437 matches
-
Relatările despre isprăvile lui Takamura apărură pe tot parcursul verii și, deși o parte a presei susținea că Takamura este fie spion ungur, fie evreu, fie francmason, sau chiar toate trei la un loc, populația îl adora. Oamenii îi dădeau binețe când îl vedeau trecând grăbit pe stradă cu o foarfecă, lopată sau sfoară în mână, iar el le răspundea la salut bine crescut, înclinând ușor capul. Ciudat era numai contrastul dintre abundența de detalii cu care ziarele îi descriau faptele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
de mult se aștepta la așa ceva. Și dacă nu s-ar întârzia atâta cu făcutul actelor, de, așa când e să fii născut sub zodia racului. Viorel Angelescu se apropie cu pas mic, îndesat, nici nu-l lăsară să dea binețe și dânsul să întrebe: Aveți, fraților, autorizație, că și săriră cu gura. Poftiți domnule inspector înăuntru, poftiți! Ați cam încurcat-o zise Viorel sec, îmi umplu chitanțierul cu amenzi, da, da. Lăsa însă din tonul glumeț al spuselor lui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
intercalate printre ăstelalte, că-s prea rare! Tămâia mătii! Victor Olaru spuse un „Săru’-mâna!” neconvingător iar Ochenoaia numai un „Bunaziua!” cenușiu, dar Îndemnându-l, cu vivacitate, pe copil: Hai, spune „Săru’-mâna!” bunicuților tăi! Săru’ mâna! Copilul rostise mirat binețele pentru bunicii săi dar și Înfricoșat, de-a dreptul, la gândul că Mamaia Îi va cere să sărute -efectiv - mâinile murdare, nu numai de jumalț, ale celor doi bunici ai săi, așa cum Îl obliga Ochenoaia mereu: Sărută-i mâna mătușei
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
el a fost trezit de mamaMaria, pe la orele patru ale dimineții și așa cu ochii nespălați, cu un „crâsnic” În spate, mânase la păscut cele douăzeci și două perechi de boi cuminți ale comunității. Soarele și copilul și-au dat binețe cu inimile lor fierbinți, Va s-a bucurat nespus, s-a simțit luminat și bine protejat, iar soarele urmărea cu interes cum „Va-mamicaaa!” număra din cinci În cinci minute cei patruzecișipatru de boi ce pășteau liniștiți și preocupați doar ca să
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
a pupat-o pe cei doi obraji, Îndemnând-o: Du-te tu să te sărute Valerică al meu că pe baza lui ... Cred că aici nu mi prea seamănă! Fata s-a Îndreptat spre Va și Într-un simulacru de binețe În care nu se putea afla cine pe cine a sărutat, cei doi s-au cercetat și s-au măsurat o clipă, după care privirile lor au coborât către ograda bine măturată și către cele câteva „acareturi” aranjate frumos. Cu
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
program. Guran bate cu inimă în ușă și aude clar cuvîntul "intră". Deschide ușa și observă că nu produce nici un efect asupra șefului. Acesta era cu spatele spre ușă, aplecat pe o hartă imensă întinsă pe o masă. Omul dă binețe și așteaptă un răspuns de la șef. Numai că șeful nu răspunde și continuă să cerceteze harta. După un timp, începe să vorbească de parcă erau împreună de la naștere. Aici, în sectorul ăsta, stăm bine de tot. Tu ce zici? Eu zic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
alte cele, a oprit la poarta lui Ion. Pe o banchetă, în față, stătea el cu o gospodină nu prea bătrînă și care se ținea mîndră tare. Au început să care în casă averea aceea și apoi căruțașul a dat binețe și a plecat. Și-a adus mîndră, mînca-l-ar viermii de hodorog, tuna Aneta. Și noi care credeam că a crăpat, se lamentau băieții. A luat-o de subțiori și a dat-o jos din căruță. Piei, Satană! scuipa în sîn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
lumină. Soarele stătea să scapete, iar drumul lor nu putea să treacă decît pe lîngă hora aceea. Era Într-adevăr un joc Învîrtit al unor femei tinere, atît de frumoase că strălucea văzduhul În jurul lor. Maică-sa le-a dat binețe și le-a zis: — Înmulțească-vi-se jocul, că tare mîndru-l mai jucați! — Înmulțească-ți-se și dumitale făina, după cum ne-ai urat nouă. Iar dacă jocul nostru frumos vrei să fie Însutit, mai vină să-l vezi și-n
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
cîte o femeie că strigă... Vedea icoana lăcrămînd, zărea chipul Maicii Domnului pe unul dintre vitralii, i se părea că dă să coboare din icoană. Satul Începea să se umple de nou-veniți. Intrau cu de la ei putere În curți, dădeau binețe, deshămau caii sau vacile de la car și mărturiseau că au venit să vadă Minunea și să se vindece, fie ei, fie vreun copil de-al lor ori vreo rudă. Niște moroșeni s-au rugat cu glas tare la icoană să
