultima casă... livrează o lume cu contururile moi, construită pe nisipul mișcător al unei instanțe auctoriale discreționare. Consecutiv acestui tip de viziune, Alexandru (în intenție primul roman fractalic din literatura română) mimează la nivel morfologic-anecdotic convenția bildungsromanului, pulverizând-o însă la nivelul articulațiilor sintactice. Efectul de realitate romanescă este construit și deconstruit în același timp, prin ridiculizarea ideii de progresie rectilinie și uniformă a narațiunii. Sub controlul explicit al instanței auctoriale, protagonistul, Alexandru Robe, se naște, merge
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287988_a_289317]
-
și Silviu Lupescu cu mulțumiri pentru ajutorul dat la apariția acestei cărți Cuprins Introducere: Cadre și elite 1. Școlile de formare a nomenclaturii și intelectualii de partid Istorii de partid și de stat „Totalitarism” și „modernizare” Povestea vieților, autobiografii și Bildungsromane ale cadrelor Avangarde și elite, intelectuali și cadre 2. Politicul și savantul: academizarea și profesionalizarea elitelor 3. Sociologia elitelor În țările „socialismului real“ după 1989 4. Metode și terenuri Organizarea cărții PRIMA PARTE: FORMAREA INTELECTUALULUI DE PARTID Trei citate 1
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]