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
necăjită mai mult pentru tutunul umezit decît pentru haine. S-a frecat la ochi și a Înțeles că se găsea taman la marginea satului căutat. Apropiindu-se de case, a adulmecat că, nu departe, se cocea pîine. A intrat, dînd binețe unei femei și rugînd-o să-i pună la uscat În cuptorul golit de pîine foile de tutun și hainele ude. Apoi, nană, io gîndesc că dumneta ai călcat, Doamne feri, Într-o urmă blăstămată de strîgă, i-a spus gazda
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
fotelă și să stai lângă mine, dar În liniște” - l-a rugat Gruia. „Îți promit, vecine”... Pe fondul acestui dialog „mut”, Gruia a ajuns În clinică. Primul drum l-a făcut la cabinetul profesorului. ― Să trăiți, domnule profesor - a dat binețe Gruia, cu glas moale. ― Bine ai venit. Gruia parcă nu Îndrăznea să se așeze. În cele din urmă, la privirea Întrebătoare a profesorului, a răspuns: ― Nu știu cum să trec peste timpul până ce va Începe examenul. ― Mă Însoțești la vizita bolnavilor, pe
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
locul și trase îndelung cu urechea. Abia după aceea el împinse încet, cu vârful degetelor, ușa putredă din lemn, care se căscă cu un scheunat jalnic. Înăuntru nu era nici o mișcare și nu se întrezărea nimic deslușit. Totuși Culae dădu binețe și întrebă dacă putea să fie și el primit acolo. Din golul căscat ca o gură știrbă al ușii nu veni nici un răspuns și nu se ivi nici țipenie de om. Atunci copilul își luă inima în dinți și păși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
pragul de multă vreme, omul lăsă din mână maiul cu care bătea în pământ un bulumac nou lângă gardul dinspre mănăstire și veni cu pași săltați și țanțoși ca să-l întâmpine. Servus, mă Virgile, ce mai faci? îi dădu el binețe de departe. Ai uitat să mai treci pe la mine!... N-am avut timp, că aș fi venit, se scuză Virgil, intrând în curte și îi întinse ardeleanului mâna. Dar ce, te-ai făcut șef de moară sau tată de albine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
și speriat, în mijlocul unui deranj cât casa, Ghiță a mai meditat o vreme, după care chiar că s-a culcat, lăsând dormitorul vraiște până mâine după orele de program, a hotărât el. * * * Sărut măna, prea cucernice! i-au răspuns la binețea matinală doi dintre colegii care se aflau la birou. Se pare că ai muncit pe brânci astă-noapte, i-adevărat? Ai răvășit casa și ai scotocit peste tot, dar n-ai dibuit ce căutai, amice. Mai ai încă multă treabă până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
prin a-și consulta cu atenție sporită cronometrul în semn de mare grabă. * * * Sărut mânuța, doamna doctor! A întâmpinat-o pacientul Geambașu pe cunoscuta doctoriță și doctor, cu zâmbetul pe buze la venirea matinală a acesteia la cabinet. Răspunzând la binețe, l-a fotografiat numaidecât și și-a dat seama că suferința trecuse. Nemaifiind alte programări pentru acea oră, l-a invitat în cabinet înaintea celor trei-patru studenți practicanți care o așteptau și ei. Ia loc pe canapea și, dezbrăcarea! Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
să aibă probleme cu traficul, fiindcă șoseaua nu era aglomerată la ora aceea. Cecilia admiră natura încremenită în haina argintie a zăpezii, împodobită ca pentru sărbătoare. Brazii se înălțau maiestoși, când aglomerându-se parcă într-o întrecere de a da binețe călătorilor, când lăsând loc liber soarelui de a da vești prin razele sale de o zi senină. Asfaltul șoselei șerpuinde contrasta cu albul dâmburilor de zăpadă de pe margine. Liniștea înghețată a acestui tablou de iarnă se completa cu tăcerea celor
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
lume, care la cosit iarba și otava, care la adunat fânul uscat și bun pentru animale. Pasărea, măiastra ciocârlie, era acasă la ea, desfătându-și ascultătorii, lucrătorii câmpului cu trilurile ei fermecate și călătoriile ei către cer, unde după ce dădea binețe îngerilor, cobora în picaj peste pământ, de unde revenea la vizita ei la cer după o scurtă pauză. În escaladarea lor prin păducei, porumbari și măceși, brotăceii anunțau ascultătorii că timpul urmează să fie frumos, tocmai bun pentru lucrul pe ogoare
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
că era milos din naștere, l-a prins pe străin bine cu o mână de sub braț și cu privirea înainte să vadă pe unde calcă, fiind ajutat de lumina de la lanternă, a atacat panta dealului din fața lor. Cât ai da binețe au urcat panta aceea și când au ajuns în vârf s-au așezat pe o buturugă pentru a-și trage sufletul. După aceea insul a vrut să-i sărute mâna, drept răsplată pentru ajutorul dat. Norocel, ca ars de ceva
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
supăra. Dar dacă nu am dreptate? Dacă săracul greierul este bolnav? Dacă, ferească Dumnezeu, este mort? Mai bine intru și gata. -Bună ziua, vecine! zise furnica surprinsă, găsindu-l pe greier tolănindu-se în așternut, dar să-i răspundă la binețe nici că se deranja. Stătu furnica și se gândi: -Ce-o fi cu el? Să încerc să-i vorbesc mai de-aproape. -Bună ziua, cântărețule! -A! bună să-ți fie inima! Te rog, vorbește mai tare și mai aproape de mine. Ce
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
afară din adăpost cu ajutorul devotatei lor, furnica, unde toate vietățile se zbenguiau în aerul curat, sub cupola albastră a cerului, în lumina caldă a soarelui ce-și întindea razele peste tot. O pasăre micuță a aterizat lângă ei dându-le binețe cu un ciripit abia perceptibil: -Cip! Cirip! Rănile nu v-au trecut? Ce rău îmi pare! ... -Cum se numește această pasăre, mică și frumoasă, vecino? a întrebat greierul pe furnică. -Colibri, a răspuns păianjenul. -Deși pasărea Colibri cântărește doar trei
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
la sfârșitul celei de a opta nopți și nu va dura mult până când sfântul soare ne va călăuzi drumul spre casă..... Nu a terminat Căiță să-și spună gândul că, dintr-o dată norii s-au risipit, ziua le-a dat binețe, iar raze blânde și mângâietoare de soare le-au strălucit calea. Fata pustiului, l-a rugat pe Trotinel să se oprească pentru că are să-i spună ceva lui Căiță. -Înălțimea ta, spune ce să fac acum pentru a-mi arăta recunoștința
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
cules de nuci, voi putea pătrunde cu câteva întrebări în singurătatea lui, dar pentru că era început de an școlar, nu puteam să lipsesc de la școală chiar din prima zi și mi-am văzut de drum, doar după ce i-am dat binețe. Am mers la școală, dar pentru că sălile de clasă încă nu erau pregătite pentru începerea cursurilor noului an școlar, directorul școlii, domnul profesor Cohal, ne-a anunțat să plecăm acasă și să revenim peste două zile. Chita mea, am motivat
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
la ora și locul indicat. Până astăzi nu pot să-mi dau seama cum se face că din clipa în care ne-a zărit, Lenny a știut că noi eram. înainte de a apuca să scot un cuvânt, el ne dădea binețe și ne îmbrățișa de parcă am fi fost niște vechi amici ai săi, prezentându-l pe băiat impresarului său și membrilor orchestrei. Dacă ați ști ce muzică scrie puștiul ăsta, exclamă la un moment dat. M-a făcut praf, pur și
Amintiri cu Leonard Bernstein by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7576_a_8901]
-
icnea din rărunchi în timp ce-și potrivea, cu mare prudență, picioarele în treptele săpate natural în peretele de stâncă. Cocoș îl urma îndeaproape. Ajuns lângă foc, se așeză cu mare greutate, gemând ca tot omul bătrân. Nici nu dădu binețe. Își desfăcu de pe umeri desaga și o izbi de pământ, de parcă ar fi fost supărat pe ea. - Iacătă brânza, Gavrilă. - De ce l-ai adus cu tine pe copilandrul ăsta? - întrebă Gavrilă Lung întunecat, arătând cu bărbia către Cocoș. Dar bătrânul
Bánffy Miklós - Lupi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/6053_a_7378]
-
cu multă răbdare și perseverența. Mergând pe malul unui râu a întâlnit o femeie care spală rufe. Femeia făcea parte dintr-o casta inferioară și tânărul nici nu avea voia să o atingă fiindcă era brahman. Totuși i-a dat binețe. Femeia i-a răspuns: “Tinere ascet, desi ți se pare că ai realizat mult, esti abia la început. Meditația pe Ajna chakra nu este atat de ușoară cum ai crezut!” “De unde știi că practic așa ceva?” a răspuns tânărul surprins. “Cum
Emoții care ne pot vindeca: Regăsirea centrului-Meditație și echilibru () [Corola-journal/Journalistic/66478_a_67803]